112 matches
-
Programa analitică a Învățământului primar. Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Ministerul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Direcția educației poporului, Program de lucru pentru acțiunea culturală șBucureștiț, 1933. Moldovan, Iuliu, Amintiri și reflexiuni, Editura universitară Carol Davilla, București, 1996. Moldovan, Iuliu, Biopolitică, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926. Moldovan, Iuliu, „Circulara nr. 2, nr. 1667/1939. Instrucțiuni, privind aplicarea prin Astra a Legii Serviciului Social În Ținuturile Someș, Mureș, și Timiș”, Transilvania, vol. 70, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Colo. 1997. Brătescu, Gheorghe, Biological and Medical Sciences in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Brătescu, Gheorghe, Istoria sănătății publice În România. Sinteză, București, 1981. Brătescu, Gheorghe, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Iuliu Moldovan (ed.), Amintiri și reflexiuni, Editura universitară Carol Davilla, București, 1996, pp. 133-139. Brătescu, Gheorghe (ed.), Din tradițiile medicinii și ale educației sanitare: Studii și note, Editura Medicală, București, 1978. Brătescu, Gheorghe (ed.), Trecut și viitor În medicină. Studii și note, Editura Medicală, București, 1981
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Cernăuți de două ori pe lună începând cu 1(14) ianuarie 1908 (nr.1 - anul V);(În iunie 1904 a apărut primul număr din Viitorul, nr.26 din 28 iunie 1912 aniversa împlinirea a 8 ani de când exista Jurnalul). În „Reflexiuni” redacția amintește cititorilor: „Cu numărul de astăzi intrăm în anul al V-lea de la apariția jurnalului nostru” și că și în viitor „fideli programului”, cu „un ton moderat, demn de un organ publicistic care reprezintă interesele clerului” vom contribui la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
păstorești arhaice, care au dat naștere unui arhetip Mioara”. Peste acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946; Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie, I-IV, București, 1969-1989; Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice, București, 1980. Ediții: Tradiție și actualitate românească, I-III, Focșani, 1936-1937. Repere bibliografice: N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
adică ritmul, pentru care, crede el, Eminescu avea o ureche detestabilă). În Decadență?, tot Densusianu arată că în mod greșit termenul „decadent” se aplică poeților (francezi în special) care căutau de fapt să se emancipeze de curentele vechi, iar în Reflexiuni asupra literaturii actuale se avântă cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
în două ediții); aceeași traducere a fost publicată într-o a treia ediție, în 1990-1991, tot în trei volume, la Editura Moldova din Iași. Prințul Paul de România, „Scrisoare către cititori”, în Regele Carol al II‑lea, În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaționale, ediție îngrijită de J. Rotaru, T. Velter și H. Șerbănescu, Editura Universitaria, București, 1994, p. 5. Vezi nota precedentă. Prințul Nicolae de Hohenzollern, În umbra coroanei României, Documente, amintiri și comentarii editate de Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
încât în puține cazuri ne aflăm într-o situație tipică descrisă în manualul de pedagogie sau în cel de psihologie. De aceea profesorul trebuie imediat să adapteze unele indicații generale la o problemă specifică. Adeseori nici nu are timp de reflexiune. Ca urmare, i se cere intuiție și reacție promptă, ceea ce nu este deloc ușor. Gândiți-vă la un chirurg care operează: el în fiecare moment solicită asistentei sale când un instrument, când altul pentru a rezolva o anume situație operatorie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau însușiri. 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piagettc "3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget" A. Încă din secolul trecut, filosoful E. Mach a formulat constatarea: „gândirea este un experiment mintal”, intuind prezența în procesul reflexiunii a unor acțiuni mintale. În mod explicit se va referi la ele Edmond Goblot, în tratatul său de logică apărut la sfârșitul primului război mondial. Capitolul referitor la raționamentul deductiv scoate în relief sterilitatea silogismului a cărui concluzie nu aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e ceva care nu merge cu Dânsul. Mi-a spus-o chiar El: se simte ridicol (a spus „un pic“) de a mă iubi în felul acesta... Căci de iubit mă iubește, dar cu o dragoste care lasă destul loc reflexiunii și analizei, cu alte cuvinte - nu mă iubește suficient. Ca să fiu sincer, n-am înțeles prea bine ce voia să-mi spună... Este ceva care trebuie să țină de un complex al lui, iar eu îl cunosc încă foarte puțin
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Humanitas, 1993. Carol al II-lea, Însemnări zilnice, vol.I, ediție Viorica Moisuc și Nicolae Rauș, cuvânt înainte Ioan Scurtu; vol.II, ediție Nicolae Rauș, studiu introductiv Ioan Scurtu, Bcurești, Editura Scripta, 1995-1997. Carol al II-lea, În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaționale, ed.I, București, Editura Universitaria, 1994. Călinescu, Armand, Însemnări politice. 1916-1939, ediție Al.Gh.Savu, București, Editura Humanitas, 1990. Ciobanu, Mircea, Convorbiri cu Mihai I al României, București, Humanitas, 1991. Crainic Nechifor, Puncte cardinale în haos, București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a Întărit teologia catolică În atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai Întotdeauna catolicizanți, sau catolicizați, pentru că teologia catolică Îi Încuraja la această opoziție. Acesta a fost Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de comitet.) 7. Vorbitorul cult. Nimic fără Kant, fără lecții de istorie, fără citate țepene. Fraza e sibilinică, privirea - adumbrită de reflexiuni abisale. Stil de „lexicon ambu lant“, ținută de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a perora, evitând cu grijă orice comu nicare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Moldova, două perechi de mănuși noi, găsite din întâmplare (!) și o serie de cutii de conserve dintr-un dulap deschis, pretinzând că au fost ascunse. Lia protestă și zise vorbele de „Es ist schlechter Willen“(Este rea voință (germ.).). Această reflexiune i-a atras un ordin de a se prezenta la poliție, deși bolnavă; enervată, a avut slăbiciunea să subscrie o hârtie prin care poliția germană o iartă de închisoare și de o amendă de 3 000 lei datorați pentru insulta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Traian”, „Columna lui Traian”, „Foaia Societății «Renașterea»”, „Povestitorul”, „România liberă”, „Românul literar”, la „Vatra”, „Literatură și artă română”, la „Revista Societății «Tinerimea română»” (unde e redactor-șef), „Apărarea națională” ori la „Secolul”, aici susținând cronica literară și rubrica „Note și reflexiuni”. Mai semna Davus, Pavo, Simplex și Zorilă. Versurile lui - patriotice, elegii, satire, ode (Odă la rezbel, 1877), alegorii, balade - sunt ale unui manierist care știe să fructifice lecturi și tehnici. Spirit reflexiv cam uscat, construind după scheme apăsat romantice, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
multă siguranță și precizie, fiind reținute numai acelea care au primit acordul Întregului grup. Cercetările lui E. Utterback arată că discuțiile contribuie la exersarea și educarea spiritului critic, la dezvoltarea puterii de discernământ, la cultivarea obiectivității, a modestiei și a reflexiunii discursive, implicit la o mai bună cunoaștere de sine. Este adevărat Însă că În orele de discuții (dezbateri), ritmul asimilării informației este mult mai redus, dar faptul acesta se compensează cu obținerea unor performanțe superioare față de alte modalități de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
România), D. Popovici (Românii în presa saint-simoniană, „Santa Cetate”), Octav Botez, D. Papadopol (Elitele în democrația selectivă), George Ivașcu (Gherea și actualitatea), C. Titel Petrescu, E. Kalos (Contribuții la psihologia raselor și popoarelor), Ion Pas (Oameni și animale), Ștefan Bârsănescu (Reflexiuni de psihologie criminală). În numărul 5/1936 se publică amintirile lui Ion Petrovici despre Titu Maiorescu, prilejuite de aniversarea Junimii. Rubrica „Interpretări” găzduiește un medalion Octavian Goga, poetul și omul politic, precum și fragmente din Teze și antiteze de Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287151_a_288480]
-
Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la epoca de atunci, îl credeam
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
el fizionomia celuilalt nu există. Din când în când însă se străduiește să-l încurajeze. În loc să-l privească îl interoghează cu destulă curiozitate și cu multă politețe. Apoi parcă se desparte de el și începe să gândească. Starea această de reflexiune este în cazul lui o obișnuință care se prelungește indefinit. Nu se poate stabili cu exactitate scopul ei. Soluția va fi găsită cu destulă repeziciune, pentru că soluțiile se află totdeauna undeva. Pentru a le descoperi e nevoie însă de timp
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
altminteri mi-aș fi alcătuit o echipă formidabilă și aș fi ajuns campion național. Contemplarea nasturilor îmi readuce în minte o frază din Două loturi, cînd Lefter Popescu se apucă să răscolească în maldărul de zdrențe din sălașul chivuțelor: "Cîte reflexiuni ironice, picante, sentimentele se pot face asupra unei așa grămezi pestrițe de vechituri, cu privire la zădărnicia lumii trecătoare prin care au trecut și ele o clipă, nouă, neveștejite!" La mine, fără a exclude nota sentimentală, reflecția înclină mai ales spre istorie
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
ori chiar poeți încercând în propria lor creație virtuțile impactului mitic, - proveneau din puncte variate ale geografiei noastre culturale: de la București și Iași, de la Cluj, Timișoara, Alba-Iulia, Constanța, Suceava, Piatra-Neamț, dar și de la Cernăuți, Bălți și Chișinău. Aparatul explicativ și reflexiunea teoretică n-au fost singurii stimuli ai emulației noastre. Pe parcursul acestor zile de lucru, privirile ni se așterneau de asemeni pe imagini cărora le simțeam fără efort conivența - film, fotografie, pictură intrau firesc în orizontul de așteptare suscitat de tema
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
o înscria cândva un poet obișnuit să interpeleze răspicat civilizațiile? „Un chef-d'oeuvre est de l'hospitalité", exclama încrezător Victor Hugo; „j'y entre chapeau bas". II Artist capabil să-și conducă ordonat și rodnic explorarea, sub semnul calm al reflexiunii, Constantin Flondor pune în acest exercițiu de claritate altceva decît un narcisism impenitent. Repudiază tot ce ar însemna cultură vulnerabilă a subiectivității, egolatrie complezentă. Zvelt, longilin rasat, ca înfățișare oferită privirilor, e, totuși, mai degrabă imun la amăgirile pe care
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
rînd care nu se putea despărți de asemenea țară precum "căminele, berea și tiutiunul" care crea în jur o "atmosferă apăsătoare". În notele sale de călătorie prin Germania meridionala din 1858, Nicolae Filimon a observat, printre altele, "rarul talent al reflexiunii mature" care a născut "multe invențiuni". Descoperea însă carențe fizice la germani (firi "prea delicate"), fata lor fiind "mai totdeauna fără sînge sau vestejita înainte de timp", neavînd vioiciunea meridionalilor, fiind mereu bilioși și criticînd tot ce văd, inclusiv produsele create
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
din 1995, care au proclamat adeziunea tuturor partidelor politice din România, și a societății civile, la principiile și structurile Uniunii Europene. Responsabil al Comisiei ce a pregătit consensul acestei decisive opțiuni, profesorul T. Postolache a înțeles să urmărească, în planul reflexiunii academice, probleme legate de o asemenea evoluție, depinzînd de sfidări și constrîngeri proprii unui vast context internațional. În acest sens, Sesiunea organizată la inițiativa sa, prin osîrdia Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie, a grupului de reflecție ESEN și
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
bine" ar fi egal cu mai frumos. Poți fi mai frumos decât în tinerețe chiar când ai șaptezeci de ani. În cazul întîi, are o importanță capitală! Pentru a construi atât de repede fraza echivocă, unui bărbat i-ar trebui reflexiune și calcul. Dar femeilor le ajunge instinctul. Nu i-am cerut nici o explicație. A cere astfel de explicații unei femei este o prostie. Reacțiunea - și ea tăcută - a Adelei ar fi fost, ca a oricărei femei în asemenea împrejurări: "Ori
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se (desparte) secretează cu preciziune, nu mai puțin însă a esistat în orce natură adevărat artistică o asemenea rumpere, pentru că e un moment neîncungiurat al dezvoltărei. Talma și-a venit la cunoștința acestei treceri din stadiul simțirei nemijlocite în stadiul [reflexiunei] și esprimă foarte frumos asupra ei într-o epistolă (scrisă în Marsilia, la anul 1814). El zice: [... ] Și în memoriile m-dme Clairon se găsesc pasagii cari esprimă cu energie mare neagiunsurile acestui stadiu al simțirei nemijlocite. Compară Tieck, Foi dramaturgice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]