102 matches
-
cu subordinarea vieței individuale ne prezintă figurele acelea în cari individualul a nimicit și a mistuit idealitatea și generalitatea, astfel încît ele în aparițiunea lor nu satisfac totodată și natura noastră ideală. Pe când cele dentîi sau se pierd în universalitatea reflecțiunei și a retoricei, sau înceată chiar de-a esista ca oameni vii, cele din urmă sau ating simpla contrafacțiune (fotografie) a vieței ordinare, sau degenerează cu totului tot în copii a realităței ordinare în care idealul s-au stins cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei finită (endlich), o regiune (Reich) de interese ideale, de scopuri conștiute de sine (selblstbewusst), în cari omul privea deschisă o a doua lume de spiritualitate (Geistigkeit) liberă. Actorul cel mare, precum are de-a crea corpuri tipurilor de-o reflecțiune predominantă și de-un patos universal și retoric, corpuri care să le dea puterea greutății (Schwerkraft) de-a se susține și de-a se putea mișca pe pământ ca ființe de felul nostru, tot astfel însă e de datorința lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
REPREZINTATOR ÎN RAPORT CU CRITICA Esercițiului fiecărei arte îi urmează activitatea critică, care compară cele produse cu ideea și ține cele date lângă pretențiunea absolută. În epoce de o mare activitate artistică productivă și de o unitate în cuget și ființă, în reflecțiune și simțire nerupte încă, se-nțelege că activitatea critică se retrage; ea se ridică abia atuncea când viața artei, ce se dezvoltă organice ca o operă a naturei, și-a pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se manifestase în aceste creațiuni superbe. În timpul nostru, în care nu se mai dă în neci un ram de activitate artistică o acțiune (Schaffen) cum am zice naivă, pentru că antiteza gigantică dintre a cugeta și a fi, dintre simțamînt și reflecțiune a irupt în toate sferele vieței, în timpii noștri critica pășește la moment pe urmele artei, pentru că artea nu trebuie să-și mai trăiască traiul și să aștepte o reformă a totalităței sale. Condițiunea absolută a criticei este cunoștința (Erkenntnis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatice; deja de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare nemărginită de simțăminte lirice și fiece caracter în genere poate fi considerat ca un întreg liric ce se răzlățeste de la trupina unei direcțiuni originale, astfel încît simțirile și reflecțiunile sale singuratece sânt ramurile și crengele cu frunze ale lui, cari toate-și trag hrana lor din rădăcina caracterului. Spre a trata sistematic declamațiunea lirică ca pe un studiu preliminar al artei ar fi bine ca să se facă începutul cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dumnezeu, unde e Caradaua, unde Candianoul, unde Mihălescul nostru? Cine dintre noi a călătorit la Livadia? Cine au făcut milioane cu răscumpărări, cine au prefăcut Parlamentul în local de ruletă și de joc de bursă? Quousque tandem...? [10 februarie 1882] REFLECȚIUNILE UNUI AGRICULTOR ASUPRA LEGEI TOCMELELOR AGRICOLE Ne-am întreținut în mai multe rânduri și foarte pe larg cu o persoană care în toată viața ei s-a ocupat de agricultură, de un caracter moderat și foarte imparțial, care niciodată nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în schimbul poreclei regatului. Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882] ["LA REFLECȚIUNILE NOASTRE"] La reflecțiunile noastre asupra cazului d-lui Filibiliu, profesorul permutat prin hotărâre a consiliului, la Focșani, pentru că într-un moment de nerăbdare a lovit - desigur nu ca pedeapsă corporală - pe un elev repetent, "Pseudo - românul " ne-a răspuns cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882] ["LA REFLECȚIUNILE NOASTRE"] La reflecțiunile noastre asupra cazului d-lui Filibiliu, profesorul permutat prin hotărâre a consiliului, la Focșani, pentru că într-un moment de nerăbdare a lovit - desigur nu ca pedeapsă corporală - pe un elev repetent, "Pseudo - românul " ne-a răspuns cu două articole pline
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Cezar 900 000 de locuitori, e astăzi teatrul întristător al acelui din urmă eveniment războinic. Lordul Seymour comandează bombardarea forturilor lui, pentru...? Pentru că egiptenii actuali au îndrăznit să pretindă a fi stăpâni în țara lor proprie. Nu vom face reflecțiuni sentimentale asupra intervențiunii armate a Angliei, care are deja aprobarea mai multora dintre puterile mari. Cuvânt au egiptenii, dacă vor ca țara să fie a lor, cuvânt pe de alta și Europa, daca voiește a-și mănține influența ce au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
C. A. Rosetti a reînceput să scrie în "Romînul", de astă dată cu multă nervozitate și c-un zel aproape febril. Ne pare rău că pentru asemenea escitațiuni nervoase nu avem alt mijloc de recomandat decât gheață, gheața rece a reflecțiunii și a neîncrederii. În numărul de azi al "Romînului", d-sa, revenind la utopia sa revizionistă, ne spune că colegiul I ar câștiga foarte mult primind pe al Ii-lea în sânul său, l-ar mobiliza și l-ar lumina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e bine nici să te simți inferior. Să te cunoști, să știi cât valorezi. Inteligentul stă cu garda ridicată împotriva propriilor prostii, le recunoaște și se străduiește să le elimine; prostul li se abandonează fără rezerve". Sunt acestea pagini de reflecțiuni scrise de un moralist drapat în veșmântul socraticei ziceri, de neșters, "Cunoaște-te pe tine însuți". Mihai Pricop este consecvent don quijotesc într-o lume în care prostia se secularizează, iar obrăznicia și ignoranța suie în cele mai înalte jilțuri
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă; sacralitate, mit .................................................. 324 Partea a doua: Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă; sacralitate, mit .................................................. 324 Partea a doua: Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nepos). Comentariile pe care le propunem pe marginea unora dintre cele mai cunoscute aforisme ale umanității nu exprimă, desigur, decît un modest punct de vedere personal. Cititorul are oricînd posibilitatea să decodeze În manieră proprie conținuturile semantice elevate ale acestor reflecțiuni aparținînd unora dintre cele mai luminate minți ale umanității. De fapt, scopul nostru principal a constat nu atît În a propune reflecții proprii, cît În a oferi cititorilor o colecție de maxime dintre cele mai proteice În conținut, care să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a pus În valoare calitățile doar În măsura În care a fost stimulat de răspunsurile tot mai performante ale colegului de competiție. * „Vederea minții Începe să devină ageră atunci cînd aceea a ochilor caută să-și Înceteze activitatea.” (Platon) Idealul este Însă ca „reflecțiunea” să se Întemeieze constant pe datele simțurilor, deoarece o judecată Îndrăgostită de ea Însăși și necontrolată de realitate dă naștere fie la „idoli”, fie la „monștri”. „Mai degrabă suferim din cauza părerii decît a realității.” (L.A. Seneca) Același lucru Îl spune
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un mod logic, Însă hotărîrile pe care le luăm trebuie să se Întemeieze pe un sentiment al dreptății; În caz contrar, judecata noastră poate fi corectă sub raport logic, dar condamnabilă sub raport moral. În acest context ideatic, este revelatoare reflecțiunea lui J. Renard: „Împrumut bucuros felul meu de a gîndi: nu țin decît la felul meu de a simți”. * „Conștiința este un chin tăcut al spiritului.” (P. Syrus) Este un „chin tăcut” pentru că ispășirea păcatelor trebuie să fie Întotdeauna opera
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
suflete nu-și dau seama că josnicia lor crește pe măsura exploatării nobleței celorlalți. * „Cele două maxime ale oricărui om de curte sînt: să-și păstreze Întotdeauna ținuta și să nu-și țină niciodată cuvîntul.” (J. Swift) Credem că această reflecțiune este pe măsura realității celor mai mulți dintre politicienii români actuali!... * „Cred că firul de iarbă nu e mai Însemnat decît călătoria de o zi a stelelor. Și furnica-i la fel de perfectă, și un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a murit un prilej pentru cei care au rămas de a trăi mai bine și mai frumos. * „Suprafața cea mai plăcută la privit pe acest pămînt este pentru noi cea a figurii omenești.” (J.W. Goethe) Credem totuși că această reflecțiune a marelui Învățat se potrivește mai mult pentru ceea ce ar trebui să ofere omul privirilor semenilor săi, și anume o imagine luminoasă a sincerității, și nu o imagine a performanțelor tot mai mari pe care el le dovedește astăzi În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu ne arată mai bine defectele decît un discipol.” (Jules Renard) Tendința generală este, Într-adevăr, de a judeca, de exemplu valoarea unui profesor, mai ales după nereușitele elevilor săi, și mai puțin după succesele acestora! Însă sensul ascuns al reflecțiunii de față nu este, desigur, cel ironic, ci acela de a releva faptul că discipolul preia și se formează În spiritul convingerilor și al pasiunilor maestrului său, care, ca orice convingeri și pasiuni, sînt exclusiviste. * „În genere, bunătatea sau răutatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au căutat ei sensul gîndirii numai În reluarea și reactualizarea dialectică a Creației, cînd gîndirea putea conduce și la alte lucruri? (de pildă, la coincidența cu creația, la creația propriu-zisă, la colaborarea eficientă cu viața) - „Drumul spre centru”, p. 64. Reflecțiunea lui L. Blaga este fidelă, de fapt, concepției lui despre „cunoaștere”, dezvoltată În „Trilogia cunoașterii”: „cunoașterea paradisiacă, prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un anumit gen de cerințe și de exigențe față de sine Însuși. În absența acestora, nu se valorifică nici măcar cele mai promițătoare structuri intelectuale sau afective din predispozițiile native. * „Orice geniu presupune un punct de vedere moral.” (H. de Balzac) Înțelegem reflecțiunea lui Balzac În sensul că „geniul”, În calitatea lui de creator de excepție, trebuie să aibă mai mult ca oricine responsabilitatea actelor sale, pentru a nu se periclita viitorul civilizației și al condiției umane. * „Nu a existat vreodată un geniu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rezultă aproape a doua natură.” (Cicero) Că „obișnuința” are puterea de influențare a picăturii de apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o crede”. * „CÎnd vreau să citesc o carte o scriu eu.” (Benjamin Disareli) Este vorba, poate de teama orgolioasă că „rațiunea” altuia ar putea să te convingă, și atunci Încerci să ți-o impui pe a ta. Sau poate că reflecțiunea vrea să sublinieze faptul că cititorul trebuie să Îndrăznească să empatizeze În așa măsură cu spiritul cărții, Încît să realizeze el Însuși un proces creativ similar. * „Nimic nu este atît de bine spus, Încît să nu poată fi răstălmăcit.” (Abelard
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]