111,719 matches
-
găsit o afirmație chiar în această formă). Uneori, în cartea sa amintită, H.-R. Patapievici folosește ca sinonim pentru postmodernitate sintagma de ,modernitate recentă", care nu trebuie să ne deruteze, căci atitudinea de devaluare și scepticism este aceeași. Exegetul se recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
cu un an înainte ? Pentru scriitorul român, nu-i vorbă, cei 10.000 de dolari ai Premiului Ovidius sînt o avere, dar pentru autorii din străinătate care au cotă în lumea largă această sumă de-abia e tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
stafia unui Adevăr românesc în care și-a întrupat opera și exilul. (...) Manolescu face parte din tagma cuminciorilor ajunși mereu în față, a vedetelor semidocte, fricoase, Ťdiplomateť, de care sunt pline tarabele culturii române. Goma e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța, în lumea largă, chiar dacă nu atât cât s-ar cuveni. (...) Manolescu e precum echipa Rapid: cunoscut în Ghencea, adorat de puicuțele liricoide din învățământul clasic autohton, prizat de cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
eliberând narațiunea... de vegetația retorismului". C. Negruzzi reușește performanța de a împinge textul ,spre zona înaltă de dincolo de curente, metode și stiluri", prevestind, conchide N. M. - opinia nu știu să mai fi fost exprimată - omnisciența și rigoarea lui Liviu Rebreanu. Recunoaștem în acest studiu unul dintre cele mai subtile ale volumului Centrul și periferia. întrucâtva asemănător este Grigore Alexandrescu, în poezia căruia ,libertățile de simțire și de imaginație ale romanticului se văd contrapunctate de convențiile clasicului și nu o dată poetul se
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să-i recunoască vreun merit sau vreo calitate. Și e - o spun răspicat - o profundă nedreptate. Explicabilă și previzibilă, dar nu justificată. Una din mizele cele mai importante ale criticului a fost și continuă să fie susținerea postmodernismului în general, ca schimbare de
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai intervenit în nici un fel. Selecția nu are o construcție unitară, e un mozaic de publicistică literară și culturală, ilustrând totuși ,o viziune unitară, o coerență acumulată în timp", după cum recunoaște exegetul însuși: , A rezultat un fel de compoziție tip Ťtemă cu variațiuniť, un ansamblu de intervenții care reiau cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
bătrânii, de câte minciuni, în explicațiile lor, ei, considerați posesorii unor experiențe... etc. Așa că am preferat să trec peste... La cealaltă întrebare, mi-a fost mai ușor să răspund. Ea suna astfel: De ce, ajunși la putere (politicienii) nu-i mai recunoști... Fețele lor se lățesc, se rotunjesc, ceafa se revarsă pe după guler, ochii, abea crăpați de presiunea grăsimii, lucesc de un triumf imbecil. Cel mai mult frapează culoarea obrazului, odinioară cenușiu, acum roz, și nu rozul pe care-l dă aerul
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
Stephan Poen Am regăsit Brăila împodobită sărbătorește cu afișe care vesteau evenimentul extraordinar al ediției jubiliare a Festivalului și Concursului Internațional de Canto Hariclea Darclée inițiat și organizat cu triumfale succese recunoscute în lumea întreagă de către marea soprană Mariana Nicolesco. Impactul asupra mea nu putea, firește, să fie decât pe măsura acestui eveniment, a cărui complexitate s-a manifestat, ca întotdeauna, pe multiple paliere: profesional, artistic, pedagogic, didactic, festiv, etic, uman. Organizatorii
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Parlamentului Republicii Moldova. Capitala Moldovei este împânzita de corturi. Acestea rămân deocamdată un simbol al luptei cetățenilor împotriva corupției la nivel foarte înalt, care identifică, actualmente, autoritățile de la Chișinău. Liderii Platformei Civice "Demnitate și Adevăr" cer judecătorilor de la Curtea Constituțională să recunoască uzurparea puterii în stat de către actuala guvernare. La 15 octombrie, este convocată ședința plenară a legislativului. Procurorul general, Corneliu Gurin, vine la ședința Parlamentului cu solicitarea de a ridica imunitatea liderului PLDM, Vlad Filat și a face posibilă tragerea la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Occident, comunitatea internațională pentru a accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită a "Vest"-ului, ipostaziat de SUA și UE: "Occidentul - Comunitatea Europeană și Statele Unite, care au recunoscut (și nu prea devreme) independența Țărilor baltice - nu poate să nu fie de acord cu aceeași recunoaștere și pentru frații noștri de pește Prut. El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord și Herța) a fost anexată cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
frontul de vest, pentru eliberarea unor vaste teritorii din Cehia și Slovacia de astăzi, în martie 1945. Mihai I a pledat atunci pentru condamnarea de către Rusia a pactului care a dus la pierderea Basarabiei: "(...) aș fi vrut ca ea să recunoască faptul că unele dintre acțiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Nistru, reprezenta, în sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței Republicii Moldova o formă de abandonare a acesteia (România a fost primul stat al comunității internaționale care a recunoscut independența fostei republici sovietice - n.n.) și o șansă ratată de a dezavua pactul prin care soarta acesteia fusese decisă în august 1939. Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ciobanu, Nimic fără Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, noul guvern din exil, născut în 1948, a fost, după discursul celebru al lui Churchill din Fulton (Missouri), recunoscut de către autoritățile americane din timpul administrațiilor Truman și Eisenhower (Vezi spre exemplu Victor Neumann, "Laudațio", în Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
statele naționale sunt cele care ofera avantaje competitive unor anumite sectoare, iar productivitatea și standardul de viață al populației depind de capacitatea de menținere a unei poziții competitive pe piața internațională sau la nivel regional. Michael Porter, de exemplu, desi recunoaște ca importanță apartenenței naționale a companiilor scade, insistă asupra faptului că aceasta nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a. S-a observat că unii politicieni români - I.C. Brătianu 21
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și întemeiat pe principii"22. Pe scurt, intelectul are ca întrebare cardinala "Ce vreau eu?", facultatea de judecare " De unde provine?", iar rațiunea "Ce rezultă?"23. Finitudine și negativitate sau eul și sesizarea alterității fenomenologice: intelectul în accepțiune hegeliana Hegel însuși recunoaște și apreciază distincția kantiana între intelect și rațiune 24, admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și ordonează materialul provenit din cunoașterea sensibilă, din experiența
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care, în același timp, este determinat numai ca posibil, un real al carui alt ceva sau opus e tot atât de posibil"27 - de esențial, adică de esențialitatea să individuală, de propria să bunăstare și continuitate, de sinele sau pe care il recunoaște ca scop, intelectul este cu totul îndrituit să procedeze în acest fel, să se conserve și să prospere, diferențiind, în ceea ce îl privește, între chestiunile secundare și cele primare. La fel ca intelectul kantian, intelectul hegelian este condiționat de spațiu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
umane, nevoie care nu se poate împlini decât în societate prin eliberarea atât a stăpânului, a cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fundamentale, direct conectată la beneficiul real al dreptului la fericire al ființei umane). Această Carta globală ar fi destinată să asigure omului urban al societății globale a secolului XXI (dincolo de nivelul de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai datorită profilului de "mare aglomerare urbană" a locului în care trăiesc și își
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi destinată să asigure omului urban al societății globale a secolului XXI (dincolo de nivelul de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai datorită profilului de "mare aglomerare urbană" a locului în care trăiesc și își desfășoară activitatea. De asemenea, legat de propunerile legislative de mai sus (pe plan internațional, sub egida ONU
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridică pentru generațiile V și VI de drepturi ale omului. Astfel, din Preambulul Declarației de la Johannesburg/2002, menționam ca exemplu: - Obligația statelor semnatare "de a se angaja să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care se angajează să o construiască popoarele de azi. - Recunoașterea "glasului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
directă cu generațiile viitoare. Avem, prin urmare, stabilit, în paragraful 3/Preambul, o relație juridică extrem de ambițioasă, între popoarele de azi (reprezentate, prin statele-națiuni, la summit) și generațiile viitoare. Dacă, potrivit actualului nivel al dreptului internațional public, popoarele nu sunt recunoscute unanim ca fiind o categorie juridică de subiecte de drept internațional, întocmai ca și statele, în ceea ce privește "generațiile viitoare", ca subiecte de drept internațional, acestea pot fi recunoscute ca atare doar din prisma următoarelor nivele de evoluție ale dreptului internațional public
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generațiile viitoare. Dacă, potrivit actualului nivel al dreptului internațional public, popoarele nu sunt recunoscute unanim ca fiind o categorie juridică de subiecte de drept internațional, întocmai ca și statele, în ceea ce privește "generațiile viitoare", ca subiecte de drept internațional, acestea pot fi recunoscute ca atare doar din prisma următoarelor nivele de evoluție ale dreptului internațional public (nivelul transnațional, nivelul supranațional, nivelul global, interconectate și acestea). "Generațiile viitoare", în opinia noastră, vor constitui subiect de drept global (că nivel maxim de evoluție al dreptului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din prezent, după principiul, în opinia noastră, conform căruia "în viitor trebuie transmise și se preiau - spre a fi sporite, nu diminuate - toate beneficiile civilizației și umane din prezent - deci, inclusiv nivelul de protecție al drepturilor omului așa cum este el recunoscut azi, la cele mai înalte standarde, conform cu generațiile I , ÎI, III și IV de drepturi ale omului- și nu se preiau, nu sunt transmise aspectele negative ale civilizației - așa-numita "moștenire civilizațională viciata" -, tocmai spre a se urmări constant îmbunătățirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]