17,330 matches
-
se înscrie și să obțină diploma de licență în drept la facultatea cu același profil din Iași. Nu profesează niciodată ca avocat, poate și din cauza sănătății șubrede, ocupând de-a lungul vieții funcții mărunte de funcționar, șef de birou, copist, referent sau bibliotecar. La 47 de ani se căsătorește cu poeta Agatha Grigorescu, cu care are un fiu, iar la 51 de ani se pensionează primind de la Societatea Scriitorilor o pensie de 1000 de lei, majorată succesiv pînă la 10.000
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481841878.html [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
lumii. Tot ce pot cunoaște individul și comunitatea, ca preț al efortului lor meliorist, este eșecul (vezi emblematicele Instalarea șefului de punct și Comorile din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute de aserțiuni precum: “Oamenii sunt bolovani ruinați dar în singură sprânceană ademenesc, ostașii cerți ai furtunilor și idioților. Te foarte mulțumesc cu o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
laude, această teză, al cărei titlu inițial a fost: Ortodoxia și Apusul în tradiția spirituală a României. Disputele teo¬logice protestante din secolul al XVII-lea, vede acum lumina publicității și în limba română, cu titlul schimbat la sfaturile profesorilor referenți: Ortodoxia și Apu¬sul în tradiția spirituală a românilor.Unitatea Ortodoxiei și apărarea cre¬din¬ței ortodoxe în fața propagandei protestante din secolul al XVII-lea. Importanța studiului constă în abordarea istoriei spirituale a neamului românesc de la începuturile lui, arătându-se
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1391432725.html [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
de mulți ani și înțelegerea de care m-am bucurat, sprijinul și îndemnurile date, încrederea și răbdarea acordate, interesul și grija manifestate față de persoana mea, amândoi plecați, între timp, la veșnicele lăcașuri. Aceleași mulțumiri le aduc și profesorilor din comisia referenților științifici, domnilor Vasile Iannopulos și Nicolae Xexakis, care mi-au arătat multă înțelegere și răbdare, dându-mi și prețioase sfaturi. Pe lângă cei menționați mai sus, mulțumirile mele se îndreaptă și către dis¬tinșii profesori Preacucernicul Părinte Gheorghe Metallinos, Decanul Facultății
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1391432725.html [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
azi, 25 martie, participarea la acest eveniment literar, printre alții: • Poeta și prozatoarea FLORICA BUD - director Institutul Cultural Român - filiala Maramureș; • Poetul IOAN DRAGOȘ, director în cadrul Consiliului Județean Maramureș; • Profesorul și publicistul DRAGOMIR IGNAT - poet, scriitor; • Profesor drd. NICOARĂ MIHALI - referent Casa Corpului Didactic; • Poeta CLAUDIA TOMESCU - care va recita din lirica lui Vasile BELE; • Profesor univ. dr. ȘTEFAN VIȘOVAN - Universitatea de Nord - Facultatea de Litere Baia Mare; • Prof. etnolog MARIA și PAMFIL BILȚIU; • Preot dr. DANIEL ACHIM - preot jandarm; Vor fi
INVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Invitatie_al_florin_tene_1364217792.html [Corola-blog/BlogPost/345399_a_346728]
-
circulă era că nu de oameni ar avea nevoie instituția în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropita politic nu avea nici o idee cu care să înceapă să se afirme. Erau scoase la concurs 17 poziții de directori adjuncți și referenți. Cerințele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesați trebuind să îndeplinească o serie de condiții: „cetățeni” români care cunosc limba țării respective și vorbesc o limbă de circulație internațională (de preferat limba engleză); au o vechime de
IOANA MOLDOVAN by http://confluente.ro/articole/ioana_moldovan/canal [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
circulă era că nu de oameni ar avea nevoie instituția în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropita politic nu avea nici o idee cu care să înceapă să se afirme.Erau scoase la concurs 17 poziții de directori adjuncți și referenți. Cerințele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesați trebuind să îndeplinească o serie de condiții: „cetățeni” români care cunosc limba țării respective și vorbesc o limbă de circulație internațională (de preferat limba engleză); au o vechime de
IOANA MOLDOVAN by http://confluente.ro/articole/ioana_moldovan/canal [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
Vă felicit călduros pentru această minunată revista. Este foarte bună. Este diversificata. Este literară.” Cine nu-l cunoaște pe domnul Petre Gigea-Gorun, are acum ocazia, din numai două fraze care aparțin domniei sale: „am trecut din treaptă în treaptă, de la simplu referent fiscal, la șef de birou, șef de serviciu, director general al Finanțelor publice al regiunii Oltenia, primar al Craiovei, prim-vicepreședinte al Consiliului Popular al județului Dolj, profesor de finanțe la Universitate, ministru de Finanțe, ambasador extraordinar și plenipotențiar al
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ESTE LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_este_litera_marian_malciu_1338142832.html [Corola-blog/BlogPost/358695_a_360024]
-
moment. Conștiința artistică se pretinde dominată, chiar eliminată, de impuls, deși, în realitate, ea este aceea care inițiază și dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
scăzuse cu peste cinci zeci la sută... *** Robert Terciu era absolvent de agronomie însă datorită mamei sale, o doamnă care nu concepea că agricultura se face la țară, ajunsese în minister, iar acum se dădea cu capul de pereți. Fiind referent trei, pe el picase măgăreața să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea și-și dădea pumni în cap
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
cu homogrefe (valve de la persoane decedate) și cu autogrefe (valva pulmonara a pacientului), chirurgia anevrismelor de aortă, chirurgia bolilor cerebrovasculare (carotide și vertebrale), operații pentru salvarea membrelor ischemice (arterite si diabet). Dr. Horia Mureșian a elaborat, ca unic autor și referent științific sau în colaborare, peste 100 de lucrări științifice, fiind publicat în cele mai consacrate reviste medicale internaționale. Dr. Horia Mureșian, citat în tratatele de medicină, se găsește pe rafturile bibliotecilor și librăriilor din țară și din străinătate, alături de ale
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie by http://uzp.org.ro/la-sala-dalles-din-bucuresti-medicina-arta-plastica-si-poezie/ [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
etc. etc.). Acest mixaj (acest metisaj, acest puzzle) este inițiat, manevrat, condus cu o evidentă dexteritate, dar și cu detașare, cu un soi de sarcasm, cu un sentiment al absolutei relativități, al nimicniciei, în care autoarea învăluie, deopotrivă, genuri, specii, referent, semn, eu narativ, eu empiric. De altfel, textele se (auto)comentează permanent, sunt, în egală măsură, metatexte. De reținut, însă, că luciditatea analitică, scepticismul, acționează, de preferință, la suprafață, în fenotext. Iată ce aflăm: “Capricornul (autoarea e, într-adevăr, Capricorn
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
ies mai bine la plata muncii. * * A doua zi, Radu Călinoiu s-a prezentat la sfat de dimineață, înainte de începerea programului, ca să fie sigur că îi găsește pe șefi. Nu se afla acolo decât Mâțu Pavel, om de serviciu și referent. I-a spus acestuia motivul vizitei sale și a primit invitația de a aștepta pe banca de lângă intrare. Apoi i s-a alăturat și Pavel Mâțu și au început discuția: - Aș vrea să văd ce zic cei de-aici, că
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
același post îl găsim în Salonta (Bihor). Și aici a căutat să întroneze ordinea, „ să stârpească corupția, mituirea, aceste burueni veninoase de cari se vede că sufere societatea rămasă în urma războaielor” ( s.a.). În anul 1959 Gheorghe Popa de Teiuș este referent la Tribunalul din Oradea-Mare, iar din anul 1861 la Tribunalul din Arad, înființat la insistențele sale. În ziua de 5/17 septembrie 1861 la Arad se întrunesc reprezentanții de frunte ai românilor din eparhia Aradului, printre care îl regăsim și
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_popa_de_teius.html [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
dragoste și Partea a doua: Invocații pentru templu - , epicul intens elaborat și, totuși, accesibil, fluent, al cărții, apelând la subtile identificări și separări între vocea auctorială și cea a personajului, între realitate și vis, între trăire imediată și amintire, între referent și semn, acest epic de natură reflexivă, ce are, drept spațiu de geneză și de manifestare, camera cu iluzii (“Și aceasta însemna să constat stupefiat că însăși viața, în realitatea ei, îmi cotrobăiește prin camere, mai precis prin camera cu
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_statornicie_si_impermanenta_eugen_dorcescu_1334037626.html [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
introspecția (Trupurile noastre, la soare,/ Două coloane răsturnate,/ Ce susțineau cândva/ Altarul iubirii, p.23), tardivitatea ( Privește cum se desfrunzesc păduri,/ Dezvăluindu-și limpede misterul,/ Cum ramuri goale țin pe brațe răni,/ Să nu se prăbușească în noi cerul, p122), referentul homeric (Așa cum mă-nvățară vechii greci,/ Mi-astup urechile când trec prin mare, p.32), sensibilitatea feminină ‒ elevată, subtilă și totuși sinceră ‒ dau o notă aparte poeziei (regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă, nu doar ca o nostalgie, amprenta literaturii medievale, cavalerești: în memorabile sonorități (Tot auzeam cum bate orologiul/ Din turnul vechi cu trepte de granit, p.12), în referenți de recuzită (Iar tu m-ai apărat cu sabia,/ Ca un vrednic cavaler medieval..., p.124), în aspirații și în fantezii nubile (În așteptarea Prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpăstrul de argint./ Să mă arunce-n șaua de mătase
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
au clacat și au evadat în moarte sau în resemnare. Că și-au desăvârșit devenirea prin suferință, mântuindu-și destinul. Cartea profesorului Grigore Gociu, încheind, cu acest al treilea volum, proiectul unui “altfel de jurnal” (cum au remarcat unii dintre referenții volumelor anterioare) început cu trei ani în urmă („Eheu, fugaces tempore...!”), se înscrie, cu notele ei particulare, în “segmentul” de istorie literară contemporană ce mărturisește vitregiile unei epoci. Este epoca blestematului deceniu șaizecist (1950-1960) care și-a zbenguit ticăloșiile și
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator_al_florin_tene_1327137915.html [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator_al_florin_tene_1327137915.html [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat că sunt aceleași cuvinte cu ale romilor din Macedonia, și în cel mai mare loc
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
descoperim aproape toate caracterele folosite astăzi pentru alfabetul comun al limbii români, dar care nu este potrivit pentru toate dialectelor rome, care sunt foarte numeroase și diferite în rostirea aceleași cuvinte sau reguli gramaticale. W. R. Rishi este declarat că referent pentru cartea lui Shaip Yusuf, dar în acele vremuri domnul W. R. Rishi a scris o carte comparativa între hindi și români numărând doar 65 de pagini. Este foarte curios de ce domnul Yusuf nu a spus un cuvant despre cartea
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
îl întâlnim și la Varșovia în anul 1990, când s-a adoptat alfabetul și limba comună. Lista cu persoanele care au hotărât înainte de anul 1980, în lipsa a milioane de romi, ce limbă și ce alfabet să folosească: Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. Lista cu persoanele complet necunoscute pentru milioane de romi care au semnat alfabetul decis la Varșovia: Sait Balic, Rajko Djuric, Georgi Demeter, Saip Yusuf, Mozes Heinschink, Andreej B. Lewkowicz, Ignacy
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
în „Orizonturi Teologice”, Oradea, anul V, 2004, nr. 1, pp. 3-33. 119. Preocupări umaniste la Mitropolitul Andrei Șaguna, în vol. Simpozionului „Modernism, postmodernism și religie”, Constanța, mai 2005, organizat de Universitatea «Ovidius» din Constanța, Facultatea de Litere și Teologie Ortodoxă [referent științific Pr. prof. univ. dr. Dumitru Radu, coordonator volum Conf. pr. dr. Vasile Nechita], Iași, Editura Vasiliana ’98, 2005, pp. 36-42. 120. Munca în concepția etică a antichității, în vol. „Studii teologice dedicate ilustrului istoric sibian - Părintele Profesor Academician Dr.
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
1979 și 1989, Redactor Șef Adjunct al ziarului “Meridian” (coordonând secțiile de știință, literatura, arta) între 1992 și 1994, Redactor Șef al Editurii Enciclopedice între 1994 și 1997. Dată fiind și specializarea în științe politice și politica externă, a fost referent relații în Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Politică de Sinteză, Oficiul de Studii și Documentare între 1964 și 1967, apoi director adjunct al Secretariatului Comisiei Naționale Române pentru UNESCO între 1967 și 1969. A îndeplinit atribuțiile de consilier științific pe langă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-george-g-potra/ [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]