285 matches
-
mare măsură la discreția acestora. În aceste țări (și mai ales în acestea) s-a format o nouă clasă de capitaliști autohtoni care au preluat controlul economiei și au modelat forma de organizare socială - în principal sistemele de distribuție și redistribuție în societate - în funcție de propriile lor interese. România a fost o astfel de țară în tot primul deceniu al tranziției. Ca urmare, principala bază socială a tranziției postcomuniste românești în această perioadă au construit-o nu clasele sociale proaspăt ieșite din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, la începutul secolului al XXI-lea, tranziția postcomunistă nu mai dispunea de resurse interne pentru alegeri alternative. Or, exact în acest moment începe tranziția pentru integrarea europeană, care presupune, între altele, modificarea radicală tocmai a sistemelor de distribuție și redistribuție în societate. De data aceasta, decizia politică de expansiune a Europei Occidentale în România este urmată de expansiunea capitalului european în România. Este, ca să spunem așa, un capital „secundar”, un capital mai puțin orientat doar de regulile și motivațiile globalizării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
viață sunt la același nivel. Integrarea în regiunea dezvoltată europeană doar a unui număr mic de mari centre urbane, în frunte cu Capitala - și care, în final, ajung să constituie o rețe -, implică edificarea unui sistem sui-generis de distribuție și redistribuție în societate, care avantajează net rețeaua de mari centre urbane în curs de integrare în Europa dezvoltată, dezavantajând celelalte două „societăți” românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de „servicii comunale”. De altfel, ofensiva neoliberală ce caracterizează ideologia economică și politică a ultimelor decenii în societățile capitaliste dezvoltate, precum și actualele dezbateri care au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic ce a dus la punerea lor în discuție și la presiuni pentru o restrângere a volumului de resurse redistribuit în favoarea pieței. În aceeași situație se găsea și comunismul în a doua parte a existenței sale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterea administrativă și cea economică. Ca în orice sistem de organizare socială, elitele s-au constituit în jurul centrelor de decizie, așa cum erau ele organizate în sistemul comunist. Ca în orice societate, aceste centre de decizie se referă la sistemele de redistribuție a resurselor în societate, dintre care unele sunt dominante, căci sunt instituite ca atare de către clasa politică, iar altele sunt secundare, căci deși au un statut politic inferior, sunt inevitabile. Elitele astfel formate sunt strâns interrelaționate, dar asta nu le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și celelalte instituții ale represiunii erau în slujba unei clase politice dintr-o generație mai veche de comuniști îndoctrinați și din una mai nouă de comuniști „șmecheri”, care ocupau un nivel inferior în ierarhia politică, dar erau principalii beneficiari ai redistribuției în societate. Revoluția a asigurat ascensiunea socială a acestei pături secundare a fostei elite comuniste care a devenit noua elită de proprietate a capitalismului românesc. Dar ei sunt vulnerabili prin trecutul lor, iar de această vulnerabilitate profită foștii angajați ai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cei care au muncit din greu și au realizat ceva În viață, trebuie apoi să sacrifice parte din venitul lor greu câștigat pentru a-i compensa pe cei care nu au muncit mult și nu au fost capabili să reușească. Redistribuția bogăției, spun unii, ar compromite Însuși spiritul visului american și ar transforma Într-o parodie legământul din epoca frontierei care stă În centrul conceptului american de succes. Mulți americani cred că economia de piață este cel mai echitabil mecanism pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
blestem pentru mulți americani formați În tradiția individualismului robust și autosuficienței frontierei. La sfârșitul primei decade a secolului XX, cu frontiera de acum Închisă și fără teren public ieftin la Îndemână, au Început să planeze Întrebări asupra justiției economice și redistribuției bogăției În special printre imigranți și lucrătorii nativi din fabricile și oțelăriile din orașele din Est și Vestul Mijlociu. Ascensiunea unei mici coterii de baroni hoți, superbogați și puternici, precum Andrew Carnegie, John D. Rockefeller și Cornelius Vanderbilt, a căror
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avocatului bunăstării umane, care susține În mod corect că fiecare om ce deține o proprietate trebuie să fie supus dreptului general al comunității pentru a reglementa folosirea ei În scopul asigurării nivelului de bunăstare publică necesar 67. Preocuparea Americii În ceea ce privește redistribuția bogăției a Început să ia avânt În perioada stagnării economice globale din anii ’30. Programele New Deal ale administrației președintelui Franklin D. Roosevelt au fost prima Încercare reală În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această cochetare a continuat În anii ’60 și s-a terminat abrupt cu sfârșitul programelor Great Society ale președintelui Lyndon B. Johnson. Odată cu 1980, America a abandonat efectiv ideea redistribuției echitabile. Alegerea lui Ronald Reagan, un transplant din Vest, ca președinte a fost semnalul Întoarcerii la un vis american anterior, acela care glorifica tema rags-to-riches și considera dreptul la proprietate ca fundamentul libertății americane. Acum totuși, rațiunea care a generat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai puțin probabil ca o vor face. Activiștii argumentează că o dependență prea mare de piața globală dereglementată a dus la o lăcomie capitalistă neînfrânată și, În același timp, la o diminuare a rolului tradițional al guvernului ca agent al redistribuției și furnizor al serviciilor sociale esențiale. Autorii studiului (realizat la Universitatea Johns Hopkins), cu privire la creșterea semnificativă a instituțiilor societății civile, au conchis că succesul acestor organizații poate fi atribuit abilității lor de a umple golul lăsat de eșecurile pieței și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
octombrie 2003. Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social Bogdan Voicu În mod tradițional, discuția despre dezvoltare aduce în prim-plan perspectiva economică și factorii dați de structura relațiilor internaționale, cu o atenție sporită în lumea postkeynesiană față de problemele legate de redistribuție. Anii ’60 au adus însă în prim-plan problematica legată de rolul capitalului uman. După 1980, un întreg curent de gândire a emers mai întâi în societăți de tip postindustrial, adăugând o latură mai puțin convențională pentru teoreticienii din toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială, în jurul acestor fonduri s-a format totuși imaginea idilică de „instituție care rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce deficitul bugetar și de a pune accentul pe politici macroeconomice și creștere economică, în detrimentul dezvoltării sociale și al protecției sociale (reducerea masivă a cheltuielilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării, sau prin cea a intervenției controlate a statului, pentru a corecta prin redistribuție rezultatele (sociale) injuste ale acțiunii acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pp. 117-118) sintetizează această dinamică fundamentală a socialismului în tendința acumulării mijloacelor de producție, iar Katherine Verdery (1994, p. 49) spune același lucru, accentuând tendința sistemului de a-și spori puterea alocativă, vorbind mai curând de alocare birocratică decât de redistribuție. Formulările sunt echivalente atât timp cât principala pârghie de sporire a puterii alocative a resurselor este investiția cu prioritate a acestor resurse în producerea de mijloace materiale, în special mijloace de producție și mai puțin bunuri destinate consumului. Alături de sistemul de planificare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tulburări de ritm cardiac; - Săruri acide solubile de bariu pot cauza hipokaliemii importante sub 2mmol/l; bariul blochează selectiv canalele de potasiu și împiedică ieșirea din celulă a potasiului, intrarea acestuia fiind neafectată; - Toluenul induce hipokaliemie și hipofosfatemie probabil prin redistribuția potasiului; se produce acidoză tubulară proximală și distală, cu pierdere de potasiu, ceea ce ar fi un argument pentru implicarea mecanismului de redistribuție în producerea hipokaliemiei. • Blocanții canalelor de calciu cresc captarea celulară a potasiului prin inhibiția canalelor de potasiu, activate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și împiedică ieșirea din celulă a potasiului, intrarea acestuia fiind neafectată; - Toluenul induce hipokaliemie și hipofosfatemie probabil prin redistribuția potasiului; se produce acidoză tubulară proximală și distală, cu pierdere de potasiu, ceea ce ar fi un argument pentru implicarea mecanismului de redistribuție în producerea hipokaliemiei. • Blocanții canalelor de calciu cresc captarea celulară a potasiului prin inhibiția canalelor de potasiu, activate de calciu. Ei reduc de asemenea creșterea interdialitică a potasiului la pacienții în hemodializă. Totuși, hipokaliemia nu a fost raportată decât inconstant
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de la care s-a pornit în dezvoltarea dializei hepatice a fost aceea că acumularea de toxine legate de albumină, datorită clearance-ului hepatic insuficient, duce la niveluri tisulare ridicate ale acestor metaboliți. îndepărtarea selectivă a toxinelor din circulație ar conduce la redistribuția și scăderea nivelurilor plasmatice și tisulare ale acestora. Toxinele legate de albumină, precum bilirubina și acizii biliari, au un potențial hepatotoxic ridicat, fiind responsabile de inițierea apoptozei și a necrozei la nivel hepatocelular. în consecință, îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
raționa în mod similar cu angajații, dependent fiind de profiturile reinvestite în ceea ce privește sursele de venit viitor. Dar actorii de la nivel de stat dintr-o democrație sunt de asemenea interesați de popularitate și de realegere. Aceștia ar putea hotărî să promoveze redistribuția în favoarea angajaților pentru a câștiga voturi. Acest lucru este destul de dificil, dată fiind lipsa de resurse care să-i poată face fericiți pe toți cei implicați, mai ales că redistribuirea este întotdeauna o problemă controversată din punct de vedere politic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atribuie noilor tipuri de personalități autonome, asertive chiar și puterea de a interveni la nivel macropolitic, ajungând până la răsturnarea sistemelor autoritare. Întorcându-ne la modelul propus de Kornai, vom sublinia faptul că În viziunea acestuia sistemul economic centralizat și planificat, redistribuția bunurilor realizată după alte principii decât acelea ale pieței, respectiv ierarhiile organizaționale de tip piramidal, bazate pe particularisme și autorități personale și promoții arbitrare, creează, În mod inevitabil, alte configurații la nivel personal și microsocial decât sistemele capitaliste. Dependența verticală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe valori meritocratice. Perioada analizată autorii o văd ca pe una asemănătoare celei descrise de Karl Polanyi În lucrarea sa intitulată The Great Transformation (1944, apud Tang și Perish, 2000, 8), procesul de transformare Îndreptându-se spre Înlocuirea totală a redistribuției comuniste de tip egalitarist cu mecanismele pieței. Iată care sunt, pe scurt, perioadele distincte și cele mai importante În istoria chineză a secolului XX, din punctul de vedere al transformărilor urbane. Perioada de dinainte de 1949 reprezintă, de fapt, epoca de dinaintea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a datelor empirice dezvăluie coexistența unei multitudini de elemente și de trăsături specifice, atât ale sistemului socialist, cât și ale unui regim dominat de forțele pieței. Contractul socialist de tip comunist le „promitea” membrilor societății un sistem egalitarist, bazat pe redistribuția echitabilă și justă a bunurilor, proiectând o societate caracterizată printr-un nivel de trai ridicat și prin modalități sporite de ascensiune socială pentru persoanele cu apartenență socială mai puțin favorabilă. Însă, datorită faptului că În cadrul unui contract social există două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publice exercită efecte redistributive considerabile asupra majorității gospodăriilor. În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale, prin intermediul căreia se realizează o redistribuire a bunurilor În cadrul familiei. În acest context, există o redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost pur și simplu forțați să emigreze în străinătate pentru o muncă bine plătită, dar poate fără nici o legătură cu vechea ocupație sau cu calificarea formală. O astfel de piață extinsă a muncii se asociază cu un nou sistem de redistribuție, ce generează riscuri și inegalități de un tip nou, dar și avantaje care nu pot fi ignorate. Inegalitățile iau o formă adesea ascunsă; alteori, când prind persoanele în vârstă sau pensionate, se manifestă în mod cronic, chemând la revoltă. Politicile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sui-generis, adaptat contextului instituțional existent, fără a fi însă mai puțin antreprenorial. S-au manifestat: un antreprenoriat al recuperării de proprietăți naționalizate de regimul comunist, unul de exploatare a proprietății de stat, unul al inițiativelor particulare mai ales în sectoarele redistribuției, unul politic de înființare de partide și mișcări sociale, unul civic de inițiere a fundațiilor sau asociațiilor, unul al contestării publice etc. Sectorul public atotcuprinzător a devenit obiect al redistribuției și a stimulat inițiativa privată de orice fel și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]