45 matches
-
B realizează o imagine bidimensională, comparativă cu înregistrările liniare din modul A. Ecografia modul B descrie o secțiune transversală, realizând o imagine bidimensională a structurilor orbitei și globului ocular. În modul B orbita apare ca o arie triunghiulară de înaltă reflectivitate (soliditate acustică), care tinde să diminueze în partea posterioară. Pe imaginile anteroposterioare apare adesea nervul optic ca o umbră întunecată, liniară și omogenă, ce înlocuiește aspectul luminos normal și țesuturile moi. Leziunile inflamatorii, chistice și tumorale, dau imagini ecografice caracteristice
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
prudenter agas et respice finem. Ce este responsabilitatea? Este răspunderea morală sau prudența În acțiune, dar concomitent și o asumare a riscului, a consecințelor acțiunii Întreprinse. Ea este atitudinea care se opune șovăielii, Îndoielii sau neîncrederii. Implică curaj, dar și reflectivitate rațională. Tot În cadrul obiectului Psihologiei Morale trebuie incluse, ca forme sintetice ale celor mai sus menționate, și raporturile morale. Înțelegem prin raporturi morale, relațiile psihologice și morale care se stabilesc Între doi sau mai mulți indivizi, sau Între grupe de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta nu este, În nici un caz, reductibilă sau asimilabilă acestora. Ea are, așa cum s-a arătat, un caracter absolut particular. În plus, dacă starea de conștiință, indiferent de natura ei, implică vigilența, conștiința morală adaugă acesteia elemente specifice, și anume: - reflectivitatea actelor; - evaluarea valorică; - prevederea consecințelor; - responsabilitatea acțiunilor; - caracterul exclusiv individual și irepetabil al acțiunilor. Din aceste considerente, conștiința morală ne apare ca o achiziție a individului, legată de mai mulți factori: - maturizarea personalității și, respectiv, a aparatului psihic; - formarea Supra-Eului
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conștientă limitată, reacție la stimuli verbali) • stare soporifică (stare de somnolență, reactivă la stimuli dureroși) • sincopă (stare de inconștiență de scurtă durată, dar reversibilă spontan) • coma (pierderea de lungă durată a cunoștinței și a funcțiilor de relație - motilitate, sensibilitate, reflectivitate, care nu sunt reversibile fără tratament). Manifestările clinice ale urgențelor cerebrale sunt atât de diverse, încât uneori este extrem de dificil de stabilit etiopatogenia lor: • confuzia psihică cu logoree, plâns, iritabilitate, agitație psihomotorie • tulburări ale tonusului muscular cu contracturi involuntare- localizate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
craniofaciale (fig. 4.219, 4.220, 4.221). Ecografia orbitală este o metodă extrem de utilă în diagnosticul tumorilor de orbită, utilizată pe scară largă ca metodă screening. Se bazează pe reflectarea diferențiată a undelor de pe suprafețe cu densități diferite. În funcție de reflectivitatea undelor, tumorile intraorbitale pot fi clasificate în trei categorii: tumori cu reflectivitate joasă (tumori mixte benigne, limfom, rabdomiosarcom, neurilemom, hemangiom capilar), tumori cu reflectivitate medie (chist dermoid, gliom de nerv optic, meningiom) sau reflectivitate înaltă (limfangiom, hemangiom cavernos, carcinoame). Ecogenitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
metodă extrem de utilă în diagnosticul tumorilor de orbită, utilizată pe scară largă ca metodă screening. Se bazează pe reflectarea diferențiată a undelor de pe suprafețe cu densități diferite. În funcție de reflectivitatea undelor, tumorile intraorbitale pot fi clasificate în trei categorii: tumori cu reflectivitate joasă (tumori mixte benigne, limfom, rabdomiosarcom, neurilemom, hemangiom capilar), tumori cu reflectivitate medie (chist dermoid, gliom de nerv optic, meningiom) sau reflectivitate înaltă (limfangiom, hemangiom cavernos, carcinoame). Ecogenitatea poate fi modificată prin creșterea tumorii, hemoragia intratumorală, necroza, calcificarea sau inflamația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ca metodă screening. Se bazează pe reflectarea diferențiată a undelor de pe suprafețe cu densități diferite. În funcție de reflectivitatea undelor, tumorile intraorbitale pot fi clasificate în trei categorii: tumori cu reflectivitate joasă (tumori mixte benigne, limfom, rabdomiosarcom, neurilemom, hemangiom capilar), tumori cu reflectivitate medie (chist dermoid, gliom de nerv optic, meningiom) sau reflectivitate înaltă (limfangiom, hemangiom cavernos, carcinoame). Ecogenitatea poate fi modificată prin creșterea tumorii, hemoragia intratumorală, necroza, calcificarea sau inflamația tumorii. Se utilizează intraoperator pentru efectuarea intervențiilor ecoghidate, minim invazive. Introducerea ecografiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de pe suprafețe cu densități diferite. În funcție de reflectivitatea undelor, tumorile intraorbitale pot fi clasificate în trei categorii: tumori cu reflectivitate joasă (tumori mixte benigne, limfom, rabdomiosarcom, neurilemom, hemangiom capilar), tumori cu reflectivitate medie (chist dermoid, gliom de nerv optic, meningiom) sau reflectivitate înaltă (limfangiom, hemangiom cavernos, carcinoame). Ecogenitatea poate fi modificată prin creșterea tumorii, hemoragia intratumorală, necroza, calcificarea sau inflamația tumorii. Se utilizează intraoperator pentru efectuarea intervențiilor ecoghidate, minim invazive. Introducerea ecografiei Doppler și ecografiei 3D a crescut mult valoarea ecografiei în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sensibilității trebuie considerată o acțiune ce incumbă o mare doză de subiectivism, ce aparține atât bolnavului, cât și examinatorului. În practica medicală curentă sunt investigate următoarele aspecte ale sensibilității: sensibilitatea și discriminarea tactilă, stereognozia, somatognozia, sensibilitatea termică, dureroasă, proprioceptivitatea și reflectivitatea (această noțiune este apreciată sub două aspecte: medical, în relație cu apartenența suferinței la neuronul motor central sau periferic, precum și conjunctural, în relație cu funcția posturală, care leagă reflexul de atitudinea corectă a corpului - Hăulică, 2000). 4) Comunicarea (limbajul) - are
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pentru restabilirea circulației și revitalizarea țesuturilor din regiunea afectată. Reeducarea neuromotoare/stimularea musculară începe atunci când condițiile generale ale pacientului o permit și când spasmul muscular a cedat mult din intensitate. Procedeul de reeducare constă în stimularea prin care se excită reflectivitatea proprioceptivă, efectuată cel mai bine în timpul schimbării compreselor, cam de 6-8 ori pe zi. Acțiunea constă în mobilizarea pasivă a articulației, în sensul pe care l-ar determina contracția mușchiului paralizat. Exercițiul este efectuat timp de 3-4 s, urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
au vorbit despre grijile lor actuale, de adulți de vârstă mijlocie, percepțiile asupra se concentrau părinților în principal asupra schimbării care a avut loc în relațiile de putere - comparat cu povestitorul, părintele este acum veriga slabă a relației. În spiritul reflectivității și introspecției specifice vârstei mijlocii (Gould, 1978; Neugarten, 1968), unii naratori au ridicat problema originii însușirilor și valorilor pe care le prețuiesc și s-au întrebat ce aspecte ale personalității lor adulte pe care le-au „moștenit” de la sau care
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
obligatoriu, sedare medicamentoasă. Regenerarea nervoasă periferică nu numai că este posibilă, dar este și predictibilă, putându-se anticipa data revenirii la normal în funcție de sediul leziunii și lungimea traseului nervos ce a fost întrerupt, pentru asemenea situații existând adevărate hărți topografice. Reflectivitatea. Această noțiune este discutată în cadrul evaluării psihomotrice a bolnavului sub două aspecte: medical, în relație cu apartenența suferinței la neuronul motor central sau periferic, precum și conjunctural, în relație cu funcția posturală, de care se leagă reflexul de atitudine corectă a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bolnavului sub două aspecte: medical, în relație cu apartenența suferinței la neuronul motor central sau periferic, precum și conjunctural, în relație cu funcția posturală, de care se leagă reflexul de atitudine corectă a corpului (Hăulică, 2002). Din punct de vedere medical, reflectivitatea se diferențiază după modalitățile total diferite de manifestare, în funcție de sediul leziunii neuronale centrale sau periferice. În timp ce în leziunile de neuron motor central reflexele osteotendinoase sunt exacerbate, iar tonusul muscular este crescut, în cazul leziunilor de neuron motor periferic tonusul este
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de neuron motor central reflexele osteotendinoase sunt exacerbate, iar tonusul muscular este crescut, în cazul leziunilor de neuron motor periferic tonusul este diminuat până la flasciditate, iar reflexele osteotendinoase sunt diminuate până la abolire, în funcție de gravitatea și întinderea leziunii nervoase. Tot în legătură cu reflectivitatea trebuie puse și sincineziile, considerate a fi mișcări involuntare ce aparțin părții bolnave și care se asociază mișcărilor active, efectuate de partea sănătoasă. Acest tip de sincinezii sunt clasificate pe orizontală. Există și sincinezii considerate a fi pe verticală, în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se pretinde contrariul. Deoarece teoria critică internațională sesizează o legătură strânsă între viața socială și procesele cognitive, ea respinge distincțiile pozitiviste între fapt și valoare, obiect și subiect. Excluzând posibilitatea cunoașterii obiective, teoria critică încearcă să promoveze o mai mare "reflectivitate teoretică" (1995: Capitolul 3). Cox (1992a: 59) exprimă această reflectivitate în termenii unui proces dublu: primul constă în "conștientizarea timpului și locului istoric în care se situează cercetătorul și care determină întrebările ce necesită atenție", al doilea este "efortul de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
strânsă între viața socială și procesele cognitive, ea respinge distincțiile pozitiviste între fapt și valoare, obiect și subiect. Excluzând posibilitatea cunoașterii obiective, teoria critică încearcă să promoveze o mai mare "reflectivitate teoretică" (1995: Capitolul 3). Cox (1992a: 59) exprimă această reflectivitate în termenii unui proces dublu: primul constă în "conștientizarea timpului și locului istoric în care se situează cercetătorul și care determină întrebările ce necesită atenție", al doilea este "efortul de a înțelege dinamica istorică ce a generat condițiile în care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se situează cercetătorul și care determină întrebările ce necesită atenție", al doilea este "efortul de a înțelege dinamica istorică ce a generat condițiile în care s-au născut aceste întrebări". În mod similar, Bohman (2002: 503) propune o formă de reflectivitate teoretică bazată pe "perspectiva unui participant critic-reflexiv". Prin adoptarea acestor atitudini reflexive, teoria critică este mai degrabă o încercare metateoretică de a examina cum sunt situate teoriile în ordinile sociale și politice predominante, cum afectează această situare teoretizarea, și, cel
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează descifrarea mecanismelor patogenice ale bolii pot fi sistematizate astfel: 1. anomalii de sinteză a MEC din pereții chiștilor și din zona perichistică, urmate de modificarea metabolismului acesteia; 2. proliferarea anormală a celulelor epiteliale care tapetează chiștii; 3
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mezangiu. Prin compoziția sa normală, MEC are un rol extrem de important în nefrogeneză. MEC influențează expresia moleculelor de adeziune și a factorilor de creștere, menține echilibrul în apoptoză și în proliferarea celulară. Alterarea ei are consecințe asupra evenimentelor intracelulare, cu reflectivitate directă asupra moleculelor-receptor de suprafață (în special de tip integrine, acestea fiind implicate în semnalul de transducție prin care celulele interacționează cu matricea). Acest fapt accentuează ipoteza conform căreia produsul genei PKD1 ar fi o proteină transmembranară cu rol în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celular, cu ajutorul APT-azei Na-K din zona bazo-laterală. Pompele sodice sunt și ele localizate defectuos; ele vor direcționa secreția din regiunea bazo-laterală spre cea apicală, astfel încât fluidul se va acumula în cavitatea chistică. Ipoteze patogenice recente, bazate pe modificări structurale cu reflectivitate funcțională, susțin că mecanismul ar fi datorat unui defect selectiv al proteinelor implicate în procesul de sortare și vehiculare; sunt recent incriminate, în acest sens, canalul clorid și două canale de apă - aquaporin 1 și 2 (11, 20). D) DIAGNOSTIC
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]