264 matches
-
comprehensibile. Analiza este esențială pentru știință. Ar fi imposibil, de exemplu, să descriem matematic mișcarea unui proiectil fără a distinge între forța gravității, unghiul și viteza inițială. Doar în urma acestei analize este posibil să formulăm o teorie adecvată a mișcării. Reducționismul poate avea mai multe înțelesuri în știință. Un tip de reducționism este convingerea conform căreia toate domeniile de cercetare sunt, în ultimă instanță, explicabile științific (deci nu există nimic metafizic). Poate că un eveniment istoric poate fi explicat în termeni
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
să descriem matematic mișcarea unui proiectil fără a distinge între forța gravității, unghiul și viteza inițială. Doar în urma acestei analize este posibil să formulăm o teorie adecvată a mișcării. Reducționismul poate avea mai multe înțelesuri în știință. Un tip de reducționism este convingerea conform căreia toate domeniile de cercetare sunt, în ultimă instanță, explicabile științific (deci nu există nimic metafizic). Poate că un eveniment istoric poate fi explicat în termeni sociologici sau istorici, care la rândul lor pot fi descriși în
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pot explica în termeni fizici și chimici. Evenimentul istoric va fi redus la un eveniment fizic. Se poate considera că evenimentul istoric nu a fost decât, un eveniment fizic, respingând existența unor fenomene emergente. Daniel Dennett a inventat termenul de "reducționism lacom" pentru a descrie presupunerea conform căreia un asemenea reducționism a fost posibil. El pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
fi redus la un eveniment fizic. Se poate considera că evenimentul istoric nu a fost decât, un eveniment fizic, respingând existența unor fenomene emergente. Daniel Dennett a inventat termenul de "reducționism lacom" pentru a descrie presupunerea conform căreia un asemenea reducționism a fost posibil. El pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în prognoza fenomenelor naturii. De asemenea afirmă că: Argumentele care au
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în prognoza fenomenelor naturii. De asemenea afirmă că: Argumentele care au fost aduse împotriva teoriei reducționismului lacom, prin referință la fenomene emergente, se bazează pe faptul că sistemele auto-referențiale se presupun că conțin mai multă informație decât ceea ce poate fi descris prin intermediul analizei individuale a părților lor componente. Câteva exemple dim matematică: Analiza unor asemenea sisteme
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
clasic, oricît de... „postdramatic” ar fi ea alcătuită, de textul deschis, in progress, al spectacolului de intervenție. Chiar critici de finețe ajung să se plîngă (și, într-un fel, în absența unui suport teoretic, au și ei dreptatea lor) de reducționismul dramaturgic al unora dintre producțiile independente cu implicare socială directă: „ ... în marea majoritate piesele acestea par să aibă cam tot atâta elaborare cât un buletin de știri. Cu care seamănă izbitor, cu diferența că sunt interpretate de actori profesioniști, deci
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia globală ar fi asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale, În special În domeniul profesional, la caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de libertate și ar subordona valoarea competențelor lor recunoscute celei a predispozițiilor lor cunoscute. Trebuie totuși să insistăm asupra unui aspect esențial: nu cunoașterea biologică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prezintă defectele tuturor modelelor mono-cauzale. Cercetătorul, sociolog sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului simbolic”, deși observabile În atitudini și comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
este chiar conduita firească a cetățenilor într-un regim în care șeful gospodărește aulic cetatea. Simpli oportuniști, "literatorii" pătrund de voie de nevoie în "sfînta familie" neocomunistă al cărei "apolitism" duce țara într-o fundătură istorică. "Autonomia esteticului" e un reducționism dedus din "apolitismul" angajat. Eugen Simion, care o proclamă ca pe o blagosloveștenie cînd alături de Adrian Păunescu, cînd de Paul Everac confirmă faptul că ideologia se alimentează nu atît din ceea ce face, cît din ceea ce spune. Felul în care Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
înfrumusețează prin imaginație și idealuri realitatea, iar pe de altă parte, faptul că "universitatea nu se vede slujind asemenea nevoi (...) după flirtul cu Freud (...) El nu credea cu adevărat în suflet, ci doar în trup". (12, pp. 159-160) Or, acest reducționism are la bază un fenomen mai amplu, analizat în partea a doua intitulată "nihilism în stil american". Prima și importanta notă a acestui nihilism este relativitatea valorilor, preluată pe "filiera germană": de la Nietzsche la Heidegger și H. Arendt, prin Freud
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și destinații, mai tradiționale. Motivele occidentalilor sunt mai multe. Printre ele, credințele multor umaniști că în cunoașterea omului trebuie să se folosească metode similare științelor naturii, pentru că omul însuși are multe asemănări cu vițuitoarele. Transformate în identități, asemănările au generat reducționisme care nu numai că au frânat dezvoltarea tinerelor științe umane, dar au și distorsionat imaginile despre om. Citând lucrările adunate în Eranos Jahrbuch, volumele despre hermetism ale părintelui A.-J. Festugière din 1967, Durand invită să se țină seama de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acupunctura orientală și altele asemănătoare, Durand vrea să ducă mai departe programul lui Husserl din 1936 (vezi (a) din cap. 2), privind psihologia și alte științe umane actuale care încă mai suferă de cantitativism, obiectivism, agnosticism determinist, binaritate logică. Aceste reducționisme au dus la fragmentarea continuă a noțiunii de om, din secolul al XVIII-lea și până astăzi. Științele sociale se disting de științele umane și ambele de antropologia separată și ea în antropologie biologică și antropologie culturală. El califica drept
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
descoperiri ale realității. De aici decurge și faptul că cunoașterea științifică nu poate avea pretenția de a fi singura formă de știință. Judecata limitei verticale este adevăratul temei speculativ al sesizării fisurilor ascunse în structurile conceptuale. Instanța existențială, strivită de reducționismul epistemologic, se transformă în instanță critică; își întemeiază cererea de clarificare pe ceva situat mai presus de simplificarea calitativă pe care o realizează construcțiile științifice; nu are, propriu-zis, forța unei propuneri pozitive, dar are capacitatea să conteste riguros închiderea orizontului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este deja un fapt actual. Gestul devine rit, expresie simbolică liturgică. Anticiparea, speranța, realizarea tind să se unească în plinătatea unei experiențe ce nu permite o realizare completă și care, în situația practică a aceluia care o trăiește, respinge orice reducționism psihologic sau sociologic. Judecat de la acest nivel, intelectualismul iluminist sau neoiluminist apare ca nivelare, putere culturală constituită, «lume» față de care se ia distanță, regresie față de conștientizarea rupturii inițiale și eliberatoare. O notă ulterioară, esențială oricărei experiențe religioase, este sentimentul de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
interpretarea, instrument ce face parte din a doua fază a metodei, intermediază datul obiectiv și situația subiectivă sau intersubiectivă. Exercitarea acestei medieri, prin folosirea tuturor tehnicilor analitice și ale tuturor dispozitivelor discursului semantic, poate fi un antidot eficient al tuturor reducționismelor unilaterale (secularizarea cu rezultate imanentiste) și al dicotomiilor nerezolvabile (separarea credinței de tot domeniul «rațional, reflexiv» al culturii). Radicalitatea situației, ceața speculativă în care ne mișcăm, conduce totuși discursul unei filosofii creștine spre limitele posibilităților sale, și-l focalizează pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
studied în terms of cellular and molecular biology; the doctor's role is to intervene, physically or chemically, to correct the malfunctioning of a specific mechanism"11. After almost four centuries, the conception about medicine is still the same. Biomedical reducționism will increasingly focus on the investigation and biological organic to identify the causes of the disease, not taking into account, aș we learn from the history of medicine that many infectious diseases that, în the lațe nineteenth and early twentieth
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">arată </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Cosmina </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Tănăsoiu, de un </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>reducționism etic. </b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Acest discurs amenință</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> dogmatic că negocierea și compromisul sunt acte </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">care
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
reală, din cauza copacilor (care aveau semnificație economică) și perspectiva sa asupra pădurilor era abstractă și parțială, dar acest lucru se Întâmplă și În alte cazuri. Orice formă de analiză necesită un oarecare grad de abstractizare și era de așteptat ca reducționismul funcționarilor să reflecte interesele fiscale majore ale statului. În Enciclopedia lui Diderot, articolul „pădure” tratează aproape exclusiv chestiunea utilității publice (utilité publique) a produselor, impozitelor, veniturilor și profiturilor care se pot obține de pe urma pădurilor. Dimensiunea pădurii ca habitat dispare, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sinteză (p. 291), armonizare (p. 309, 315), împăcare a eclectismelor viziunii poetului (p. 205), explicarea unității contrariilor (p. 79, 319) criticul nu face apel și la coincidența oppositorum, principiu mistic-ontologic ce l-ar fi scos din multe dificultăți și alte reducționisme la unitate, armonie (ideea-cheie este "universul armoniei eminesciene", p. 34) și organicitate. Perspectiva lecturii sincronice este esențială deoarece numai în acest mod cartea se "salvează" și permite enunțarea de propoziții gen "intuiții pre-einsteiniene" sau poate aduce în discuție noua logică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să nu fie totuși, acesta, altceva decât "izolaționism, autarhie mortificatoare, stagnare", să nu fie el tocmai din contra: "posibilitatea inovărilor firești, organice, ferite de riscurile artificiale, manieriste"? Tradiționalismul, ca și protocronismul, ar duce, în absența rațiunii, a inteligenței critice, la "reducționisme" primejdioase de felul "șovinismului și a egoismului imperial național" (acesta din urmă fiind consemnat în secol de URSS și, astăzi, de Rusia). Suntem adică, filosofic (și politic) vorbind, în fața unor aporii, a unor "înfundături". Nu pot fi dezlegate, n-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rivages (al Nimicului, altfel spus), "România rătăcitoare", norodul-mutant moștenit din comunism, istoria integrată, falsa intelighenție fără de Dumnezeu, fără de neam și fără de țară sau, cu o vocabulă a lui Paul Goma, "autocronii" corectitudinii politice. În ultimă instanță, ca să anticipăm, ținta acestui reducționism cultural sunt națiunile (ca majorități "asupritoare" sau, în terminologia "corecților politici", ca factori de putere și dominație, ca sursă de inechitate socială). Criteriul diferenței urmează o știută cutumă totalitară, "deconstrucția" vizează tot ce se referă la axul lor arheic. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cititorul va fi extrem de dezamăgit. În presă, întâlnim surprinzător de multe elemente narative. Există chiar un gen preponderent narativ: feature. Presa modernă este mult mai dinamică și mai literară decât s-ar crede. Ce este narațiunea? (2) În simplitatea și reducționismul lui, dicționarul nu pare tocmai lămuritor: Relatare, expunere în formă literară a unei întâmplări, a unui eveniment, specifică genului epic (Mic dicționar enciclopedic, 1978). În definitiv, ce înseamnă „formă literară”? Ce anume este specific genului epic? Înainte de a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]