56 matches
-
Pretutindeni sau nicăieri 839. Distorsionarea și amplificarea umbrei pare o încercare de luptă cu un dușman himeric a cărui prezență reflectă suspiciunile și gândurile noastre, propria noastră umbră spre deosebire de reflexia în oglindă arată zona obscură a sufletului, ea devenind simbolul reduplicării noastre negative. Cu cât e mai limpede noaptea de secol hoinar/ Mai reală-i morgana umbră de necuprins, deși/ Fragmentele-s de zi...840. Deci umbrele sunt reflexe ale luminii purtate de îngeri, de ființe transcendente, de noi, pentru că suntem
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pronume: N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac.: -i, -e: mulți, multe, câțiva, câteva, atâția, atâtea G.D.: -or(a): multora, câtorva, atâtora Pronumele amândoi și toți au flexiune cazuală neregulată; prezintă reduplicarea silabei dezinențiale: N.Ac.: -i, -ă; -i, -e: amândoi, amândouă, toți, toate G.D.: (-ur)-or + or (a): amândurora, tuturora Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe sau prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: I-am văzut pe amândoi (pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ramificate. 4.7. Anomalii venoase Reprezintă dilatații ale venelor cu semnificație diagnostică diferită în funcție de aspect. Astfel, sub forma de dilatări și segmentări, prezența anomaliilor venoase se asociază cu RD proliferativă în 60% din cazuri, iar sub forma de looping și reduplicare în 100% din cazuri. 4.8. Neovascularizația retiniană Apare în retinopatia proliferativă și se poate localiza la periferia retinei sau la suprafața discului optic (figura 7). Neovasele situate la distanță de discul optic (NVE- elsewhere) au aspect de pânză de
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine găsește... (reduplicare); - antimetateza: „Tu blând noroc al unui vis deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima nu e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L. Rebreanu); „A prins și taina mare a tainelor...” „Calul e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fragmentare (ilustrată adesea, fără distincție, și prin exemple de condensare, mai ales de tipul auto, moto, taxi), trecerea în altă clasă lexico-morfologică, de la substantive proprii la cele comune și invers 87 (pe care unii o consideră tot conversiune 88), contaminația, reduplicarea și procedeele "mixte" și / sau "laterale"89. Și ELR dă ca exemple de trunchiere (scurtare) (v. s.v.) pe care o consideră procedeu de formare "mai puțin important" cuvinte condensate ca balon < balonzaid (< germ. Ballonseide (Mantel)), grep < grepfrut, juxtă < juxtalinear, radio
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir 88 formulele sînt: - aglutinare: c=a+b - fuziune regulată: c=a+(b-x)+x - fuziune neregulata: c=(a-x)+(b-y)+(x+y) - simbolism: c=(a-x)+x Tip conceptual Grupe Tehnică Caracter Exemple ÎI III
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini lexicale și frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
generale: "sistemele fonologice, provenind dintr-un sistem proto-austronezian comun, care a putut fi reconstituit, cuprind în general vocalele și consoanele de bază. Nu au tonuri. Morfologie simplă a numelui și a verbului; multe rădăcini pot fi folosite cu ambele roluri. Reduplicare a radicalului verbal cu funcții variate. Distincție inclusiv-exclusiv la pronumele personal pers. I pl. Topica: subiect-verb-obiect; numele obiectului posedat preceda numele posesorului; limbile polineziene preferă ordinea verb-subiect-obiect; unele limbi austrneziene din Noua Guinee au topica subiect-obiect-verb (poate sub influența unor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există registre (stiluri) discursiv-pragmatice marcate de particularități
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aborigeni (doar 2% din populația totală a Australiei), toți bilingvi. Sînt limbi polisintetice, cu un număr redus de foneme, ergative sau cu ergativitate scindata (ergativ-acuzative). Pronumele personal și numele au trei numere (singular, dual, plural); uneori pluralul se formează prin reduplicare; numele are caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există numerale mai mari de trei (de exemplu, 5=2+2+1); în dirbal, orice substantiv este precedat obligatoriu de unul din cele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și dialect hindi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize, Honduras, El Salvador familia amerindiana, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingua franca în Sierra Leone familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala cu fenomen intonațional suprapus; SOV; subst. - adj. proprie (silabar kikakui citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 253. meru N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; reduplicare morfologica latină 254. minangkabau Indonezia (Sumatra Occidentală) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaezian; SVO latină 255. mon N Myanmar (fosta Birmania), Thailanda familia austro-asiatică, ramura mon-khmer, grupul monic mon, derivată din scrierea indiană brahmi; sursă a scrierii birmaneze 256. mongola
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu numele gangela) familia nigero-congoleză, ramura benue congoleza, grupul bantu; reduplicare latină 271. nootka (nuu-chah-nulth) N Canada (Columbia britanică) familia amerindiana, ramura wakashan, grupul wakashan de sud; procedee fonetice și morfologice pentru a exprima unele particularități fizice ale persoanei a II-a sau a III-a transcriere latină 272. norvegiană O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale și zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
117, 139, 141, 184, 194, 195, 255, 288, 356, afix ~ 58, alternanta ~a 141, caz ~ 204, clasificare ~a 20, 50, 52, 57, 58, 88, 91, 101, 130, criteriu ~ 88, marca ~ 204, 205, nivel ~ 49, 79, 176, 213, 260, prefix ~ 58, reduplicare ~a 286, sufix ~ 58, structura ~a 116, tip ~ 51, 52, 59, 63, tipologie ~a 176, valoare ~a 209, 314 motu 226, 228, 268, 286, 330 mozarabă (romandalusi) 239, 286 munda 189, 191, 192, 193, 206, 300 muntenegreană (sîrbo-croată) 165, 303
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
92, 275, 295, 323 R rajasthani 152, 295 rapanui 196, 198, 295, 320 rădăcina 17, 77, 89, 109, 120, 136, 138, 139, 141, 142, 160, 168, 178, 179, 181, 189, 195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
R rajasthani 152, 295 rapanui 196, 198, 295, 320 rădăcina 17, 77, 89, 109, 120, 136, 138, 139, 141, 142, 160, 168, 178, 179, 181, 189, 195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a Soarelui de care fuge27. Mai plauzibilă apare ipoteza lui Romulus Vulcănescu care trece în revistă credințe, mituri sau legende despre luna ca reduplicare mitică a soarelui 28; ipostazele ei sunt fie feminine, fie masculine 29. Având în vedere miturile analizate, autorul observă paralelisme ce duc la ideea că soarele "conceput ca femeie marchează o prefigurare androgină, care mai târziu se va constitui într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ceea ce începe să fie, își face loc în lumină precum lumina ce iese la vedere. Iese punându-se pe sine în vedere, nearătând decât faptul că luminează, deschide perspectiva albă în care ceea ce e deasupra e și dedesubt. Imagine tautologică, reduplicare în oglindă sau așezare inversă, în tocmai ceea ce face cu putință vederea? Căci cum ne-am putea așeza deasupra noastră înșine, cum - mai ales - am putea arde pe două niveluri de existență, în reverberația dublă a răsufletului ce își face
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este atât modul în care "fenomenele reflexiei refracției, absorției sau difracției", specifice oglinzii, se manifestă în "sistemul dinamicii textului", cât "felul în care, în oglinda textului, luminile textuale (universuri-artefact) se reflectă/ refractă/ multiplică etc.". Domnia sa atrage atenția asupra faptului că "reduplicarea cosmosului, geneza în spatele feței reflectorizante rezultă în urma unui proces de divizare nucleică a corpusului originar", astfel încât, cercetat din această perspectivă, textul eminescian "acționează, într-o semantică a sublimării, constant metaforică, un angrenaj fascinant al jocului " de-a lumea și lumile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
categorie P, mai puțin agresivă sau pe fricativa labiodentală sonoră V. În cazul oclusivelor, eliberarea bruscă a curentului de aer blocat este ceea ce produce explozia. Consoana vibrantă alveolară R are și ea o contribuție semnificativă transfor- mând cuvântul „român” prin reduplicarea acestei con- soane, „rromân”, într-un mârâit. Dar să ne întoarcem la B, avem două cazuri în care B-ul își face zgomotos intrarea în scenă pentru a crea un efect sonor care acompaniază o deformare semnificativă : B care ia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la scară urbană impresionant (așa cum am discutat pe larg anterior); toate acestea vor fi preluate de instituția basileică și vor fi transmise imperiului creștin, printr-o amplă reformulare conceptuală. Constantin I, el însuși divus, provoacă în mod aproape automat o reduplicare a imaginarului politic antic, din moment ce preia modelul instituțiilor romane în cetatea sa din orient. Casa basileică îi impune însă ca fundament imaginarului noua teologie a puterii creștine, și nu doar prin edictul de la Milano, ci și prin cadrul general de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Vasile D. Păun și G. Mulțescu. Tot Mulțescu traduce din Schiller, iar Gr. G. Tocilescu scrie articole documentate și bine argumentate despre economia politică, despre importanța documentelor istorice ș.a. Limbajul folosit de colaboratori este însă bombastic, iar ortografia cu numeroase reduplicări de consoane face lectura dificilă. R.Z.
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]