134 matches
-
enseignement personnalisé et communautaire, Casterman, Tournai, 1989. Fraser, J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să își monitorizeze înțelegerea prin identificarea principiilor fundamentale implicate într-un anumit concept. Integrarea modalităților de studiu metacognitiv pentru fiecare disciplină îmbunătățește performanțele generale ale elevilor și dezvoltă capacitatea acestora de a înțelege și învăța independent. Din această rațiune, gândirea reflectivă trebuie să devină o componentă obișnuită a orelor. Capacitățile de gândire critică implică analiza, raționamentul și gândirea sistemică. Analiza - elevii învață cum să descompună procesele în părțile componente, cum să le combine încât să se ajungă la rezultate concludente. Tinerii
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
și cu viteza necesară pentru a face față complexităților lumii moderne". • Învățarea este totodată : „o modificare a percepției subiectului asupra lumii exterioare, a prezenței sale in mediul său, mediată de modelele de interpretare deja existente" (Șoitu, 2001); formă a gândirii reflective pluraliste asupra cunoașterii/autocunoașterii, bazate pe (auto)activitatea formativă a subiecților, pe (auto)control; „o dispoziție a ființelor umane și a entităților sociale cărora le aparțin de a se angaja într-un dialog continuu cu mediul uman, social, biologic și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
al acesteia; este creat un climat de cercetare stimulativ, elevii simt provocările acestuia și le conectează la rosturile educației în general; activitățile rolare sunt interesante, le creează elevilor oportunități pentru creșterea diversității experiențelor în învățare; mediul de învățare oferă situații reflective, facilitează crearea și explorarea propriilor interese, le schimbă/le dezvoltă noi practici, noi înțelegeri alternative ale propriei lumi; elevii văd/simt sensul și relevanța celor învățate pentru evoluția lor profesională, pentru contextul educației și progresul lor personal; este creat un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cerințele acestor principii" (id., pp. 434-454). O astfel de societate este funcțională prin principiile "dreptății ca echitate" (engl. "justice as fairness"; "echitate", deoarece părțile contractante prezintă același statu-quo; conform cu id., p. 12), care sunt formulate într-o stare de "echilibru reflectiv", în care părțile reflectează (plasate în poziția originară) rațional pentru stabilirea unei decizii comune în vederea alegerii unui set comun de principii juste ale funcționării societății. În opinia lui Rawls, principiile dreptății ca echitate pe care le-ar alege indivizii în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar lua acest model în funcție de mediul științific în care este implementat, el reprezintă una dintre caracteristicile metateoretice ale izomodernității. Modelul dependenței de cale semnifică un indiciu al epocii contemporane. Așa cum am mai sugerat, izomodernitatea este atât explicație cât și metodă reflectivă. Altfel spus, izomodernitatea nu numai că recuperează setul axiologic al modernității inițiatoare, dar și reformulează reflectiv propriile criterii de evaluare. Izomodernitatea nu este numai a treia subdiviziune a modernității, ci reprezintă însăși metoda, instrumentul de evaluare și conștientizarea rațională a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
metateoretice ale izomodernității. Modelul dependenței de cale semnifică un indiciu al epocii contemporane. Așa cum am mai sugerat, izomodernitatea este atât explicație cât și metodă reflectivă. Altfel spus, izomodernitatea nu numai că recuperează setul axiologic al modernității inițiatoare, dar și reformulează reflectiv propriile criterii de evaluare. Izomodernitatea nu este numai a treia subdiviziune a modernității, ci reprezintă însăși metoda, instrumentul de evaluare și conștientizarea rațională a complexității lumii formelor. În cazul de față, însăși apariția problematicii dependenței de cale este reflexivă și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sens). 4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Letter to the Knights of the Teutonic Order. În Luther’s Works, ed. J.J. Pelikan and H.T. Lehmann (St Louis: 1955). MacKinnon, C.A.: Feminism Unmodified: Discourses on Life and the Law (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1977). Punzo, V.C.: Reflective Naturalism (New York: Declaration on Sexual Ethics (Vatican City: 1975). Scruton, R.: Sexual Deșire: A Moral Philosophy of the Erotic (New York: Free Press, 1986). Vannoy, R.: Sex Without Love: A Philosophical Exploration (Buffalo: Prometheus, 1980). Alte lucrări Baker, R. and Elliston
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Shue (Cambridge: Cambridge University Press, în continuare). Gauthier, D.: Morals By Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986). Gilligan, C.: În a Different Voice (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). Holmgren, M.: „Wide reflective equilibrium and objective moral truth”, Metaphilosophy, 18, 2 (1987), 108-24. Kant, I.: Groundwork of the Metaphysic of Morals (1785); (multe ediții). McDowell, J.: „Virtue and reason”, Monist, 62 (1979), 331-50. MacIntyre, A.: Whose Justice? Whose Rationality? (Notre Dame, Index: Notre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Limits oh Philosophy (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1985). Wittgenstein, L.: Philosophical Investigations, trad. G.E.M. Anscombe (Oxford: Basil Wolf, S.: „Moral saints”, Journal of Philosophy, 79 (1982), 419-30. Bibliografie suplimentar] Aristotle, Nicomachean Ethics (multe ediții). Singer, P.: „Sidgwick and reflective equilibrium”, Monist, 58 (1974), 490-517. Wilkes, K.V.: Real People: Personal Identity Without Thought Experiment (Oxford:Clarendon Press, 1988), Cap. I. Partea a șaptea Dezbateri și critici 43 Ideea unei etici feministe Jean Grimshaw Întreb]rile legate de gen nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de realizat, în multe cazuri din considerente de etică a cercetării: subiecții nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nu pentru a ilustra cît mai complex datele problemei. În ciuda numeroaselor critici, studiul de caz este tot mai utilizat în cercetarea educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.)43. Cel mai bun răspuns de acest gen la atacul lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
as fairness), 87, 154 dreptatea ca îndreptățire (justice as entitlement), 24 drepturi individuale, 23, 27-28, 34, 48, 75, 84-85, 91-92, 95, 115, 117, 133, 140, 142, 155, 159, 161 drepturi morale, 133, 140 drepturile civile și politice, 117 E echilibru reflectiv, 133 economie, 33, 40 eficiență, 21, 43, 149 egalitarianism nonintrinsec, 27 egalitate, 23, 50, 55, 63, 70-73, 84, 115-116, 132, 136, 142, 149, 159, 161-163 egalitate morală, 55-56, 58, 61, 63, 70-71 egalitate politică, 55-56, 61-63, 70-73, 117 egalitatea accesului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe care îl au în cadrul artei vizuale. Imaginea este elementul comun celor trei arte și se diferențiază în intensitate și act, iar ideea este exprimarea artistică într-o formă dată și se diferențiază de la o artă la alta prin modul reflectiv al artistului. Din acest punct de vedere arta poate fi privită și ca reflecție originară asupra lumii și a ființei lumii. Prin urmare, realitatea și idealitatea obiectului conferă spațiul necesar de manifestare a tuturor elementelor ce constitue opera de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mare conductibilitate electrică și termică. Se oxidează cu ușurință În aer, formând oxizi, și, de asemenea, În prezența sulfului, cu care formează sulfuri. A fost intens utilizat pentru confecționarea de monede din antichitate și până În prezent. Argintul este cel mai reflectiv și accesibil dintre metalele prețioase. Prețul său scăzut permite prelucrarea sa Într-o manieră impunătoare și inovatoare. Bijuteriile din argint ”Sterling” deseori sunt prelucrate de cei mai renumiți designeri și pot ajunge la prețuri cuprinse Între 100 $ și mii de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din acest aliaj pe lângă aur, dându-i și culoarea specifică albă. Calitățile primordiale, ca și avantaje suplimentare, ale aurului alb sunt gradul de reflexie mărită și faptul că este mai rezistent la uzură. Pentru protejarea pe termen lung a calităților reflective se folosește o metodă de placare cu un strat protector de rodiu, metal din familia platinei, metoda denumită "rodinare", care nu afectează valoarea metalului prețios. Aurul alb se montează deseori Împreună cu diamantele de culori foarte bune, datorită faptului că prin
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
elevii și 4. o înțelegere a dimensiunii sociale și culturale a educației. Profesorul răspunde la nevoile individuale ale elevilor într-un mod cuprinzător. Abilitățile practice și educația științifică și academică le dă profesorilor competența și încrederea de a fi practicieni reflectivi care discern informația și cunoștințele. - profesie amplasată în contextul învățării permanente (de-a lungul vieții) - dezvoltarea profesională trebuie să continue pe toată durata carierei și trebuie sprijinită și încurajată de sisteme coerente la nivel național, regional, și/sau local, după
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
valorile pe care ei caută să le inspire elevilor: inclusiv autenticitatea, curiozitatea și rigoarea intelectuală, toleranța, corectitudinea, comportamentul etic, bunul simț, încrederea în sine, respectul de sine și față de alții, empatia, compasiunea, aprecierea diversității și recunoașterea diferențelor culturale - fiind practicieni reflectivi care au spirit critic privind impactul predării lor și valorilor lor profesionale asupra elevilor, colegilor și a altora în comunitatea de învățare lărgită; având o conștiință critică a rolului jucat de propriile lor experiențe educaționale, sociale, culturale, religioase, financiare și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
personal didactic de conducere, finanțatori ai comunității și o serie întreagă de persoane dinafara organizației de învățare, care pot furniza resurse. - Vor fi pregătiți să intre în relație consultativă, cooperantă și critică cu aceste comunități - Vor fi angajați în practica reflectivă și în reînnoirea profesională continuă - Vor demonstra o orientare pozitivă a învățării și predării personale care se va reflecta în practică, acest lucru fiind o parte importantă a dezvoltării identității profesorului. Aceste reflecții vor indica o conștiință critică, continuă a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
in England and Wales [http://www.fento.org/] Standarde pentru predarea și sprijinirea învățării în pregătirea completă (FE) în Anglia și Țara Galilor Standardele propuse în acest document se află sub forma unui set de valori (principii) subliniate în continuare. Practica Reflectivă și Activitatea Științifică Predarea implică lucrul cu o serie mare de elevi, folosind diverse metode de predare și învățare. Profesorii evaluează constant nevoile elevilor și își planifică activitățile astfel încât să satisfacă aceste nevoi. Abilitatea profesorilor de a reflecta asupra practicii
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
elevilor și își planifică activitățile astfel încât să satisfacă aceste nevoi. Abilitatea profesorilor de a reflecta asupra practicii lor și de a folosi metode adecvate, este, deci, una crucială, pe care orice set de standarde ar căuta să o promoveze. Practica reflectivă și activitatea științifică ar trebui de asemenea să sprijine rolul mai larg profesional al profesorului în dirijarea procesului de învățământ, în dezvoltarea curriculumului și în dirijarea și sprijinirea elevului în parteneriat cu ceilalți din organizație și din comunitatea locală. Colegialitate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]