108 matches
-
cu prețul de 10 sau 20 lei noi. Se primesc și anunciuri cu prețul de 20 bani centimetrul pătrat. Abonamentele se primesc la toate oficiele postale din țară, iar în București la librăria Mihălescu et Luis, strada Lipscani, și la redacțiune, strada Neguțători, no. 21. Administrator e B. V. Vermont. [10 august 1877] ["ACESTE SÎNT CUVINTELE... Aceste sânt cuvintele "Rom[îniei] Lib[ere]". Acele griji s-ar fi născut în urma unor articole de fond ale "Romînului" prin care se arată că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un an 44 lei noi, pe 6 luni 22 lei n., pe 3 luni 11 lei n., pe o lună 4 lei n. Altfel "Națiunea romînă" va apărea în toate zilele, chiar duminica și în zilele de sărbătoare, administrațiunea și redacțiunea se află în București, strada Lipscani no. 3. Redactorul este, după cât aflam, D. Frederic Dame. [28 august 1877] ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU La observările "Convorbirilor literare" că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde în "Presa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hârtia bună. Bogăția și utilitatea cuprinsului, apoi ieftinătatea prețului (1 fr. ) îl fac cu deosebire recomandabil pentru orice "bun econom". [11 septembrie 1877] KANT ȘI MUZICA "Romînia literară", foaie ce apare o dată pe săptămână în Iași, al cărei comitet de redacțiune s-a rămășit cu niște domni din străinătate că li va proba că România are literatură și gust literar, publică în n-rul său din 6 septemvrie articolul pe care-l reproducem mai la vale. Lectorul va vedea că au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile mărețe! Dacă toți voim, va fi! Viena, etc. ca mai sus 1. A: cumcă 2. R, A: nota 1: Pe baza raportului care s-a dat din partea comitetului, și în urma promisiunei on. redacțiuni a "Curierului de Iași" 3. R, A: la lipsește 4. R, A: a. c. 5. R: că 6. K, A; "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea cu mijloacele de care (A; despre cari) dispune în 27 august 1871" 7. R
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lunei acesteia, noul comitet 45. R: festiv lipsește; A: serbării 46. R, A: La lucru dară, fraților! De la energia junimei române depinde realizarea scopului 47. R, A: Viena, (A: în) 12 iunie 1871; R: nota. 3: Sânt rugate toate stimatele redacțiuni române de a binevoi a reproduce aceste apeluri, a-și da păre[re]a față cu serbarea și a trămite comitatului central câte un esemplar din numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apeluri, a-și da păre[re]a față cu serbarea și a trămite comitatului central câte un esemplar din numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a aranja conform opiniunii publice. Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
funcționa până la pensionare, în 1963). Continuă să publice, preocupat mai ales de traduceri și de istoria literară, în „Milcovia”, „Foaia învățătorului”, „Tribuna”, „Gazeta cărților”, „Extemporal”, „Universul”, „Orizonturi”, „Încercări literare”, „Luceafărul literar”, „Unirea”. Unele contribuții, Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu S. Câmpiniu, cu date nouă biografice despre Câmpiniu, C. Sandu-Aldea. Viața și opera lui, sunt trase în broșuri (1936 și 1941), la fel o conferință din 1925, „Liră de argint, Sihleanu”, și Bibliografia operelor lui Mihail Dragomirescu, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
marcată pentru Albert Samain. SCRIERI: Zări de altădată, Râmnicu Sărat, 1924; „Liră de argint, Sihleanu”, București, 1925; Bibliografia operelor lui Mihail Dragomirescu (în colaborare cu D. Mazilu), București, 1928; Brățara de argint, București, 1930; Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu S. Câmpiniu, cu date nouă biografice despre Câmpiniu, Brăila, 1936; C. Sandu-Aldea. Viața și opera lui, București, [1941]. Traduceri: Ritmuri franceze, Brăila, 1937; Alfred de Musset, Louison, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 524-525; Ionescu, Război, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
Mo Iaș Iaș Int ani cup vol ș.a Est apa săp VA VA Ex num pol ~N era ca ~nc ldaviae (a i) ca act d i, între 2 ernațional de pres rinzând ș um. N|ZUINȚA, reapărut sub redacțiunea profesorului Ion Moraru în 1965, dar mai ales seria nouă din 1990 (sub conducerea lui D.V. Marin). Au mai apărut Frângurele (1933), ~nvățătorimea vasluiană (1934) și o foaie din Vremea nouă (1944), înlocuită de Cronica, jurnal de informație generală. Dintre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cărțile pop., I, 232-250; I.D. Ștefănescu, Le Roman de Barlaam et Joasaph ilustré en peinture, „Byzantion”,1932, 2; Emil Turdeanu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, 1932, 1-4; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, CEL, 1934, 1-46; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, BOR, 1934, 7-8; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 78-80, II (1942), 98; Călinescu, Ist. lit. (1941), 51, Ist. lit. (1982), 45; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 182-185
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, îngr. Iosif Naniescu și C. Erbiceanu, București, 1888; Viața și traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, îngr. și pref. Tit Simedrea, București, 1937; Viața Sfântului Nifon. O redacțiune grecească inedită, tr., îngr. și introd. Vasile Grecu, București, 1944; Viața și traiul Sfinției Sale părintele nostru Nifon, patriarhul Țarigradului, care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, LRV, I, 66-112. Repere bibliografice: N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Doina ș.a.) sau din autori mai puțin cunoscuți, precum Smara și G. Gr. Caïr. Producțiile folclorice (legende, doine, anecdote) sunt culese, cele mai multe, de Ion Pop-Reteganul , dar și de S. Fl. Marian, Gh. Cătană, Iosif Vulcan, Th. A. Bogdan. La „Telegraful redacțiunei” I. Pop-Reteganul îi răspunde elevului Octavian Goga: „Ai talent [...] cultivă-l cu diligență”, iar în numărul următor (5-6/1898) îi publică poezia Nu-i fericire pe pământ. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
față Spiru Prasin, un "cultural" al vremii, care a cochetat și cu poezia, și cu dramaturgia, fără s-o prea nimerească nici pe una, nici pe cealaltă. Era, însă, vânător împătimit și foarte bun țintaș. Și-a zis că "onorul redacțiunii trebuie reperat", drept pentru care, în dimineața zilei de 14 ianuarie 1904, duelgiii, însoțiți de martori, s-au salutat protocolar și rece sub coroanele arborilor din Copou. Sonetistul Mihai Codreanu, directorul Teatrului Național, măsoară cei 20 de pași regulamentari. Primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
odată acest celebru bătăuș a răpit pe tânăra și frumoasa soție a unui cârciumar. A intrat călare în cârciumă însoțit bucureștiul în 1871 73 30. Biserica română, „foaie religioasă morală“ a apărut într-o a doua serie în anii 1871-1872, „redacțiunea“ aflându-se „în curtea bisericii Radu-Vodă“; preotul Grigore Musceleanu, care era proprietarul publicației (la care colabora și G.Dem. Teodorescu) este, printre altele, autorul următoarelor lucrări: Santul Sinod și Indipendința Bisericii Române, București, 1865; Unire și neunire, București, 1866; Monumentele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să ia parte la întrunire“ - Alegătorul liber, an. I, nr. 27, 9 aprilie 1875, p. 1). 15. Al. Macedonski a fost arestat la Craiova la 22 martie/3 aprilie 1875 (v. telegrama trimisă de el ziarului Românul: „Craiova, 3 aprilie. Redacțiunii Românului, București. Fost arestat astăzi. Comunicați rog prin ziar. Plec București, Al. Macedonski“ - ROM., an. XIX, 23 martie 1875, p. 267), învinuit de „crima de rebeliune“ pentru că în gazeta sa Oltul publicase în editorialul din 29 iunie 1874 referitor la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 9-43. O notă, publicată În Organul național, 1848, nr. 5, p. 24, arată că „Învățătorul poporului, pân la altă despunere, se dă și deoseb aici În loc cu preț de 1 cr. pre nr”. „De la redacțiune”, ibidem, nr. 22, p. 98. „Noutăți”, În Învățătorul poporului, 1848, nr. 22, pp. 88-89, articol În care se face aluzie la o proclamație a lui Axente Sever XE "Sever" , publicată În nr. 22, din 13 octombrie, al Organului național. Redactorul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
monocorda, și-a precizat de la inceput opțiunile: cercetarea manuscriselor slave și slavo-române (Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reforma socială”, 1932), investigarea literaturii române vechi, mai cu seamă a traducerilor din slavă („Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, „Cercetări literare”, 1934, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, „Biserică Ortodoxă Română”, 1934), studierea literaturii postbizantine ce s-a dezvoltat în Balcani și în spațiul românesc (Contribuțiuni la studiul cronicilor rimate, „Cercetări literare”, 1936, lucrare răsplătita cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 36-48; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 495; Cartojan, Cărțile pop., I, 232, 240; Pușcariu, Ist. lit., 98, 111; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, CEL, 1934; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, BOR, 1934, 7-8; Aurelian Sacerdoțeanu, Predosloviile cărților bisericești, I, București, 1938, 68-71, 74-79, 81-86, 89-96, 101-105, 113-115; Dan Simonescu, Damian P. Bogdan, Începuturile culturale ale domniei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
funcția de redactor-șef la 16 februarie 1883, iar la 2 iulie 1883, după ce se îmbolnăvește, va fi numit director și redactor răspunzător Mihail Paleologu. În ziua următoare se anunța că Eminescu „a încetat de a mai lua parte la redacțiune”. O coaliție între conservatori și așa-numitul Partid Liberal-sincer are ca rezultat fuziunea, la 18 martie 1884, dintre T. și cotidianul „Binele public”. Noua gazetă va purta denumirea „România”. După cinci ani T. reapare, tot sub redacția lui Mihail Paleologu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
nu exista un conducător al ședințelor Junimii, totuși Maiorescu era recunoscut ca „spiritus rector”. Adunările Junimii se desfășurau după un anumit tipic: „...la opt oare sara se lua cunoștință de cele aduse pentru îmbogățirea Dosarului Junimii... apoi se comunica poșta redacțiunii, după aceasta se trecea la cetirea lucrărilor originale aduse de membrii Societății, începându-se cu poeziile și urmând cu proza. Acestea țineau obicinuit până între 10 și 11, când veneau ceaiul și cafeaua. Câteodată cetirea mai urma și după ceai
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
comandantul jandarmilor pedeștri, sosiră la 7 dimineața la domiciliul lui Ocășanu și-i făcură o amănunțită perchiziție. Au căutat manifestele. Însă manifestele erau din ajun sub patul meu. Perchiziții la fel au fost făcute la Secășanu și la Droc-Bănciulescu. La redacțiunea Românului a venit multă lume să protesteze, lume înăuntru în toate saloanele, lume pe stradă, iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste tot. După ce au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
uitam pe fereastră, văd lumea adunându-se în poarta grădinii Episcopiei și în același timp mi se păru că aud răsunând strigătele: — Trăiască Epoca! Dau să deschid fereastra, însă în același timp un zgomot îngrozitor iz bucnește, geamurile mari ale redacțiunii încep să zboare. și strigătele, lămurite acum; „Jos Epoca!“ se aud. Vreau să fug, însă retragerea îmi este tăiată. Un număr de oameni cari vociferează, înjură și lovesc cu bastoanele intră ca o furtună. Fac stânga-mprejur și mă întorc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
stânga-mprejur și mă întorc. Nu mai aveam decât un refugiu: o foarte mică odăiță întunecoasă, fără de fereastră, în care erau depozitate teancurile cu hârtie maculatură. Mă reped înăuntru și mă ascund după o movilă de pachete. Un servitor al redacțiunii face la fel. Banda intră și sparge totul: geamuri, scaune, lămpi, oglinzi etc. Înăuntru, în a doua piesă, care servea drept cameră de aministrațiune, se mai aflau d-nul Dimitrie Radu Rosetti, redactorul care-și iscălea cronicele umoristice cu pseudonimul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ușa care dă în gangul casei, făcu un salt și fugi în curte. Toma Basilescu însă, având o infirmitate la mers, n-a putut scăpa, a fost prins de bătăuși și lovit cu bastoanele în cap. Intrând și în camera redacțiunii, banda a devastat tot, a intrat și în camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
facă o anchetă. Iar o mână de oameni - 30-40 - erau în stare să cutreiere centrul orașului, să se dedea la acte de vandalism fără ca nici poliția și nici publicul să i se poată împotrivi. Când s-au reîntors manifestanții, în redacțiune se afla Nicolae Chirilov, profesor de matematici și redactor la Epoca. Chirilov a voit să facă act de om curagios. A ieșit în fața lui Nae Ulmeanu, râzând grațios. Nicolae Chirilov îl cunoștea de la Primăria Capitalei, unde fusese contabil, pe când Ulmeanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]