1,378 matches
-
evalueze la rece calitățile și defectele, mare lucru ar fi. Volumul doi al Orbitorului nu aduce mari noutăți în plan stilistic, tematic sau narativ. înșiruirea de povești sau de pasaje de virtuozitate prozastică își continuă binecunoscutul ritm. Mai ales păstrarea recuzitei tematice uimește. Și în Corpul veți întîlni mulți-mulți fluturi și, bineînțeles, multe "divagații" cu o ecuație simplă: viscere, creier, foetus. Sînt imagini pe care Cărtărescu le-a impus în urmă cu cîțiva ani și pe care mizează în continuare. Deja
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
către mister și moarte și prin câteva detalii prozastice care te trimit cu gândul la marele columbian. Oboseala de dimineață tentează o formulă postmodernă, fluidă și ambiguă, complicată naratologic și diluată în genul lui Barth, reușită tehnic, însă cu o recuzită destul de redusă: "Ochii se coborau, la intervale regulate, urmând parcă un ritual celest, se reflectau limpede preț de câteve clipe, suficiente pentru ca nebuloasa Andromeda să iasă cu coada între picioare din galaxie, după care se pornea un tremur în crescendo
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu aer de Villon, stănescian sau optzecist (ah, poezia străzii!), parodice și interesante teribil pentru recuzita metaforică pendulând între spațiul virtual și sentimentalismul edulcorat și antonpannesc: "Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara/ într-o cârciumioară la șosea/ unde cântă ram-ul și vioara/ unde-i fantazia mea", cu talentul bine crescut (și temperat) meritând
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
au pășit, împreună cu personajele lui Zografi, pe scena Teatrului Mic într-o manieră post-modernă. Spațiile și modificările acestora sînt construite, grafic, pe calculator și proiectate pe un ecran uriaș astfel încît decorul propriu-zis, tradițional, rămîne reprezentat prin cîteva elemente de recuzită. Introducerea acestor proiecții, altădată realizate pe monitoare, creează un ritm alert al limbajului și reprezintă o soluție reală pentru vizualizarea tipologiei oamenilor statistici, în variantă masculină și feminină, interpretați cu umor, cinism, ironie și auto-ironie, într-un contur al aurei
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
Prochorova (directoarea unei prestigioase edituri moscovite și redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin, Dimitri Prigov, Eduard Limonov. Scrierile unora din membrii acestei generații de strănepoți ai lui Nabokov readuc la suprafața textului o recuzită de simboluri datînd din perioada sovietică. Scoase din contextul lor generic, ele dobîndesc în plan estetic un caracter exploziv. Nu întîmplător, Vladimir Sorokin și Eduard Limonov au devenit prin romanele lor, considerate chiar pornografice, eroii unor scandaluri. La aceasta se
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui mentală și natura sensibilității sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru limbaje diferite. Dacă univesul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă, în timp ce în cealaltă au sedimentat concepte barbare, cum ar fi: instalație, performance, video art, land art, happening, body art și așa mai departe. Evident că de cele dintîi se leagă
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc, a încăperii de café-internet în care se poate consulta mizeria unei lumi întregi și retrăi aceeași stare de precaritate a eului, plus
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
suficient spațiu de rezonanță pentru lirismul arghezian. Nici apariția Cuvintelor potrivite nu-i afectează diagnosticul, ci, din contra, este un excelent prilej și un material de exercițiu pentru arta malițioasă a citatului. Aceste neașteptate erori - care se găsesc totuși în recuzita oricărui mare critic - nu-i pot eclipsa meritele. Nimic protocronist în afirmația că în articole ca Medelenii și "medelenismul" sau Contemporanii - "Jean" Minulescu, Eliade are intuiția a ceea ce mai târziu se va numi orizont de așteptare. Dacă prin critica sa
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
absurdul este plin de nuanțe. Curtea interioară a unui liceu. Un amfiteatru amenajat din gradene. Plin, plin. Toți stăm cu ochii pe cerul plumburiu, pe care norii s-au strîns din văi ascunse. Scena, aproape goală. Cîteva elemente, simple, de recuzită, cutii de carton, scaun, masă, un cuier cu o haină. Doi actori negri vorbesc, simplu, din nou acest cuvînt, despre absurd și viață, despre ce ne apropie și ce anume ne desparte. Doi actori, dintre care unul este un dj
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
la timp de utopia comunistă, fie funcționează ca o zonă de evaziune lirică și anticipație naivă departe de orice tentativă subversivă la adresa ideologiei. În volumul retrospectiv Figurine de ceară, Mircea Opriță părăsește aceste expresii prin abordarea unei noi paradigme: integrarea recuzitei tematice a literaturii propriu-zise ansamblului structural și funcțional al SF-ului. O serie de povestiri în dialog, cu imagini recurente, complementare, supradimensionate situează societatea viitoare în tablouri individualizate și legate prin lianți narativi, prin care traversează fante și rupturi ale
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
un fotoliu scoică, corul se plimbă la poalele unor ziduri falnice, amenințătoare, binecunoscute simboluri ale dictaturii sovietice, iar orchestra, îmbrăcată elegant, cîntă neîncetat, încadrînd spațiul de joc și fantasticul poveștii Elisabetei Bam. Atent acum la fiecare detaliu de décor, de recuzită, de costum, de lumină, de umbră, Dragoș Buhagiar face ca vizualul să fie și el protagonist în opera bufă a lui Irinel Anghel, pusă în scenă cu har și cu haz de Alexandru Tocilescu, un artist care s-a îndrăgostit
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
ca Bookfest să fie cît mai prietenos cu vizitatorii și mai confortabil pentru expozanți. Tot pentru prima oară la un tîrg de carte românesc, la Bookfest au fost și două studiouri pentru transmisiuni tv, cu scaune și cu elemente de recuzită pentru invitați și moderatori, ceea ce a dus la dispariția impresiei de provizoriat și de lansări la botul calului, cum păreau lucrurile la toate tîrgurile de carte de pe la noi. O altă premieră a fost că președintele României a participat și la
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea adună într-un român peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedită reprezentație din 2010, cănd autocarul cu recuzita a rămas blocat pe drumurile înzăpezite, iar muzicienii au concertat în blugi și plover. Concertul din 10 decembrie de la Iași se va desfășura în Sala Mare a Teatrului Național Vasile Alecsandri. Acest spațiu creează decorul ideal al unei seri de
Best of Vienna: Johann Strauss Ensemble la Iasi, 10 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94547_a_95839]
-
mai bine de jumătate de oră petrecută în plină stradă în așteptarea replicilor, am cutezat să mă întorc în apartamentul Ciobanilor ca să-mi recuperez la iuțeală scurta groasă cu glugă ("glugușul", îi spuneam eu cu tandrețe) și basca de antilopă, recuzitele mele preferate de început de primăvară. După ce m-am despărțit de ei, m-am așternut drumului șchiopătând, poticnindu-mă, în căutarea plină de neprevăzut a lui Radu aflat la bunica lui tot în Berceni, dar la o distanță făcută neverosimilă
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
respinse? Ne e teamă că nu e așa. Ofensiva împotriva materiei își schimbă pe alocuri strategia, nu și ținta. Chiar dacă nu mai sînt vituperate „limitele care izbesc”, „rămînerea pe cruce”, strigătul care îneacă „surparea-n goluri”, „lacrima necruțătoare”, adică acea recuzită (melo)dramatică a lui homo patiens, rămîne statornică năzuința către divorțul de materie. Năzuință potențată (oarecum sensibilizată, umanizată) în urma armistițiului cu lumea fenomenală. Irealizarea începe cu propria alcătuire somatică a făpturii auctoriale: „Prin anotimp străin, la ceasul/ cînd aburi ca
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
prin adoptarea limbajului lui (aproximare totdeauna dubioasă!) și un anumit, infim grad de expresivitate conotativă. El presupunea dreptul și pînă la urmă datoria poetului de a recurge la cîteva, puține, epitete și metafore de 20 de wați - totdeauna funcționale, de recuzită clasică sau de factură folclorică, la alegorii și la simboluri lesne identificabile, la repetiții și refrene întăritoare, la o versificare cuminte sau zglobie ușor de deprins și de frazat. În genere la forme recognoscibile, neșocante și complezente” (p. 25). Dacă
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
inundația i-a înghițit pe toți...” (Moment romantic). Ca printr-un binoclu ce îndepărtează, Petre Stoica percepe viața la un (mic) inteval istoric, circumscrisă de-o „belepocă” suav-melancolică, proiectată în eternitate. E și o epicizare a viziunii sentimentale, personajele și recuzita lor prăfuită dobîndind statutul de metafore sui generis. Parcă asistăm, după cum indică, într-o judicioasă prefață, Cornel Ungureanu, la „o înviere din morți”, la „un bal de fantome”: „Pîlpîie molii/ cuminți, răbdătoare.// Din fotografia iodată/ cavaleristul cu grad de caporal
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în consecința actului definitiv al identificării și al uciderii magice, omul contemporan nu se deosebește aproape deloc sau, în cel mai bun caz, se deosebește doar prin iconografie și prin recuzită. Locul peșterii l-au luat acum spațiul public, panoul publicitar, semnul grafic, mediile și, de ce nu, însăși capacitatea noastră fabulatorie. Venirea comuniștilor la putere a însemnat, înainte de naționalizare, înainte de exproprieri, înainte chiar de inaugurerea marilor șantiere și lagăre de muncă
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
primit-o pe țărmul Mării Nordului. Dar fericirea constă tocmai în a improviza într-un cadru prestabilit, având totodată convingerea că nu va mai exista o "a doua oară". Când ne întoarcem la Holstebro, actorii se agită umblând de colo-colo cu recuzita, zoriți să-și facă bagajele pentru iminentul turneu al Visului. Ritmul lent al sărbătorii aniversare contrastează cu această accelerare și cu graba impusă de sarcinile zilnice, rapel al realului. Noi, dimpotrivă, suntem ceremonios poftiți în sala neagră. Călătoria se apropie
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
a-l realiza. Noile avangarde au cam năpârlit, înotând încă, fie și împotriva curentului: ele nu și-au pierdut complet părul sau penele și nici nu s-au înecat într-un pahar cu apă. Cum nu și-au rătăcit nici recuzita, chiar dacă uneltele și întrebuințările lor au fost pe alocuri transformate, prizând aerul tare al hardurilor și softurilor. Și totuși" 1) Exaltarea suveranității mulțimilor constituia în logistica experimentalismului istoric doar posibilitatea de subminare a domniei mulțimilor, bunăoară atitudinea dodecafoniștilor seriali din
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
o ceartă în familie urmată de divorț, România are și bucurii: pentru câteva zile, suntem stăpânii sabiei lui Ștefan cel Mare! Prilej de nestăvilită mândrie, de juisări clocotitoare și de infinite ropote de aplauze. Purtată precum sfintele moaște, obiectul de recuzită din dotarea faimosului autocrat medieval a devenit un titlu de noblețe pentru bieții români cărora în afara bucuriilor abstracte nu le-a mai rămas absolut nimic. Farsa cu iz naționalist, interpretată și orchestrată de binecunoscuții maeștri ai arcușului demagogic, prinde extraordinar
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
mea, pe bune/pe invers este model de nonconformism no cojones care, înainte de a "violență prejudecățile culturii înalte", cum spune prefațatorul, preia comod și fără furie tocmai clișeele protestatare, ale revoltei cu sau fără ștaif. Găsim în acest român toată recuzita livresca uzata a genului: mai "68, mișcarea hippie, stilul câmp, Catcher În The Rye, Eminem, 2Pac, Cobain, BodyCount ș.cl. Încremenirea în nonconformismul clasic, déjŕ-vu pe toată linia. În loc să se încarce de tensiune, românul devine previzibil și, pe alocuri, teribil de
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
-l situa pe Nichita Danilov fie de-o parte, fie de cealaltă. Dilemă tipologică datorată tematicii mai degrabă vechi și infuziilor de gravitate, de sacralitate, de patetism, care nu sunt prea frecvente în manierele literare actuale. Dacă lipsesc elementele de recuzită contemporană, de civilizație a sfârșitului și începutului de secole 20-21, înseamnă că pragul spre postmodernism nu e trecut?" Se pot trasa afinități neomoderniste și simptomuri postmoderne, dar este dificil să-l încadrezi pe Danilov într-o schemă a mișcărilor literare
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
istorisiri, povești mărunte și bucurii simple, așteaptă, încă necercetate, principii, forme emblematice, reflexe ale unor existențe primordiale. Pentru că oricît ar părea de familiare personajele, bestiarul și întregul inventar al Georgetei Năpăruș, ele nu sînt nici consecința abilității mimetice , nici simplă recuzită în amenajări butaforice, și nici accente mai tari de culoare locală. Atemporale, ca niște păpuși neolitice aduse în bidimensional, abia desprinzîndu-se din fundaluri magmatice, aceste forme sînt inciziile magice ale unei memorii redeșteptate. Dacă uneori le însoțesc umorul și ironia
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]