KorAP: Find »[drukola/base=reflectiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

127 matches

Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746

of Justice, Rowman & Littlefield, Totowa (N. J.), 1988. Wallerstein, Immanuel, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman's process of justification and the

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman's process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Goodman's process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul unui proces prin care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar fi, în

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate fi abordată o considerație metodologică întemeiată "pe elementaritatea locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
o multitudine de evaluări morale pe care fiecare persoană le face în mod cotidian, cu privire la acțiuni, politici, legi, cutume, practici organizaționale sau instituționale etc. În esență, "judecățile avute în vedere" nu sunt superficiale, ci sunt evaluări morale realizate în mod reflectiv. Mai exact, ele sunt evaluări morale bine chibzuite, pe care persoanele le fac în circumstanțe care favorizează imparțialitatea și coerența. Prin introducerea conceptului de "judecată avută în vedere", Rawls sugerează că intuițiile morale ale unei persoane pot fi analizate pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
și înlătura potențialele surse de eroare și, totodată, pentru a se verifica coerența lor. La o primă vedere, pare că Rawls are o abordare dualistă a "judecăților avute în vedere" și a principiilor fundamentale ale teoriei sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
vedere" și a principiilor fundamentale ale teoriei sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Goodman poate fi considerată ca o descriere a modului în care sunt întemeiate regulile folosite pentru evaluarea proceselor cognitive. Astfel, Goodman oferă un răspuns direct la întrebarea: Cum ar trebui să procedăm în procesul de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman. [III] Statutul afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"26, reprezintă ultimul aspect pe care Stich îl explică. Bineînțeles

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]