265 matches
-
al ales viitorul, pe identitate și aspirații conforme cu structura de înmormântării autorului, a atmosferei create, a prezentării gândire a locuitorilor ei. Ciuntirea sau refuzul țărilor opresoare limbajelor celor care țin discursuri în astfel de împrejurare. a acelor idealuri înseamnă reducționism de toate categoriile. Ori astăzi, în 2010, globalizarea bate la ușă prin Uniunea Europeană și prin finanțele americane - FMI și Banca Mondială. Și atunci, în postumitatea lui Nicolae Iorga, ne-ntrebăm, ca pe vremea lui Cernâșevski, Ce-i de făcut
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
clasă. Erau considerate expresia unei literaturi decadente, de origine burgheză. Virgil Nemoianu plasează la originea persecuției formalismului estetic "principiul utilitarismului", conform căruia arta și literatura trebuie "să facă demonstrația unei vizibile utilități sociale și politice". Persecutorii formalismului estetic își dovedesc reducționismul, aversiunea față de complexitatea formei estetice, rigiditatea ideologică, emanate de o politică monolitică, bazată pe presiunea omogenizării și a uniformizării. Conflictul dintre ideologia partidului unic și formalismul estetic denotă obtuzitatea sau rezistența unei societăți închise, refractară la orice deschidere, relativizare a
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
merit lui Nae Ionescu, mentorul unei impresionante pleiade intelectuale, a-l minimaliza la sînge pe Mircea Eliade, din mai toate punctele de vedere, a-l înfățișa caricatural pe Cioran drept exclusiv o figură de fioros extremist mi se pare un reducționism inacceptabil. Să revenim însă la Magda Ursache. D-sa incriminează - și bine face - carențele de informație ale unor tineri în legătură cu perioada comunistă, pe care, uneori, încearcă a o reconstitui, nu fără omisiuni și aprecieri anapoda, deculpabilizatoare ale celor ce au
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
pe zeci de pagini, pleacă de la celebra colecție de articole ale lui Roland Barthes, Gradul zero al scriiturii. Se confirmă, într-o strălucită mostră de stil, obiceiul autorului de a inventa, neîntrerupt, formulări duale. Cine vede, în aceasta, maniheism sau reducționism, se înșeală grav. Sunt, în două vorbe luate din teoriile asupra complexității algoritmilor, arbori binari. Doi câte doi, ei pot acoperi un câmp conceptual oricât de vast, cum e, de data aceasta, literatura franceză a zilelor noastre. Iar dacă spun
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
nu intrau în repertoriul lui Noica (Montaigne, deloc, iar Moliere, numai cu Don Juan )". Întrucît în vederile lui Noica n-ar intra în raza ultraprivilegiată a speculației filosofice decît ceea ce depășește "simplul", ceea ce ar putea fi problematizat. Unui astfel de reducționism "inuman", Al. Paleologu îi opunea cu fermitate "bunul simț", "simțul comun", ale cărui potențe cognitive și creatoare sunt stimulate de acele "variate experiențe de viață" pe care le absoarbe ca un burete. În plus, "Bunul-simț face posibilă acea înțelegere aproape
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
admirație promit salvarea prin «îngenunchere intelectuală» în fața Celuilalt, dar contactul cu «omul interior» este unul trăit și conținutul său esențial - indicibil. Întîlnirile pot fi exaltante, eliberatoare, ele se pot însă transforma oricînd în ședințe stranii, inspirînd o «tulburare supranaturală». Primejdia reducționismului mi se pare greu de evitat, atunci cînd abordăm la modul biografic chestiunea relațiilor lui Cioran cu Ceilalți”. Prin urmare, „biograful” se cere a fi dublat de un sagace hermeneut și, nu în ultimul rînd, de un „paleontolog” al identității
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
specie, o națiune sau un fir de iarbă sînt cu precădere organisme, adică entități însuflețite de o nexus finalis (cauză finală). Tendința științelor e de a explica orice organism în termeni de mecanism, ignorînd finalitatea lui internă. Rezultatul e un reducționism materialist care face din chimie, mecanică și electricitate panaceuri explicative. Se induce iluzia că totul poate fi explicat prin invocarea inferiorului în raport cu superiorul: iubirea e chimism al creierului și moartea e stingerea aceluiași chimism, cum și metabolismul unui fir de
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
nostru de vedere nu merită onoarea de a fi numiți, au jubilat la nesperata ocazie de a-și justifica vechile adversități intelectuale și antipatiile ideologice printr-o chestiune de deontologie auctorială. Alții i-au reproșat autoarei neînțelegerea și reaua credință, reducționismul și tezismul - reproșuri care se verifică într-o bună măsură. Faptul că pretindea a fi identificat-o singură pe Evelyn Underhill, trecând sub tăcere transmiterea informației de la Zevedei Barbu la Lucrețiu Pătrășcanu și la epigonii lor târzii, i-a adus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
concept credibil și convingător. Unul în stare să concureze cu succes tatonantele până acum încadrări intertextuale care s-au dovedit funcționale mai cu seamă în paradigmele autonomiste și care s-au pretat popularizării în chip neașteptat de rapid. Fiindcă, dacă reducționismele binare de tipul referențial / textual au putut crea școli axate pe un fragmentarism delirant, această metatranzitivitate se instituie dacă nu ca o formă de consens, măcar ca o linie de demarcație transparentă și permeabilă. Pe teren românesc în schimb, concilierea
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs. adepți ai zig-zagului subiectiv, critica universitară, academică vs. publicistica la zi) se poartă și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța nimic din vechile polemici. În prezent, se vorbește cu emfază despre alteritate, despre perceperea și respectarea diferențelor, despre dreptul însuși la diferență și specificitate, dar sunt comentatori, mai vechi sau mai noi, care
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
perspectivismului. Acestea înlocuiesc astăzi, atât în știință, cât și în umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare și programare, toate acestea sunt integrate atât tematic, cât și formal în scrierile prozatorului. Astfel, autorul vorbește, de pildă, de "arta nepreciziei în cinetică", de un "experiment" cu o pisică
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
delimitare privește atitudinea opusă, adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes și de economiști lipsiți de conștiință. Cine propagă concepții economice lipsite de norme etice nu sprijină interesul economiei, ci interesele unui reducționism economic sau ale economismlui. Sub nici o formă nu i se poate acorda succesului un primat, deoarece el aparține eticii. Trebuie să primeze interesele mele, dar trebuie să fiu responsabil din punct de vedere etic de fiecare acțiune de afaceri, chiar dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
posibilă viața socială și ordinea socială. (E. Gellner, 1998, p. 43) Esențialismul funcționează subtil la nivelul prejudecăților ca o pârghie de transmitere a experienței decantate în structuri. Așa se face că, deși se acceptă diversitatea, în spatele ei rămân, prin intermediul prejudecăților, reducționisme de tip esențialist. Rostul demersului făcut nu a fost acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ar putea conduce la a nega orice capacitate a oamenilor de filantropie și altruism. Democrația nu este decît un mit, redescoperit de vălul pudic al umanismului. 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor, sau de la utilitate la reducționism metodologic În tradiția economiei neoclasice, actorii economici sunt asimilați cu niște ființe raționale și care calculează, care caută în orice împrejurare, într-o manieră pur egoistă, să-și maximizeze utilitatea. Oliver Williamson a reluat această ipoteză și a întărit-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care se bazează strict pe ipoteze corespunzătoare realității, el permite într-adevăr indicarea mecanismelor cheie. Dacă, din grijă față de realism, se pleacă de la principiul că actorii sunt, după caz, egoiști sau altruiști, vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ÎN MEDIUL POLITIC 152 4.1. Mercantilism și democrație 160 4.1.1. Există o piață a votului? 161 4.1.2. Și totuși, democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
individualismul, "gustul netăgăduit pentru formă", "pasiunea feroce pentru frumos", tentația iraționalului ("Mentalitatea baudelairiană sau cea mallarméeană nu pot fi înțelese în afara recrudescenței iraționalismului în sistemele metafizice închegate, ca și în filosofia comportării cotidiene"). Desigur, tot acum își face simțită prezența reducționismul raționalist, "imperialismul intelectual" ("Adevărul suprem pare găsit: lumea trăiește din evoluție, din progres, totul este explicabil cantitativ, începând cu originea pământului și a vieții și terminând cu sentimentele sau stările de spirit"). Concluziile cărții sunt edificatoare: "Secolul XIX rămâne secolul
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
căznite, lipsite de inspirație adevărată. E o "scurgere de sevă", o "dislocare narativă", explicabile doar prin efortul automutilant de adaptare la un sistem ideologic. Credem că intuiția autorului, deși nu neapărat originală, e foarte fină, fapt valabil și atunci când observă reducționismul călinescian, neîncrederea în iluminare a marelui critic, care "n-are antenă pentru grandoare și tragic" însă e extrem de dotat pentru comic. Nici romanele lui N. Breban nu scapă de rigoarea critică, atunci când nucleul le este decodat ca expresie epică a
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
gandeasca”. Această vreme a trecut. Până și în regimurile comuniste rolul literaturii era considerat mai important, dovadă că scriitorii curajoși erau proscriși. În America, astăzi, proscrisa e literatura capabilă să influențeze viața oamenilor. Presă păcătuiește prin „simplificări ideologice” și prin „reducționism biografic”. Mai ales acesta din urmă (căruia i-am consacrat un editorial anul trecut) trebuie explicat. Românul lui Roth are în centru confruntarea dintre generația vârstnica a protagonistului, un septuagenar, alter-ego mai vechi al autorului, care iese acum din scenă
Exit fantoma literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6539_a_7864]
-
în funcție de afinități poetice detectabile sau direcții, nici măcar în funcție de vârstă și de data debutului, ci în funcție de data apariției primului volum din care am inclus texte." La drept vorbind, criteriul e interesant. L-aș enumera printre cele câteva merite ale Poeziei antiutopice. Reducționismul acesta ascunde, în spatele său, o acută exigență estetică, pe care ar fi nedrept să n-o luăm în seamă. (Suntem sau nu de acord cu ea, e altă discuție.) După părerea mea, din cei douăzeci și cinci de poeți selectați, cincisprezece sunt
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
negație: „cu groază am aflat că ne-am născut/ spre a fi plini de curaj și eroici/ cu groază am scris chiar rîndurile de mai sus” (10 ianuarie 1980). Spre a părea mai convingător, poetul adoptă un ton pseudoobiectiv, un reducționism, ironic, țepos: „ce dacă pămîntul din jurul nostru/ se numește atmosferă terestră/ e numai o invenție a altora ca noi/ pentru ca să nu recunoască/ situația reală în care se află// calcă rar pe deasupra pămîntului/ numai dumnezeu/ un pas al său din veac
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
istorii politice a literaturii române. Fără îndoială, după valul de memorie recuperată al scrierilor ficționale și nonficționale despre Gulagul românesc, era nevoie și de o incursiune complementară în istoria literaturii pre-comuniste de(spre) închisoare. Fie și numai pentru a depăși reducționismul perspectivei. Pe firul cronicilor și al documentelor vechi, Mircea Anghelescu coboară în timp pînă la domnitorul renascentist Petru Cercel; un personaj spectaculos, dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
putut trece atunci Prutul pe un pod de cărți sau pe o punte de articole, mai solidă decât trei-patru opinii izolate. Antologiile propun o constelație de valori și sunt cele mai bune căi pentru a ieși din simplificările cunoscute și reducționismele atât de vehiculate. Literatura basarabeană este o parte însemnată din literatura română. Avem datoria să o cunoaștem în profunzime și o spun fără nici un fel de patetism. Ar fi o formă de onestitate și de reciprocitate a înțelegerii. Basarabia este
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
cunoaștere a trecutului Bucureștilor, evlavia de care dă dovadă autorul Semnelor și reperelor față de tot ce ține de vechile familii, case, monumente, străzi la care se închină esteticește. La antipodul omului de știință literară, abstras, pedant, anticalofil, de un inevitabil reducționism, asemenea ,diletanți", a căror stirpe e recognoscibilă și în promoțiile de intelectuali mai recente, răspund unei prospețeimi spirituale, unei întoarceri în zona rodnică a contactului dintre un existențial fie și, pînă la un punct, simulat, și o creație fie și
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
culorile, cu patos, virulență, argumente și arme albe de toate calibrele. Cele mai diferite tipuri de personalitate, din cele mai varii structuri artistice, consună brusc și devastator în unghiul alergiei la critică. Fie că ne atacă diletantismul, impresionismul, foiletonismul, fariseismul, reducționismul, lipsa de apetit pentru teoria literaturii, partizanatul și critica de cumetrie, fie că ne acuză de precaritate filozofică și estetică, de carențe morale, tactice, strategice, generaționiste sau patriotice, cert e că există o fobie, o furie, o spaimă, o jale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]