20,470 matches
-
carte nu s-au retras Într-o pasivitate ademenitoare, ci au purces pe drumul spinos al cunoașterii În lumea largă. Lângă atâtea nume românești de prestigiu ale secolului al XX-lea, impuse În varii domenii de activitate - științifică și culturală -, recunoscute și peste oceane, cel al lui Mircea Eliade (centenarul nașterii, În 2007) a stârnit multe controverse, dezbateri, colocvii, simpozioane, conferințe. Faptul că În tinerețea lui a fost simpatizant al mișcării legionare, având și câteva ieșiri pro domo În presa vremii
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
isonul de captatio de care n-au scăpat decît puțini". Aidoma lui Maiorescu și Caragiale, autorul Metafizicii a practicat în felul său o critică a formelor fără fond (deși, din direcție opusă, tradiționalistă, ca și Eminescu), un fel de postjunimism recunoscut ca atare, într-un moment de imprudență, și de dl Adrian Marino. Așadar putem vorbi de o situare a lui Nae Ionescu, nu numai verosimilă, ci și dezirabilă, în constelația numelor de referință ale culturii românești. Ceea ce nu acceptăm decît
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
anului 1989, exista în literatura română un canon literar hibrid (în continuă transformare și cu goluri tot mai mari, dat fiind faptul că operele scriitorilor imigrați sau doar ostili regimului politic erau automat scoase din circulație), combinație între marile valori recunoscute ca atare încă din perioada interbelică și noile vedete ale realismului socialist. După căderea regimului comunist punerea în discuție a canonului literar a devenit legitimă, mai ales din perspectiva golurilor existente în cadrul acestuia. O serie întreagă de scriitori fuseseră excluși
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
o stratagemă pe portar, unul dintre puținii oameni din RSR care nu auziseră de ilustrul profesor și care inițial îl dăduse pur și simplu afară, a ajuns la ministru și a obținut „negația” pe repartiție, grație notorietății, de data asta recunoscute. Pot spune cu mâna pe inimă, și ca mine nenumărați alți foști tineri cercetători, că profesorul Gr. C. Moisil a fost singurul OM pe care am avut norocul să-l cunosc în tinerețe. De el îmi voi aminti întotdeauna cu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Ileana Cantuniari Născut în Liban în 1949, Amin Maalouf trăiește în Franța din 1976. Romancier, eseist și istoric recunoscut, a fost și jurnalist, străbătînd în această calitate numeroase țări și acoperind cu reportajele sale evenimente importante, de la războiul din Vietnam pînă la revoluția din Iran; a fost redactor-șef al ziarului “Jeune Afrique”. Este autorul cărților: Les Croisades vues
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
pentru profesorul Nicolae Balotă, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității "Babeș-Bolyai". La apariția ta în Aula Magna, s-a creat spontan o rumoare de simpatie, lumea a început să se foiască, pentru că n-aveai cum să fii recunoscută imediat, atît de mică și de fragilă între bărbații care te însoțeau, în aceeași ținută. Roba îți era prea mare, mînecile îți atîrnau, aveai aerul unui copil care se joacă și care a fost costumat pentru un spectacol. Care crezi
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
care unii, surprinzător, par să fi aflat de undeva de obligața citării; poate pentru că un demon al orgoliului îi împinge să creadă că pot spune și ei ceea ce a exprimat deja cît se poate de bine și definitiv o autoritate recunoscută a intervenit, de mai multă vreme, Internetul. Am avut tendința să consider că această democratizare și facilizare extremă a activități de copiere ( copy and paste) are și un rol pozitiv de conștientizare și culpabilizare: în momenul în care copistului nu
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
poetului Cuvinte de jele la robia Ierusalimului și Stihuri la dumnezeiescul David, "în care nu se pot recunoaște mărci stilistice dosofteiene, ca și în "epigrama lui David", argumentele editorului, afirmat drept "eminent", pledând "mai degrabă pentru paternitatea Spătarului Milescu". Nici recunoscutului comparatist Ladislav Gáldi nu i se trece cu vederea că repetă "eroarea de optică" atunci când îl explică pe Dosoftei prin Jan Kochanowski, nici dicționarului de termeni arhaici și originali al ediției critice Dosoftei, atunci când în dreptul cuvântului luciu glosează adâncime, întrucât
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
ca operă simbolică, Geneza stilului poetic, Imaginarul «Psaltirii în versuri» sunt cele trei mari departamente ale cărții, în care autorul ei lărgește și aprofundează, cu același gust monografic de insistentă investigare, participarea lui Dosoftei. În calitatea lui de creator de recunoscută originalitate, solid argumentat, și în susținerea, deja fundamentată, a contribuției lui la introducerea limbii române în biserică, prin traducerea din greacă și slavonă a cărților de ritual. Iar când vine vorba de Psaltirea în versuri, Dan Buciumeanu îi caută esența
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
autorul cărții drept valabile în cea mai mare parte, el va reuși să fie reintegrat în departamentul său de la Quai d’Orsay, în iulie 1953, atenuând, dacă nu chiar eliminând complet, acuzația de "colaboraționism". Prezența lui diplomatică în România e recunoscută a fi fost mai mult "pasivă", de observator în genere lucid, din partea guvernului pétainist, al vieții politice de la noi, într-un moment într-adevăr foarte dificil, când autoritățile Franței ocupate nu mai puteau avea un spațiu de manevră prea larg
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
subiect ce poate părea prea puțin plăcut, dar a jucat pînă la capăt și a jucat bine. Cartea sa e o demonstrație de performanță intelectuală. Despre canibal, antropologia și toate disciplinele din subordinea ei nu scriu prea mult. Cazurile concrete, recunoscute ca atare, nu sînt nici ele prea multe sigur e că antropofagia rituală a fost practicată de populațiile fore, din Noua Guinee, și tupinamba, din Brazilia. Poate și alte cîteva au mîncat carne de om, dar numele acestora nu apar
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
a face cu Securitatea. Și asta nu pe simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele lor de Securitate, pe care le-au citit la CNSAS. Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
a face cu Securitatea. Și asta nu pe simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele lor de Securitate, pe care le-au citit la CNSAS. Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
fundamentale, originea latină a poporului român și a limbii sale și continuitatea populației daco-romane la nord de Dunăre. Albert pregătește înțelegerea poveștilor. El prelucrează textele culese de Arthur, le adnotează și le compară, mai ales cu cele ale fraților Grimm, recunoscuți a fi exercitat o influență deosebită asupra mișcării folcloristicii europene. O altfel de documentare aduce Arthur. Sunt poveștile sale culese pe viu. Dar dincolo de materialul în sine, tradus după ce a fost transcris, Arthur este semnatarul părților a II-a și
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
asupra românei vorbite. În ele se pot urmări fenomene generale ale oralității, ale conversației, verificabile în mai toate limbile ( repetiția, autocorectarea, construcții abandonate - "ea a zis că pleacă în..., pleacă... urma să plece pentru aproape o săptămînă"), dar și tendințe recunoscute ale limbii de azi. Cele mai interesante sînt fenomenele specifice dialogului în limba română: preferința pentru anumite procedee, frecvența anumitor conectori. În dialogurile înregistrate se confirmă, de pildă, generalizarea absenței lui -l final articol în multe registre ale limbii ( "în
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
povestea asta cu Ziua drapelului, dacă tricolorul autohton ar fi străbătut timpul imaculat, de la 1848 încoace. Or, nu e deloc așa. Ca și Ziua României, care a fost schimbată de mai multe ori în decursul scurtei noastre istorii ca stat recunoscut, drapelul a fost și el supus la tot felul de modificări, pe care nu le vom aminti aici. În loc să încercăm să ne bucurăm intens într-o anumită zi a anului că sîntem ceea ce sîntem și cine sîntem, în urma unei istorii
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
la Hotelul Marriot din București, marți 26 noiembrie, a reunit lideri de top în piața financiară românească, o ceremonie de premiere în care organizațiile cele mai de succes în domeniu și persoane fizice și-au văzut eforturile și succesele lor recunoscute. Invitați de onoare ai evenimentului au fost ALR Prințul Paul și Prințesa Lia ai României. Prințesa Lia a oferit unul din cele 10 premii directorului CEC Bank, Radu Grațian Ghețea. Aproximativ 200 de persoane din sectorul financiar, directori de fonduri
Gala revistei Business Arena: Liderii Hall of Fame 2013 [Corola-blog/BlogPost/94284_a_95576]
-
În această toamnă, două grupe de seniori din Sectorul 1 și 2 din Capitală au oportunitatea de a obține o certificare recunoscută internațional pentru utilizarea computerului la nivel elementar, prin intermediul programului Alfabetizare digitală pentru seniori, inițiat de ECDL ROMÂNIA. Alfabetizare digitală pentru seniori este un program inițiat de ECDL ROMÂNIA în 2012, alături de partenerii săi, Primăriile de Sector ale mun. București prin
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
Înscriindu-se pe linia tradițiilor publicistice din Orăștie, animatoarea recunoscută a vieții culturale din orașul Paliei, Ileana-Lucia Floran, intuind necesitatea unei reviste de cultură, care să slujească frumosul, binele și adevărul prin cuvânt și imagine, a fondat revista „Dăruiri literare”. Denumirea, predestinată parcă, se dorește un dar pentru cititori, făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
clare în privința relației dintre stat și Biserică. Cu entuziasmul începuturilor, le-am propus colegilor mei și am redactat în cadrul instituției o primă variantă a cărții, în limba română (Statul și cultele religioase), cu informații de la toate cele 18 culte religioase recunoscute, precum și de la instituții publice. Am primit o avalanșă de felicitări, de observații constructive, precum și impulsul de a trece la publicarea unei ediții în limba engleză, ca instrument de lucru și în plan internațional. - Se împlinesc, deci, mai bine de doi
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
tradițiile culturale și religioase proprii și mai ales de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale, își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor sale cu aceste culte religioase. Problema principală se referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
la Iași în sprijinul educației copiilor din mediul rural Fundația Serviciilor Sociale Bethany invită publicul ieșean pe 16 noiembrie la Serata Nobilă - Concert de vioară și violoncel, un eveniment muzical de mare clasa cu participarea pro bono a doi artiști recunoscuți și iubiți de publicul din țară și din străinătate: Remus Azoiței - vioară și Filip Cristian Papă - violoncel. Evenimentul va fi găzduit de Bibliotecă Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, incepand cu ora 18.30 și sunt așteptați peste 300 de invitați să
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
la Iași în sprijinul educației copiilor din mediul rural Fundația Serviciilor Sociale Bethany invită publicul ieșean pe 16 noiembrie la Serata Nobilă - Concert de vioară și violoncel, un eveniment muzical de mare clasa cu participarea pro bono a doi artiști recunoscuți și iubiți de publicul din țară și din străinătate: Remus Azoiței - vioară și Filip Cristian Papă - violoncel. Evenimentul va fi găzduit de Bibliotecă Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, incepand cu ora 18.30 și sunt așteptați peste 300 de invitați să
Concert Iasi [Corola-blog/BlogPost/94702_a_95994]
-
Lucian Raicu Există o violență de toate zilele, nu numai una recunoscut abominabilă, de resortul tribunalelor, inclusiv a celor ce judecă public crimele de război, a celor "împotriva umanității" și așa mai departe. Violența cotidiană este tolerată, întâmpinată cu o ridicare din umeri. Victimele ei sunt nenumărate. Cruzimea mai mult sau mai
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
dificile. Maiorescu n-avea cum să știe că întrebarea lui se va pune și mai tîrziu. În legătură, de exemplu, cu opoziția inițială a celor patru mari puteri învingătoare în primul război mondial la solicitarea guvernului român de a fi recunoscute noile granițe, promise, de altfel, prin tratatul din august 1916. Schimbarea punctului de vedere își avea cauza în încălcarea de către România a tratatului, atunci cînd, la 7 mai 1918, încheiase o pace separată cu Puterile Centrale. Sîrbii se ținuseră, ei
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]