40 matches
-
și ce vă spun doar vă sună-a română.// Și ce spun sună doar a română șsubl. meaț.// Cu dinții-ntr-o parte vă cânt.// N-am nici un dubiu fără să mă îndoiesc că îl am/ că realmente îl am. Recursivitate până la moarte și mai departe,/ în carte scrie că scrie-n carte.” (p. 95) Bun. Va să zică, faptul că, de bine, de rău, pricepem ceva-ceva din Orice dovedește că suntem, chiar fără s-o știm, poligloți! Luată în serios, însă, afirmația
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
note de subsol ale câtorva dintre cele mai puternice poeme din volumele anterioare. Mai profunde, mai nuanțate, mai explicite decât originalele. Dar, totodată, mai inteligente artistic decât glosele prin care, în timp, au fost aproximate. Nu e singurul caz de recursivitate. Ar fi de urmărit, de pildă, cum o plantă cu nume muzical dintr-o nostalgică confesiune de dragoste migrează, literalmente, din Circul domestic în Un anotimp în Berceni și din poemul Irina în mai proaspătul Un dans matinal: "Deșteptat dintr-
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
intensă rememorare, însă, îi aparține lui Roland, tînărul de care femeia s-a apropiat după ce și-a părăsit soțul. Avînd două intervenții succesive, Roland este cel care mărturisește obsesia lui și a lui Jacqueline pentru Eterna Reîntoarcere și împlinirea prin recursivitate a vieții. Tot el este și cel prin care se închide circular romanul, întîlnindu-se, în final, cu primii naratori. Cu toate că lipsește o supravoce care să-i unească pe cei patru povestitori, cititorul fiind lăsat să-și proiecteze propriul fundal textual
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
WITH sunt transmise prin referință. Sistemul VFP are anumite restricții legate de utilizarea co menzii DO: • pot fi imbricate maxim 32 de apeluri DO (program principalprocedura1procedura2...); • nu se poate face apel dintr-o procedură la ea însăși (nu ad mite recursivitatea); • din interiorul unei proceduri nu poate fi apelat progra mul/procedura apelantă. 9.2.2. Funcții Elementele unei funcții definite de utilizator (UDF) sunt: FUNCTION nume funcție → specifică numele funcției create bloc de comenzi → bloc de comenzi, corpul funcției RETURN [expresie
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe, cu comportamente stocastice, decelabile ca posibilități, supuse incertitudinii ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei, chiar din faza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al agenților subiectivi. Predictibilitatea, la drept vorbind, este susceptibilă ca reală pentru o componentă, cea a stării tehnice, și imposibilă pentru cealaltă componentă a sistemului economic, structurantă aleatoriu. În realitate, predicția este posibilă pentru sistemele tehnice caracterizate de omogenitate și recursivitate a stărilor limită. Astfel de sisteme diferă însă radical de sistemele tehnice care funcționează ca structură de rezistență a sistemelor economice. Acestea din urmă stau sub semnul imprevizibilului stărilor de performanță din două motive: unul ține de schimbarea lor prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
determinism mecanic ale structurii tehnice specifice sistemelor economice. Care ar fi punctele de sprijin? În niciun caz cele din conceptualizarea mecanicii tradiționale ce operează cu două variabile - poziția și viteza componentelor elementare, ce sunt suficiente, pe motiv de omogenitate și recursivitate, să definească starea generală a unui sistem la un moment dat, fie înainte, fie înapoi, fără să știm sensul că este de început sau de sfârșit. Dar nici cele din termodinamică, oricâte ar fi multiplicate permanent (de la volum la temperatură
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în inventarul exceselor. Când intențiile nu mai coincid cu consecințele, pot să declar că suntem într-o poziție din inventarul exceselor, în sens de criză, ca îndepărtare în sus sau în jos de templul bunului-simț. În Economie (când urmează fizica) recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent cu ideea de echilibru: bunul simț
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
referire la componența tehnică din sistemul economic, nu este decât marcarea accelerării consecințelor, ca vârfuri de performanță, ca străpungere schumpeteriană, generate de ceva la fel de aleatoriu precum aleatorie este și inovarea tehnologică. Nelinearitatea inovației strică la modul practic prezumția omogenității și recursivității. Sistemul economic este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste, care pare să se abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir roșu al procesualității economice. Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a Economiei pentru că pur și simplu ceea ce a materializat ideea economică s-a dovedit ceva ce nu se originează în Rațiune, nu este consecința gândirii raționale, ci a celei emoționale, și anume în componența ei irațională, care a dus la recursivitatea comportamentelor de tipul exuberanței iraționale. Spațiul raționalității economice Dacă Economia are o problemă de consistență, aceasta ține efectiv de modul în care ea explică realitatea. Cum am văzut, acest mod este unul extrem de limitat, la ceea ce noi am reprezentat sub
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
speculația ca activitate principală, ciclicitatea baloanelor speculative, a ritmului alert al crizelor inexplicabile ș.a.m.d. Postmodernismul este epuizarea formulelor de supraviețuire a sistemelor moderne golite de raționalizare, de principiul multului cu orice preț, de concentrarea unipolară a puterii, de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sisteme evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest caz, legând recursivitatea algoritmică de replicarea vieții și de autosimilaritatea textului. Critica domeniului vieții artificiale și a neodarwinismului diminuează strălucirea aurei demiurgice în care se înfășoară inițiatorii domeniului, în primul rând prin reactualizarea tezei bergsoniene a imposibilității de reproducere a „elanului vital” al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]