347 matches
-
reprezinte cu demnitate. Este prea evidentă nevoia ca politicianul român să se instruiască în arta elocinței, spre a-și câștiga cinstit, adică meritat, locul și privilegiile. însă, nimic fără cărți de retorică, așa cum sunt cele prezentate și care ar trebui reeditate și iar reeditate, cum fac francezii. Să introducem retorica în școli și universități pentru ca tinerii să nu recurgă la cercuri restrânse unde să exerseze comunicarea persuasivă, cu tot ce ea presupune, în scopul seducției raționale.
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
Este prea evidentă nevoia ca politicianul român să se instruiască în arta elocinței, spre a-și câștiga cinstit, adică meritat, locul și privilegiile. însă, nimic fără cărți de retorică, așa cum sunt cele prezentate și care ar trebui reeditate și iar reeditate, cum fac francezii. Să introducem retorica în școli și universități pentru ca tinerii să nu recurgă la cercuri restrânse unde să exerseze comunicarea persuasivă, cu tot ce ea presupune, în scopul seducției raționale.
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele colectiviste prestabilite, fie în sensul națiunii, fie în cel de clasă, proclamînd imperativele imprescriptibile ale personalității creatoare. Încă la nouăsprezece ani, a elaborat un amplu eseu, Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor. Ajungînd la această vîrstă
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim azi. Cînd am încercat să scriu, cred că era una din primele ocazii postbelice, despre
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
discutabile și fisurile ei" (op. cît., pag. 32-33). Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm interesul cu totul special pe care al acorda autoarea "Istoriei civilizației române moderne", lucrare fundamentală, neglijată multă vreme și pe nedrept de majoritatea comentatorilor (reeditata, din fericire, acum doi ani, ăn condiții grafice deosebite, la Editură Minerva, ăn colecția "Cărți fundamentale ale culturii române"). Revenind la studiul an discuție, nu ne sfiim să afirmăm că acesta reprezintă - ținând cont de locul privilegiat care i se
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
după 1714; Descriptio Moldaviae, redactată în anii 1714-1716, tipărită mai întâi în traducere germană (1769-1770 și 1771), apoi în rusă (1789) și în română, de mai multe ori, începând din 1825, în sfârșit în latină, după o copie imperfecta (1872, reeditata, cu o nouă traducere, în 1973): Historia Moldo-Vlachica, scrisă în 1717 (tipărită abia în 1983) și amplificata în limba română, în 1719-1722: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, neterminat însă și publicat, cu imperfecțiuni, abia în 1835-1836, iar apoi la începutul secolului
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
2009) și Gde Bucharest (2010), cărți de facturi diferite, ce confirmă o mobilitate creatoare de excepție. Al doilea, Nicolae Stan, a publicat anul trecut un roman de asemenea foarte bun, Ceață pe Tamisa (2013), continuând proiectul Apei negre din 1999. Reeditat și revizuit acum, romanul arată, pe de-o parte, cât de neclară a fost tranziția: premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București nu i-a asigurat vizibilitatea meritată. Apoi, e remarcabilă viziunea lui Nicolae Stan asupra comunismului și postcomunismului
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul public, cu toate încercările repetate ale regretatei mele colege Cornelia Ștefănescu, primul editor care și-a luat dificila sarcină de a aduce la lumină textele unui autor mult invocat, dar puțin reeditat (cu excepția teatrului) până în anii șaptezeci, și chiar după aceea. Dana Pîrvan-Jenaru își propune deci să configureze în această carte o „viziune unitară asupra profilului intelectual și moral al lui Mihail Sebastian, așa cum se conturează acesta din reacțiile la orientările spațiului
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
și până la sfârșitul războiului. Nici o reevaluare a Krimis după război, într-o Germanie în care romanul polițist continuă până azi să nu aibă cotă. Antimachiavelism 545de ani de la naș- terea lui Niccolo Machiavelli (1469- 1527) constituie un bun prilej de reeditate a operei lui esențiale, Princepele, și de dezbateri legate de moștenirea lui intelectuală. Sau, mai bine zis, politică. Până în ziua de azi se face confuzia între domeniile în care ideile florentinului pot fi aplicate. Dacă Machiavelli vorbea de „principe” sau
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2401_a_3726]
-
teatrului. Și nu oricum. L-a ajutat său l-a invitat să treacă pragul regizoarea Cătălina Buzoianu. Cum? Dramatizîndu-i poemul Levantul, scris în 1988, publicat în 1990 la "Cartea Românească" - pentru care obține și Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990 - si reeditat anul trecut la "Humanitas". De fapt, un proiect mai vechi al Cătălinei Buzoianu și al Valeriei Seciu, care a și înființat un teatru cu numele Levant, proiect care n-a prins viața nici aici, nici la Teatrul Odeon, unde demarase
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
a dat de altfel în română (probabil și prin intermediar slav - bulgăresc, sîrbesc) odaie. Legătura indirectă dintre odaliscă și odaie e prezentată de Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (o carte de la 1900 care ar trebui reeditată; ar avea cu siguranță succes, cel puțin datorită primului său volum, cu capitole captivante despre obiceiuri, mîncăruri, petreceri etc.). Moda exotismului a modificat în Europa occidentală sensul împrumutului din turcă, încărcîndu-l cu conotații erotice, de lux și rafinament oriental. Enciclopediile
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după 1996, criticul exilat continuă a fi resimțit ca o primejdie. E cu adevărat un trouble fête al praznicelor de la Academie ori de la alte
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
părțile țării care, la cerere, îi comunicau scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Z. Ornea Prin anii cincizeci, cînd marea poezie românească interbelică era practic interzisă, făcea mare vogă opera lui Topârceanu, mereu reeditată și supradimensionat prețuită. Bunul meu coleg, dl. Al. Săndulescu, deși cu o bună cunoaștere a ansamblului liricii noastre, i-a publicat lui Topârceanu, în 1955, o ediție masivă de Opere, în două volume iar, în 1958, o monografie, cuprinzînd viața
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
și făcînd serviciul de adjuvant. La aceasta au contribuit și supraviețuitorii grupării de la Viața Românească (Sadoveanu, M. Ralea, Demostene Botez, bine situați politic) care făceau tot ce este necesar ca opera lui Topârceanu să circule nestingherită de nimic. Și, mereu reeditată, în varii colecții, introdusă în manualele școlare era, repet, în mare vogă, de parcă ar fi reprezentat punctul maxim al liricii interbelice. Mai tîrziu, din a doua parte a anilor șaizeci (opera lui Arghezi mai devreme), cînd liberalizarea a dat drept
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
cu negri prost plătiți și aleși, lucrînd, în consecință, de mîntuială. Ar trebui o ediție cu adevărat critică din opera nefericitului scriitor. Dar cine să o facă și la care editură? Pînă atunci, să fim bucuroși că, în sfîrșit, avem reeditată, în excelente condiții, o ediție adunînd, cum spuneam, două dintre scrierile sale, dintre care una tradusă în românește chiar de autor. Panait Istrati a fost un vagabond cu mare har, practicînd cele mai neașteptate meserii. Și, mai tîrziu, cînd și-
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
îi face capul calendar cu teme românești, fie că vede filmul lui Nae Cramfil E pericoloso sporgersi în care țara trăiește. Într-un scurt poem ce ar putea fi inclus în poeziile din volumul Inima ca un pumn de boxer, reeditat recent la aceeași editură Vinea și reprodus pe coperta a patra a cărții, autoarea adaugă jurnalului berlinez o foarte scurtă și expresivă artă poetică: "Îmi torn cafeaua în ceașcă, îmi aprind o țigară. Mi-e dor de un vin. De
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
rămas una cel puțin bizară. În 1929 avem de înregistrat ediția G. Murnu cu ilustrații la fiecare poezie de A. Murnu. Are meritul de a fi o ediție ilustrată. Dar în 1930 apare ediția poeziilor eminesciene datorată lui G. Ibrăileanu (reeditată ca atare în 1936). A fost o ediție polemic antimaioresciană (fără variante, adnotări și comentarii), ordonată cronologic, poeziile din adolescență fiind selectate integral într-o secțiune separată, finală. Cercetarea manuscriselor a fost lăsată pe seama lui Topârceanu iar criticul ieșean, se
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel erorile incalificabile ale unei ediții de acum vreo patru
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
delicii de parcă aș fi un bucureștean get-beget și nu un moldovean adoptat aici în Capitală. Tocmai, de aceea, m-a bucurat să citesc (de fapt să recitesc) vechea, foarte vechea carte a lui Dimitrie Papazoglu Istoria fondărei orașului București, recent reeditată, în colecția "Restitutio" a Editurii Minerva de dl Marcel-Dumitru Ciucă. Și dl Ciucă, arhivist prin profesiune, a știut să înzestreze ediția cu un foarte bogat aparat de note care lămurește și întregește bine textul, luminîndu-l. Papazoglu era, de fapt, un
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
bine de cincizeci de ani în fruntea comunității evreiești geneveze, D-sa deține o poziție eminentă și în universul studiilor ebraice contemporane, în care s-a impus printr-un număr de opere fundamentale, devenite titluri de referință în domeniu, mereu reeditate și traduse, precum Cabala (1960, cu patru ediții până în 1988, la casa de editură Payot din Paris, Israel în timp și spațiu (Payot, 1980), Înțelepciunea Cabalei, 2. vol., (Paris, Stock, 1986-1987), Schiță a unei etici religioase iudaice (Paris, Cerf, 1997
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
Dintre notele documentare, aș fi invocat tradiția periodizării istorice amintite, în funcție de evenimente culturale (nu e o glumă: a lui Chesarie Râmniceanu, din 1780), lângă Basil Munteanu aș menționa mica sinteză a lui Eugen Ionescu, apărută în 1955 într-o enciclopedie, reeditată ulterior, la modelele de istorii literare naționale inovative, citate la p.273, aș alătura o experimentală „privire de sus” a fenomenului, implicând economia, societatea, cultura, în British Literature. A Historical Overview, din 2010, editată de J.Black, L. Conolly etc.
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
distribuție, scenele de luptă sunt detaliate și pline de adrenalină, violența e îndeajuns de moderată încât să-ți poți lua copiii după tine în sala de cinema, iar dramă va stoarce râuri de lacrimi mai ceva ca la un Titanic reeditat. Deci, care să fie problemă cu acest Saving Private Ryan cu cai? Din punct de vedere vizual, măi niciuna. Însă, la capitolul scenariu, filmul scârțâie puternic. Chiar dacă Spielberg a ecranizat o carte pentru copii, filmul se adresează și adulților, iar
Calul de luptă [Corola-blog/BlogPost/99636_a_100928]
-
renumitul Criști Minculescu, Trooper este cea mai iubita trupa de Heavy Metal din România. Prezenți de 18 ani pe piată muzicii din România, băieții de la Trooper se laudă cu o discografie bogată (care include și o colecție de 3 discuri reeditate + un DVD), dar și cu un spectacol extrem de complex, în cadrul căruia interpretează atât piese proprii, cât și cover-uri ale celor mai faimoase trupe rock din lume. De-a lungul timpului Trooper a cântat în deschierea unor formații precum Iron Maiden
Concert Trooper la ArtHouse Central [Corola-blog/BlogPost/98135_a_99427]