40 matches
-
formula cogito-ului nu poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează pe faptul că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim Încă o dată că Descartes ajunge la cunoașterea cogito-ului din afara unui silogism
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
WITH sunt transmise prin referință. Sistemul VFP are anumite restricții legate de utilizarea co menzii DO: • pot fi imbricate maxim 32 de apeluri DO (program principalprocedura1procedura2...); • nu se poate face apel dintr-o procedură la ea însăși (nu ad mite recursivitatea); • din interiorul unei proceduri nu poate fi apelat progra mul/procedura apelantă. 9.2.2. Funcții Elementele unei funcții definite de utilizator (UDF) sunt: FUNCTION nume funcție → specifică numele funcției create bloc de comenzi → bloc de comenzi, corpul funcției RETURN [expresie
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
necesită utilizarea subprogramelor 9.1. Scrierea, modularizata a programelor 9.2. Programe ce evidențiază rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizează funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizează funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
set de patternuri. Acest articol a fost creat având ca scop principal familiarizarea tinerilor programatori cu folosirea PCRE. În prezent se lucrează la o nouă versiune care să cuprindă informații ceva mai detaliate și să abordeze și subiecte complexe gen recursivitate. Orice sugestie este binevenită.
Expresii regulate în limbajul PHP () [Corola-website/Science/307997_a_309326]
-
cum ar fi gcc, adaugă cuvinte cheie suplimentare pentru ca un programator să poată marca explicit funcțiile externe ca pure, permițând astfel aceste optimizări. Fortran 95 permite declararea funcțiilor ca fiind "pure". Iterarea, în limbajele funcționale, se realizează de regulă prin recursivitate. Funcțiile recursive se autoapelează, permițând efectuarea unei operații în mod repetat. Recursivitatea poate necesita reținerea unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
poată marca explicit funcțiile externe ca pure, permițând astfel aceste optimizări. Fortran 95 permite declararea funcțiilor ca fiind "pure". Iterarea, în limbajele funcționale, se realizează de regulă prin recursivitate. Funcțiile recursive se autoapelează, permițând efectuarea unei operații în mod repetat. Recursivitatea poate necesita reținerea unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în limbajele imperative. Standardul limbajului Scheme necesită recunoașterea de către implementări și optimizarea tail
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în limbajele imperative. Standardul limbajului Scheme necesită recunoașterea de către implementări și optimizarea tail recursion. Șabloanele de recursivitate des întâlnite pot fi luate în considerare prin utilizarea de funcții de ordin superior, catamorfismele și anamorfismele fiind cele mai evidente exemple. Asemenea funcții de nivel înalt joacă un rol analog celui jucat de structurile de control cum ar fi
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
poate fi calculat luând CMMDC pe perechi de numere. De exemplu, Astfel, algoritmul lui Euclid care calculează CMMDC al doi întregi este suficient pentru a calcula CMMDC al oricât de mulți întregi. Trei metode matematice sunt utilizate mai jos: inducția, recursivitatea și coborârea infinită. Inducția este utilizată adesea pentru a demonstra o teoremă pentru toate numerele naturale "n". Această abordare începe prin a arăta că, dacă teorema este valabilă pentru "n", ea este valabilă și pentru "n" + 1. Astfel, dacă teorema
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
arăta că, dacă teorema este valabilă pentru "n", ea este valabilă și pentru "n" + 1. Astfel, dacă teorema este valabilă pentru un singur caz (de regulă, "n" = 1), ea este valabilă pentru toate numerele mai mari ("n" = 2, 3, etc.). Recursivitatea unei ecuații este proprietatea ei de a lega numerele ce formează un șir "a", "a", "a", etc. Al "n"-lea termen al șirului, "a", este adesea exprimat în funcție de alți termeni ai șirului, cum ar fi "a". De exemplu, numerele Fibonacci
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
cât și ca soț și tată avea să îl experimenteze timp de 3 ani. Subiectul operei este o fetiță surprinsă odihnindu-se pe balustrada din lemn a pridvorului, pridvor ce ajută nu numai la localizarea opera, ciși la datarea ei. Recursivitatea elementului arhitectural în creația lui Tonitza nu este întâmplătoare, pictorul alegând să puncteze anumite compoziții cu mici efecte decorative sau structurale ca balustrada pridvorului. Valoare estimativă: 25.000 - 35.000 de euro. Octav Băncilă, Profetul Portretul l-a preocupat în
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]