133 matches
-
brigăzile 13 și 14), inițial formate din reeducați de la Pitești, în frunte cu Iosif Steier și Coloman Fuchs. În cadrul acestor brigăzi a fost inițiată demascarea la Canal. Astfel, deținuții transferați de la Gherla și Pitești, dar care nu erau considerați suficient reeducați, sau deținuții „recalcitranți” din lagăr erau transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea Sfântului Bartolomeu) cand 14-15 deținuți au fot brutal bătuți în braca brigăzii 14 de către pontatori și brigadieri reeducați precum Maximilian Sobolevschi, Constantin Sofronie, Pompiliu Lie, Ion Lupașcu, Simion Enăchescu, Ion Bogdănescu și alții. În lagăr se practica contrabanda cu medicamente, care erau confiscate din pachetele deținuților și apoi vândute înapoi celor disperați la bursa neagră. Metode de umilire
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
evenimentele care au influențat regimul de detenție de la Canal, dar și întregul proces de reeducare din penitenciarele din țară, a fost moartea doctorului Ion Simionescu la 12 iulie 1951. În vârstă de 67 de ani, torturat în repetate rânduri de către reeducați, bătut, înfometat și pus la muncile cele mai grele, acesta, sub pretextul de a se duce la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
broasca” și culcări. Printre ei, un bătrân, fost ministru, Aurelian Pană, este pus în genunchi și lovit cu picioarele în cap de către 50 de călăi. Nu peste mult timp, la 4 mai 1951 , va fi ucis într-o celulă de reeducați, un jandarm scoțându-i dinții de aur din gură și, din cauza faptului că bătrânul Pană era un om mare iar coșciugul pregătit pentru el era mai mic... i s-au tăiat picioarele... Fiul său. Ing. Cornel Pană, arată că sărmanul
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
începe iar o bătaie cu Șurik prin șantier. În cele din urmă Șurik îl prinde și-l leagă pe Fedia în câteva suluri de tapete și îi dă o bătaie cu bățul la fund. În final, Fedia apare ca fiind reeducat de Șurik. A venit vremea examenelor la Universitate și toată lumea caută cu disperare să citească cursurile. Șurik găsește în cele din urmă cursul care-i trebuie în mâinile unei fete, Lida, studentă la o clasă paralelă la aceeași Universitate. Șurik
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
a mea, ași trăi zadarnic. N-ar fi fost vorba, firește, să-mi asemui persoana mea socială cu a împăratului Chinei, cum am citit mai târziu, care din împărat a ajuns simplu cetățean și comuniștii, în loc să-l împuște, l-au ,reeducat", făcîndu-l - credeau ei - să simtă că bucuria simplă de a împleti un coș sau de a confecționa tălpi de papuci e mai mare decât aceea de a guverna China. Chestia asta o făcea și Tolstoi, când și când îl apuca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fusese acela care mă susținuse în acele comisii care decid dacă trebuie să se reducă pedeapsa unui condamnat. Nu e suficientă norma de muncă, contează tot atât de mult buna comportare, garanția că, odată liber, fostul deținut va deveni un cetățean complet reeducat. Acuma, de pildă, dăduse ordin să-mi primesc musafira într-o odăiță goală și să stau cu ea oricât. Ce uitucă mai sânt și eu, zise Suzy, ți-am adus o mulțime de bunătăți!" Și îmi întinse o plasă în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și propria avalanșă de aberații, abia atunci Țurcanu îl considera pe deținut demn de a fi admis în rîndurile O.D.C.C. (odecaca după pronunția ascunsă a celor din celule). În ultima etapă, care anula orice speranță de recăpătare a demnității, reeducatul primea sarcină să instrumenteze reeducarea celui mai bun prieten al său, torturîndu-l cu mîinile sale, transformîndu-se, la rîndu-i, din victimă în călău. Ultimele două etape ale reeducării ținteau pulverizarea morală și anularea personalității deținutului. De această dată experimentul de la Pitești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
maladivă. Revenirea la normal a fost îndelungă și chinuitoare, rănirea sufletului e de obicei bruscă, dar cicatrizările cer timp. Costin Merișca, Dumnezeu să-l odihnească, mult a pătimit cît a fost pe pămînt, se arată încrezător în șansele recuperării celor "reeducați": "Acei dintre noi încă timorați, și nu numai cei trecuți prin sindromul Pitești, de obicei tac și-și refulează amintirile. Din punct de vedere psihologic e cea mai proastă soluție. Ei ar trebui să povestească, să facă mărturii măcar prietenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tot infernul acumulat în suflet. Spovedania are un miraculos efect purificator. Important este totuși că, în finalul finalului, experimentul Pitești, pentru cei care nu s-au dereglat grav, a eșuat. Treptat, mai devreme sau mai tîrziu, cu infime excepții, foștii "reeducați" și-au regăsit echilibrul, verticalitatea". Nadejda Mandelstam, în amintirile sale, crede că "problema de căpetenie este de a învinge amnezia. Trebuie ca totul să se plătească, altfel nu există viitor" și afirmă, în alt loc: "trecutul nu poate fi falsificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am stat-o la spital, am mai stat la Salcia o parte, că nu m-a eliberat imediat... A venit un control al Securității și anchetatori care mie mi-au spus că n-am avut un comportament demn de un reeducat și că, dacă ar fi fost după părerea lor, trebuia să mai stau vreo câțiva ani... La constatarea asta... mă așteptam să nu mă lase, dar când am stat de vorbă cu prietenii mi-am dat seama că mă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și, În condițiile alea, cu sute de alți deținuți În jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți, cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până În iunie ’51, când s-a terminat pedeapsa de trei ani. Ne-o scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trebuie să fie aplicate corespunzător vârstei și gradului de maturitate al copilului, cu respectarea interesului superior al acestuia. În stabilirea unui regim de sancționare a minorilor infractori, s-a ținut cont și de faptul că ei pot fi mai ușor reeducați și redați familiei și societății. C. pen. menține sistemul mixt de sancționare a minorilor infractori consacrat de C. pen. din 1937, dar cu deosebirea că în Codul actual, măsurile educative sunt prevăzute ca atare și nu ca măsuri de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
clasei celei noi împotriva unui dușman mai puternic, împotriva burgheziei, a crei rezistență se înzecește prin răsturnarea ei". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 50. 62 Lenin arată: ,,Sub dictatura proletariatului, vor trebui reeducați milioane de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului proletar și conducerii proletare, vor trebui învinse într-înșii obiceiurile și tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1995). Nazismul, ne amintește Besançon, a durat doisprezece ani, comunismul între cincizeci și șaizeci de ani. Durata are aici un efect autoamnistiant: „O perioadă lungă de timp, societatea civilă a fost atomizată, elitele au fost în mod succesiv distruse, înlocuite, reeducate. Toată lumea (sau aproape toată), de sus până jos, a făcut trafic, a trădat, s-a degradat din punct de vedere moral. Mai grav încă, majoritatea celor care ar fi fost în măsură să gândească au fost lipsiți de cunoașterea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să fie zelos în adularea figurii lui Ceaușescu, printr-o propagandă la scară uriașă, glorificare în presă etc.: izbucnise un fel de isterie de manipulare și falsificare a realității. La un an de la revolta brașovenilor, după ce zona fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la experiment, îl urmează. Mai mulți cercetători, cu doctorate și specializări în Uniunea Sovietică și SUA, autori de tratate și monografii, nume de referință în psihologia românească, sunt trimiși să lucreze ca muncitori necalificați în fabrici, pentru a fi astfel reeducați. Toți pierd dreptul la semnătură. După un timp, după caz, încep să primească posturi mai apropiate de pregătirea lor: bibliotecari, secretare, funcționari sau chiar sociologi în întreprinderi (având calificare de psihologi). „Fiind mai tânără”, mărturisește dr. Irina Holdevici, „eu am
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a terminat condamnarea... N.I.: Nu, am mai făcut încă un an în plus. Am aflat mult mai târziu de ce am mai făcut un an... La Canal am avut parte numai de necazuri. Acolo erau mulți studenți și printre ei mulți reeducați și torționari de temut. Am fost mereu pedepsit și mutat în brigăzile care executau muncile cele mai grele și am avut ghinionul să fiu repartizat și în brigăzile conduse de studenți-torționari, ce m-au terorizat cumplit. Eram supravegheat mereu, nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pas mai departe pe linia distrugerii individualității; deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit în grupul “Organizația deținuților cu convingeri comuniste”, el trebuia să demonstreze că este “reeducat”, fiind silit să conducă procesul de reeducare a celui mai bun prieten al său. Grupul de deținuți este supus unor formidabile presiuni de către grupul de supraveghetori. Se acționează concomitent asupra fiecărui individ, cât și asupra grupului ca întreg. Când indivizii
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
cu șocuri electrice sau amestecați cu alienați reali). Nemairecunoscând termenul deținut politic, statul comunist român (după modelul sovieticilor) prefera să-și interneze opozanții În spitale psihiatrice, aceștia fiind proiectați În ipostaza unor „nebuni” și „asociali” recalcitranți și devianți, care trebuiau reeducați, deoarece erau „indivizi periculoși din punct de vedere social”, cum scria, În majoritatea cazurilor, În fișele lor medicale. Romanele obsedantului deceniu, apoi antiutopiile, alegoriile și parabolele, dar și romanele lui Paul Goma (Ostinato și Patimile după Pitești În mod special
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care reeducatorii trebuiau să le manipuleze aplicat: asumarea de către subiect a unei vinovății față de sinele său de odinioară și misiunea reeducatorilor de „a salva” victima de ea Însăși. Forma „blândă” a „spălării creierului” consta În Înconjurarea subiectului de către alți reeducați care o hărțuiau. În cele din urmă, subiectul era silit să-și verbalizeze pretinsa vinovăție (prin autocritică) și să-și manifeste entuziast dorința de corectare. Cultul entuziasmului (mimat sau indus) era esențial În acest ritual. Individului reeducat i se fura
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subiectului de către alți reeducați care o hărțuiau. În cele din urmă, subiectul era silit să-și verbalizeze pretinsa vinovăție (prin autocritică) și să-și manifeste entuziast dorința de corectare. Cultul entuziasmului (mimat sau indus) era esențial În acest ritual. Individului reeducat i se fura personalitatea, pentru a fi recreat mai apoi ca o mașinărie fără voință. Așa poate fi sintetizat mecanismul de „spălare a creierului” după metoda chinezească, implantat și În spațiul comunist european - via sovietica. Unii analiști occidentali ai fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nuanțe diferite pentru a explica situația reeducării sau „reforma gândirii”: brainwashing și brainchanging. Brainwashing se referă la Îndoctrinarea ideologică, În timp ce brainchanging se referă la remodelarea personalității subiectului În funcție de scopul și voința reeducatorului. În cazul românesc, de brainchanging au avut parte reeducații din Închisoarea de la Pitești În perioada 1949-1952 și opozanții lui Ceaușescu internați În azilurile psihiatrice, În timp ce de brainwashing a avut parte Întregul popor român Îndoctrinat pe Îndelete (și, În mod ritualic, deținuții politici din Închisoarea de la Aiud În perioada 1961-1964
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Început al contra-reeducării. Te Întreb Însă: crezi că numai de aici putem vorbi de contra-reeducare? Mai ales că ai menționat un loc de unde ți-ai luat conceptul: mărturia lui Marcel Petrișor. Despre contra-reeducare, iată, vorbiseră, chiar În timpul fenomenului de reeducare, reeducații, cei de la Pitești sau imediat după Pitești. Și atunci, nu crezi că un fenomen de contra-reeducare a existat În societatea românească În forme uneori camuflate sau clandestine și Înainte de 1989? Numai În 1989 putem fixa momentul sau de atunci vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]