158 matches
-
care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea exterioară este partea constitutivă a existenței, a referențialității lui proprii. O configurație paradoxală are loc: pe de o parte, se impun regimurile de autoreferențialitate în plan cognitiv, pe de alta, acestea se hrănesc cu o heteronomie globalizată, implicând ideea că înțelegerea internă trece prin integrarea unei exteriorități pregnante
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Peirce înseamnă cognoscibilitate. Polisemia, a doua axiomă, este mai puțin evidentă. Semiotica sa este o teorie a cunoașterii care se situează de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un loc important în semiologiile situate de partea logicii, iar polisemia e redusă pe măsura acestui rol crescut al referențialității. Definiția semnului este foarte abstractă: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este înțeles de cineva. Triada
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un loc important în semiologiile situate de partea logicii, iar polisemia e redusă pe măsura acestui rol crescut al referențialității. Definiția semnului este foarte abstractă: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este înțeles de cineva. Triada care rezultă din această definiție distinge între semn, relația semnului cu obiectul și relația semnului cu interpretantul. Tipologia semnelor, asupra căreia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Pentru hermeneutică, cu toată autonomia și primordialitatea neinstrumentală a limbii, ea este însoțită mereu, ca de o umbră, în vechea hermeneutică, de gândire, în noua hermeneutică, de Ființă (așa cum o gândește Heidegger). La Gadamer orice text are, direct sau indirect, referențialitate: " Ființa e referința nesuprimabilî a oricărui text" și "conștiința referențialității refuză iluzia ficționalității absolute". Dar ca și semiologii structuraliști, Gadamer afirmă că limba l-a făcut pe om și nu invers. Limba nu este un instrument pe care să-l
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ea este însoțită mereu, ca de o umbră, în vechea hermeneutică, de gândire, în noua hermeneutică, de Ființă (așa cum o gândește Heidegger). La Gadamer orice text are, direct sau indirect, referențialitate: " Ființa e referința nesuprimabilî a oricărui text" și "conștiința referențialității refuză iluzia ficționalității absolute". Dar ca și semiologii structuraliști, Gadamer afirmă că limba l-a făcut pe om și nu invers. Limba nu este un instrument pe care să-l folosim, (în definitiv, s-o recunoaștem, omul nu mai e
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
descendentă cea a privirii astrului către fată. Punctul de Întîlnire va fi o suprafață plană fereastra, oglinda sau visul...porțile, pliurile prin care are loc Întîlnirea și acțiunea totodată. Chiar și la nivelul simbolisticii luminos/ Întunecat vom avea diferențe de referențialitate ... din unghiul din care privește fata dincolo de fereastră va fi luminos, strălucitor, incandescent ... de sus locul pămîntean va fi receptat de către astru dimpotrivă ca Întunecat, cenușiu ... fata se află „În umbra falnicilor bolți” luceafărul va fi dimpotrivă În partea luminoasă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
descîntece, prin gesturi ... folosirea sunetelor (phonai) a materiilor (hylai) și figurilor (schemata) pentru influențarea noeticului sensibil.”. Eroul părăsește lumea sa astrală ... imperiul său, casa sa, locul și matricea referențială, atunci cînd se află pe celălalt tărîm el nu mai are referențialitate, este suspendat, numai dorința și mistica sa Îl țin concentrat, de ceva de imaginea iubitei, ea fiind singura care Îi poate asigura substanță, conținut, el, eroul fiind În bună tradiție paleoastronautică un călător pe un tărîm pe care vrea să-1
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
asigura substanță, conținut, el, eroul fiind În bună tradiție paleoastronautică un călător pe un tărîm pe care vrea să-1 civilizeze, el vine să Împună norme unei fete de Împărat, iubitei care 1-a chemat, numai că acela care nu are referențialitate nu poate să străpungă codul, spre deosebire de rivalul său pajul ,servul, sluga, care este dotat cu maxim de “social”, el este paj la curte, are o meserie, un statut, este fixat Într-un sistem normativ, depinde de el, poate fi Încadrat
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
personalității elevului este, desigur, rezultatul unei istorii, al unui capital cultural încorporat, dar nu trebuie ocultată realitatea procesuală, devenirea existenței umane, virtualitățile și posibilitățile viitoare. Este necesar să se identifice cu claritate și pentru fiecare caz în parte obiectul evaluării, referențialitatea de la care se va porni în emiterea unei judecăți de valoare. „Foarte adesea”, apreciază Jean-Marie Barbier (1985, p.67), ...se constată o mare confuzie cu privire la distingerea obiectului real al evaluării. Nu se știe niciodată cu precizie, mai ales dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deoarece vinde trecutul viitorului. Pe langă simplă dispunere a sticlei de parfum, sunt alți participanți reprezentați care devin personaje importante în textul narativ vizual al reclamei. O privire atentă în interiorul reclamei ne conduce către o lume reală, deoarece puterea de referențialitate este foarte mare. Dar dincolo de această asemănare, se construiește o intrigă narativa în care participanții interacționează. Această relaționare implicită se bazează pe ceea ce Frank Biocca (1991) numește legături semantice (legături contextuale, clasificatorii, opoziționale, cauzale, metaforice și ierarhice). Cele două scenarii
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modalitate volitiva polarizată negativ: "nu vrea să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului principal: starea de visare la feți-frumoși
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vrea să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului principal: starea de visare la feți-frumoși și feciori de împărați; împlinirea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective Pentru acordul verbului predicat cu subiectul reprezentat de un substantiv colectiv, sunt relevante gradul de referențialitate al substantivului și configurația sintactică în care apare acesta: - independent: (20) Ieri, guvernul a participat la o ședință la Parlament. - pe prima poziție într-o sintagmă binominală pseudopartitivă, cu sens cantitativ (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): (21) O grămadă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mere și o mulțime de studenți, substantivele cu sens colectiv grămadă și mulțime exprimă o apreciere cantitativă referitoare la entitățile mere, respectiv studenți. Prin urmare, este important să facem câteva distincții în interiorul clasei substantivelor colective, în funcție de gradul lor de referențialitate și capacitatea de a funcționa drept cuantificatori. Substantivele parțial delexicalizate, cum sunt grămadă și mulțime, au un grad de referențialitate mai scăzut. Din punct de vedere semantic, se pot distinge în limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
entitățile mere, respectiv studenți. Prin urmare, este important să facem câteva distincții în interiorul clasei substantivelor colective, în funcție de gradul lor de referențialitate și capacitatea de a funcționa drept cuantificatori. Substantivele parțial delexicalizate, cum sunt grămadă și mulțime, au un grad de referențialitate mai scăzut. Din punct de vedere semantic, se pot distinge în limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
precizează membrii grupului (o mulțime de copii, o haită de câini dingo). În ipostaza de cuantificator nedefinit, aflat pe prima poziție într-o sintagmă pseudopartitivă, substantivul colectiv trebuie să fie însoțit de articolul indefinit. Substantivul colectiv are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o lectură de grup a sintagmei colective (este mai pertinent în context ansamblul, nu membrii componenți), iar acordul se face la singular. Când colectivul are un grad de referențialitate mai scăzut, presupunând o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o lectură de grup a sintagmei colective (este mai pertinent în context ansamblul, nu membrii componenți), iar acordul se face la singular. Când colectivul are un grad de referențialitate mai scăzut, presupunând o lectură distributivă (sunt mai pertinenți în context membrii), acordul se face la plural. Cele două lecturi se reflectă și în acordul substitutelor pronominale anaforice ale colectivului: (47) a. O mulțime de protestatari a plecat spre clădirea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăiesc în sărăcie. j. Un ciorchine dintre bananele cumpărate ieri ??este necopt / sunt necoapte. Substantivele parte și jumătate se pot folosi fără articolul definit. În acest caz, acordul la singular nu este posibil. Din cauza lipsei articolului, N1 nu are suficientă referențialitate încât să poată atrage acordul: (40) a. Parte din studenți au venit / *a venit. b. Mare parte dintre ei nu știau / *știa că au examen într-o săptămână. c. Jumătate dintre jucători au fost testați antidoping / *a fost testată antidoping
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tip individualizare, primul nominal este centrul sintagmei și atribuie rolul semantic Conținut complementului său de pe a doua poziție. În sintagmele de tip măsurare, primul nominal este un modificator. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal are un grad de referențialitate mai ridicat, pe când în sintagmele de tip măsurare, gradul de referențialitate al primului nominal este mai scăzut. O analiză destul de frecvent propusă pentru sintagmele pseudopartitive este cea prin inversiune predicativă (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 94-108). Această analiză a fost propusă și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantic Conținut complementului său de pe a doua poziție. În sintagmele de tip măsurare, primul nominal este un modificator. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal are un grad de referențialitate mai ridicat, pe când în sintagmele de tip măsurare, gradul de referențialitate al primului nominal este mai scăzut. O analiză destul de frecvent propusă pentru sintagmele pseudopartitive este cea prin inversiune predicativă (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 94-108). Această analiză a fost propusă și pentru alte tipuri de structuri: pentru cele calitative (o bijuterie de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma pseudopartitivă poate impune acordul verbului-predicat (vezi GALR, II: 375-377, Gruiță, 1981: 51-67). Această observație trebuie completată cu constrângeri referitoare la tipul semantic de predicat (vezi Ionescu, 2009), determinanții lui N1, tipul semantic al lui N1 (și, implicit, gradul de referențialitate al acestuia). 3.4.1. Tipul semantic de predicat Unele predicate se pot acorda cu fiecare dintre cei doi termeni ai sintagmei pseudopartitive, pentru că semantica lor le permite acest lucru; aceste predicate se pot aplica unui ansamblu de entități sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ketchup extrem de iute. b. O bucată din cozonac era acoperită / acoperit cu mucegai. c. O gură din vinul de pe masă i se părea îmbietoare / îmbietor. 3.4.3.2. Substantivele de măsură Substantivele care exprimă măsura au un grad de referențialitate scăzut, mai ales dacă denumesc unități de măsură standardizate: kilogram (și toți compușii cu -gram), tonă, litru (și compușii săi), metru (și compușii săi) etc. Dacă predicatul se poate aplica semantic ambelor nominale, este posibil acordul cu N1 dacă acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a picat / au picat foarte bine. b. Mia de euro găsită / găsiți pe stradă a fost pierdută / au fost pierduți de un om de afaceri.73 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice Substantivele cantitative generice au un grad de referențialitate foarte scăzut. În consecință, ele nu impun acordul verbului-predicat, în general (vezi Anexa, pentru datele statistice). O corelație a acestei observații este că predicatul nu se aplică semantic lui N1, din cauza lipsei de referențialitate a acestuia: (128) a. Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cantitative generice au un grad de referențialitate foarte scăzut. În consecință, ele nu impun acordul verbului-predicat, în general (vezi Anexa, pentru datele statistice). O corelație a acestei observații este că predicatul nu se aplică semantic lui N1, din cauza lipsei de referențialitate a acestuia: (128) a. Au fost aduse / *a fost adus un număr de acuzații la adresa lui Hayssam. b. Se au în vedere o serie de obiective cu influențe pe termen lung. (www.cfr.ro) Substantivul serie are un grad ridicat de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a acestuia: (128) a. Au fost aduse / *a fost adus un număr de acuzații la adresa lui Hayssam. b. Se au în vedere o serie de obiective cu influențe pe termen lung. (www.cfr.ro) Substantivul serie are un grad ridicat de referențialitate dacă desemnează un ansamblu de elemente care formează o colecție, cum ar fi o serie de cărți la o editură, o serie de mașini de la aceeași marcă, o serie de filme apărute unul în continuarea celuilalt etc. Cu acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]