429 matches
-
antagonismului interstimulant corticoendocrinoefector, iar medicamentele își exercită acțiunea prin intermediul factorilor neuroumorali naturali (mediatori, ioni etc.). Pe baza unei vaste experiențe clinico-experimentale, Danielopolu a adus valoroase contribuții la studiul tonusului cardiovascular (1935), acțiunii specifice și nespecifice a medicamentelor (1943), amfotropismului zonelor reflexogene, reactivității organelor efectoare etc. Pasionat de încadrarea fenomenelor biologice de autoreglare și control în legi sau scheme, formulează cele trei legi fundamentale, care guvernează funcțiile organismului în condiții normale și patologice. Subliniind importanța ripostei compensatoare de natură simpatică sau parasimpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în partea anterioară și inferioară a bulbului, în vecinătatea nucleului senzitiv al vagului. Activitatea lor ritmică este supusă controlului inhibitor al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi senzitive în cazul aglomerărilor din porțiunea cervicală și eferente, de tip ganglionar, în restul vagului. O parte din fibrele senzitive ale vagilor formează nervul depresor Ludwig-Cyon, prevăzut cu capacitatea de a transmite informațiile chemo- și presoreceptoare de la nivelul zonei reflexogene endocardoaortice la centrii bulbari. Împreună cu nervul sino-carotidian Hering, acesta face parte din categoria nervilor vegetativi cu rol exclusiv senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a principalelor funcții vegetative va fi discutată ulterior. I.2.1.19. Parasimpaticul sacrat Este format
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu ajutorul unei game variate de factori nervoși și umorali, în vederea menținerii homeostaziei și adaptării adecvate a organismului la condițiile impuse de mediul extern și intern. Coordonarea actelor involuntare vegetative se realizează neuroreflex cu punct de plecare fie de la nivelul zonelor reflexogene specifice, fie de la nivelul suprafețelor interoceptive viscerale sau a sensibilității, nespecifice, exteroceptive (termo-algezice) din întregul organism. De la nivelul organelor prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi ganglionari sau superiori cerebro-spinali care reglează pe cale neuroreflexă eferentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organismului la diversele solicitări normale sau patologice. Totodată, căile senzitivo-senzoriale viscerale îndeplinesc rol de primă verigă aferentă atât a arcurilor reflexe vegetative baroreceptoare, chemoreceptoare, voloreceptoare (cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestinale etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara zonelor reflexogene implicate în autoreglarea funcțiilor vegetative specifice (cardiovasculare, respiratorii, renale, gastrointestinale), majoritatea organelor efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
8), fie cu rețeaua periependimară, care conduce aferentele viscerale la centrii organo-vegetativi din formațiunea reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, devenind conștientă numai în cazuri patologice. În cazul aferentelor senzitive plecate de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică, acestea ajung la centrii vasomotori bulbari pe calea nervilor glosofaringian (n. Hering) și vag (n. Ludwig-Cyon), determinând stimularea reflexă a căilor eferente simpatice sau parasimpatice, cu răsunetul cardio-vascular corespunzător. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă este asigurată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și căile senzitive vegetative spino-reticulo-talamo-corticale. În general, viscerele nu sunt dotate cu formațiuni receptoare specializate. Ele își datoresc sensibilitatea, în majoritatea cazurilor, terminațiilor nervoase libere din parenchimul sau vasele organului respectiv. Excepție fac doar baro- și chemoreceptorii de la nivelul zonelor reflexogene, precum și voloreceptorii cardiaci și mecanoreceptorii pulmonari, discutați la reglarea activităților cardio-vasculare și respiratorii. Fibrele senzitive (dendritice) plecate de la nivelul viscerelor merg pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
homeostaziei (fig. 62). Integrarea vegetativă propriu-zisă se realizează cu participare exclusivă simpatico-parasimpatică prin mecanismul antagonismului interstimulant, descris de Danielopolu (1954). Tipic din acest punct de vedere este cazul autoreglării circulației. În acest caz, autoreglarea este sub controlul predominent al zonelor reflexogene de la nivelul bifurcației carotidelor și arcului endocrino-aortic, bogate în baroreceptori sensibili la distensie și variații de presiune. Excitantul fiziologic este presiunea cu care sângele circulă la nivelul zonelor respective reflexogene, influențând prin intermediul nervilor depresori aferenți tonusul centrilor vasomotori. Scăderea presiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În acest caz, autoreglarea este sub controlul predominent al zonelor reflexogene de la nivelul bifurcației carotidelor și arcului endocrino-aortic, bogate în baroreceptori sensibili la distensie și variații de presiune. Excitantul fiziologic este presiunea cu care sângele circulă la nivelul zonelor respective reflexogene, influențând prin intermediul nervilor depresori aferenți tonusul centrilor vasomotori. Scăderea presiunii arteriale, de exemplu, determină fenomene simultane de predominență simpatică atât asupra cordului cât și a vaselor pentru a realiza revenirea la valorile normale. Fenomene neuroreflexe inverse de inhibare a centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine. Detectarea acestor variații se face prin zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente sensibile la modificările presionale și de compoziție a sângelui fac oficiul de traductor al semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. În condiții normale, atât hipo-, cât și hipertensiunea de la nivelul zonelor reflexogene provoacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente sensibile la modificările presionale și de compoziție a sângelui fac oficiul de traductor al semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. În condiții normale, atât hipo-, cât și hipertensiunea de la nivelul zonelor reflexogene provoacă reacții reflexe de sens invers, în vederea restabilirii echilibrului tensionat. Modificând frecvența cardiacă și tonusul vascular, aceste reacții afectează ambii factori implicați în menținerea și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă prin vasele mari are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul zonelor reflexogene depășește valorile normale, apar reacții reflexe de natură parasimpatică, de tip cardioinhibitor și vasodilatator. În modul acesta, presiunea reglează presiunea, așa cum spunea Morat, prin mecanismul conexiunii inverse, al reacțiilor de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și musculaturii netede vasculare, precum si de gradul de participare a sistemului nervos vegetativ (fig. 65). Deși Morat semnalase încă din 1898 că: „Presiunea reglează presiunea”, mecanismul prin care se realizează autoreglarea circulației a fost precizat de abia după descoperirea zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică (Heymans, 1933). Ulterior s-a stabilit că, în afara bifurcației carotidelor și crosei aortice, există un număr suficient de alte teritorii vasculare sensibile la variațiile de presiune și compoziție chimică a sângelui. Astfel de zone preso- sau chemosensibile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întregesc mecanismele autoreglării intrinseci, realizând restabilirea și adaptarea promptă a activității cardiovasculare la diversele solicitări din mediul extern sau intern. În cadrul acestor mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglarea neuroreflexă simpatico-adrenergică și colinergică. II.2.3.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă a activității inimii se efectuează pe cale dublă simpatico-parasimpatică, prin mecanisme neuroreflexe de autoreglare și control de tip feedback negativ cu participarea mecano- și chemoreceptorilor de la nivelul zonelor reflexogene, căilor aferente și eferente și a centrilor vasomotori bulbari modulați de anumite zone nervoase centrale supraiacente. Aparatul cardiovascular acționând ca un tot unitar, reglarea nervoasă a activității contractile cardiace se realizează sinergic și simultan cu cea a reactivității vasculare. Starea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extranevraxiale. Controlul nervos al activității inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac, efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt generate de stimularea receptorilor de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardo-aortică. Zonele reflexogene sunt zone diferențiate histofiziologic, de maximă sensibilitate la presiunea și compoziția chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari și cavităților atrioventriculare prevăzute cu receptori de întindere (baro- sau mecanoreceptori) și chemoreceptori cardiaci. După
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac, efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt generate de stimularea receptorilor de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardo-aortică. Zonele reflexogene sunt zone diferențiate histofiziologic, de maximă sensibilitate la presiunea și compoziția chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari și cavităților atrioventriculare prevăzute cu receptori de întindere (baro- sau mecanoreceptori) și chemoreceptori cardiaci. După Coleridge și colab. (1964), mușchiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Stimularea lor prin creșterea presiunii sanguine peste valorile normale deprimă centrii vasomotori, producând vasodilatație periferică, bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene ilustrează funcția tampon a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și Ludwig-Cyon, descriși la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene ilustrează funcția tampon a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și Ludwig-Cyon, descriși la capitolul de anatomie. Atât înregistrarea activității lor electrice, cât și hipertensiunea produsă prin defrenare (secțiune chirurgicală) vin în sprijinul rolului fiziologic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și Ludwig-Cyon, descriși la capitolul de anatomie. Atât înregistrarea activității lor electrice, cât și hipertensiunea produsă prin defrenare (secțiune chirurgicală) vin în sprijinul rolului fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori bulbari (fig. 71). Cercetările lui Shepherd (1973) au precizat sensibilitatea mai mare la distensie a sinusului carotidian decât a arcului aortic. Acesta din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veritabil barostat unitar, prevăzut cu automatism propriu și cu o sensibilitate deosebită față de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge. Tonusul centrilor vasomotori este întreținut și influențat de aferentele baro- și chemoreceptoare sosite atât de la nivelul zonelor reflexogene specifice, cât și din alte teritorii pe calea formației reticulate și, bineînțeles, controlat de centrii supraiacenți. Aceștia se găsesc în formația reticulată mezencefalică, hipotalamus, rinencefal și scoarță. Prin relații intercentrale de diverse tipuri, centrii supraiacenți influențează atât în sens excitator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puternic vasodilatatori, permeabilizanți capilari și hipotensori. Prin efectele dilatatoare locale asigură creșterea fluxului sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii dintr-un anumit teritoriu, fără solicitarea exagerată a cordului și circulației generale, fenomen cunoscut sub numele de hiperemie funcțională. Prin intermediul medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și al centrilor vasomotori din F.R., CO2 provoacă reacții inverse, hipertensive și vasoconstrictoare de natură adrenosimpatică. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare intervin nu numai ca factori de deranj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tensiunii arteriale, pe de o parte, și de constituenții plasmei, pe de altă parte. Deși Morat semnalase încă din 1898 că: „presiunea reglează presiunea”, mecanismul tensio-reglator prin care se realizează această autoreglare a fost stabilit de abia după descoperirea zonelor reflexogene sino-carotidiană (Heymans, 1933) și endocardo-aortică (Comroe, 1939). II.2.7.1. Factorii determinanți ai presiunii arteriale Așa cum s-a menționat deja, presiunea cu care sângele circulă în segmentul arterial al arborelui vascular depinde de forța de propulsie a cordului, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altitudine) sau patologică. II.2.7.2. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă asigură pe cale reflexă restabilirea promptă a dezechilibrelor hemodinamice create, constituind primul mijloc de apărare contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune, întindere sau compoziție chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari de la baza inimii și gâtului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]