69 matches
-
a Feleacului. Sclipirea spiritului Ion Papuc și-o ascunde sub o încetineală mocăită, marca lipsei vitezei de reacție, firea domoală a ardeleanului arătînd o înșelătoare dificultate de comunicare cu semenii, care însă se risipește de îndată ce, trecînd peste reticența cuvenită grosolăniei regățene, miezul ardorii i se deschide nestînjenit. Și atunci, de sub aparența de figură aspră (vultus importunus), ai parte de spectacolul unei elocvențe rarisime, hrănită nu doar de un timbru vocal de ținută virilă, dar și de o cultură atinsă de coarda
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
ochii bunicului meu s-a adăpostit, timp de o oră-două, chipul ușor ridat al unui Caragiale viu mă încântă. Îmi place să cred că port în gene, prin bunicul meu, amintirea lui Caragiale. Pe linie paternă am avut un bunic regățean, Dumitru, căruia prietenii îi spuneau Mitică, iar unii chiar „nenea Mitică”. Multe din pozele lui (prea mici pentru a putea fi reproduse bine) sunt în grup, într-o atmosferă veselă: era un bon viveur. Când s-a săturat de București
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
zis, revine în ea, o regăsește ca pe un tărâm familiar și chiar familial. De ce nu? Iată ce ne spune în eseul ei Lumea ca ziar. A patra putere : Caragiale (Ed. Humanitas, 2011): „Pe linie paternă am avut un bunic regățean, Dumitru, căruia prietenii îi spuneau Mitică, iar unii chiar «nene Mitică» (...) era un bon viveur (...) Îmi place să cred că port în gene, prin el, amintirea veselă a Miticilor din Bucureștiul de odinioară”. În ascendența maternă sunt de aflat lucruri
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
urmase liceul „Seminarul Pedagogic Universitar“ de la Cluj, între 1926-1933, obținînd calificativul „excepțional“ la română, latină, greacă, franceză, germană, istorie, științe fizico-chimice și gimnastică, ajunge la București în 1933, la 17 ani, adaptîndu-se cu oarecare dificultate la atmosfera „frivol-bășcălioasă“ specifică studențimii regățene, la acel soi de „miticism“ și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un moment dat, îi punea pe ardeleni, la primul lor contact cu această lume, într-o stare de stupefacție acută. Mihai Șora, care l-a cunoscut
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
cărți scrise în limba franceză și publicate, într-un interval de opt ani, la edituri pariziene, precum Garnier și L’Harmattan - un adevărat record. Această performanță este cvasinecunoscută în spațiul românesc, iar cărțile netraduse. „Observator cultural” a fost singura revistă regățeană care i-a dedicat, în 2005, un grupaj, cu prilejul publicării primei sale cărți la Harmattan, Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quête manquée de L’Eden Oriental. Au urmat trei volume, Le Paradis interdit au Moyen Âge. La
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
impresia mea este că fiecare Asociație continuă să acționeze separat, poate și din cauza unor rivalități existente. Poate că Biserica rămâne singurul centru real de agregare. Românii provin din medii și orașe diferite. Chiar și în țară transilvăneanul îl numește peiorativ ,regățean" pe cel din Muntenia. Într-un fel e de înțeles că nu sunt uniți aici. Am fost invitat la o întrunire a lor. Marea mea surpriză a fost aceea că, după un timp, unii ajung să vorbească limba română cu
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
foc să nu cadă în păcat. Muncesc doar să nu moară de foame. Inclusiv politicienii lor. Cârțișoara este locul de unde purcede „trans-făgărășeanul” Unul din cele mai frumoase drumui alpine de pe glob. Însăși natura vrea să arate diferențele între ardeleni și regățeni. Astfel până la Bâlea Lac se întinde pe splendide serpentine tăiate în pădurile care acoperă versantul de nord. După un lunguț tunel în care intri plecând din Bâlea și străbate muntele vezi versantul sudic absolut în pielea goală. Serpentinele deosebit de severe
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
perspectiva alipirii Transilvaniei la România, autoritățile maghiare supun cenzurii și interdicției cărțile și publicațiile provenite din acest tânăr stat (în România lui Cuza se introdusese alfabetul latin din 186312, textele fiind acum mai accesibile și românilor ardeleni). Boierimea și intelectualitatea „regățene“, puternic francofile, puteau afla, în 1863, de un nou și original scriitor francez, pe nume Jules Verne, care tocmai publicase „Cinci săptămâni în balon“ - un roman de mare succes. În 1874, îi apărea „Insula misterioasă“, o denumire potrivită cu intențiile
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, reprezentantul Basarabiei la UNESCCO a vorbit, în încheiere, despre relațiile tradiționale, istorice și culturale dintre Republică Moldova cu România. Manifestarea s-a încheiat cu un concert de muzică populară și ușoară susținut de Sava Regățean, din București, Vergil Ene din Drăgășani la caval,si Alexia Rotaru din Balș, copilul minune din grupa mare la grădiniță.. Prin numerosul public participant și prin prezența celor peste 50 de scriitori din diferite colțuri ale țării, manifestarea a fost
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
Acasa > Impact > Pamflet > ILIE CHELARIU - ROMÂNIA ESTE REGĂȚEANĂ Autor: Ilie Chelariu Publicat în: Ediția nr. 972 din 29 august 2013 Toate Articolele Autorului De când promulgatorul a început să-și bombeze pieptul spre panglica de final, constatăm că o parte din fanii lui, în lipsă de erou rentabil sau
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
orașele și turmele de români cu tot cu televizoarele în fața cărora putrezesc, iar la linia roșie apar neînțelegeri de poceală interclanuri, cu prelungiri până pe holurile neutre ale cremenalelor, poliției și spitalelor. D-aicea, sub înaltul patronaj al partidelor, și profilul tot mai regățean al României, care începe să semene tot mai mult cu atelierul ăla celebru de reparații ce avea un anunț uriaș în vitrină: „Reparăm orice! Calitate, profesionalism, seriozitate!”, iar la intrare un bilețel pe care scria: „Bateți tare în ușă, soneria
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
reparații ce avea un anunț uriaș în vitrină: „Reparăm orice! Calitate, profesionalism, seriozitate!”, iar la intrare un bilețel pe care scria: „Bateți tare în ușă, soneria e defectă!”... Ilie CHELARIU Timișoara 29 august 2013 Referință Bibliografică: Ilie CHELARIU - ROMÂNIA ESTE REGĂȚEANĂ / Ilie Chelariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972, Anul III, 29 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ilie Chelariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
urmărește un subiect bine închegat. Prin feciorul învățătorului din Ion, Titu Herdelea, care trece, ca și R., munții, spre a-și realiza visurile publicistico-literare, e transmis ecoul „chestiunii țărănești” în diferite medii bucureștene. Invitat de un prieten al rudelor sale regățene, moșierul Grigore Iuga, să îi facă o vizită la conac, Titu Herdelea descoperă satele flămânzite. Trăiește îndată răscoala de aproape, fiindcă pârjolul cuprinde și satele din zona unde se află latifundiile amfitrionului, ale Nadinei, soția sa, și ale tatălui acestuia
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care semnează o serie de articole despre Titu Maiorescu și Junimea, precum și o biografie (Lascăr Catargi), N. Steinhardt (Admiratorii domnului Paul Valéry și Un
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
milioane, care favorizează lenea și abuzul. De 11 ani, de când s-a terminat războiul n-am ajuns să desăvârșim unitatea națională. Am făcut o administrație rea care ne-a atras porecla jignitoare, în felul cum se obișnuiește a se întrebuința „Regățean”. Istoria arată că pe toate continentele, catastrofele au fost dezlănțuite de către lipsa de autoritate și lipsa de disciplină. Femeile n-au încă drepturi civile, nu ne putem administra averea, n-avem drepturi politice, abia le-am dobândit pe cele administrative
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a oamenilor politici ardeleni și din Vechiul Regat, distingând între naivitatea morală și lipsa de experiență a primilor, și îndrăzneala și inteligența ofensivă, debarasată de scrupule, a celorlalți. Portretul făcut elitei ardelenești nu este deloc flatant, iar cel al politicienilor regățeni este de-a dreptul antipatic. Dar în privința aceasta, Vuia mai schițase și anterior judecăți de valoare. Într-o scrisoare către Iosif Popovici, docent la Universitățile din Viena și Budapesta, iar mai apoi profesor la Universitatea clujeană, trimisă de la Paris la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Banat"Banatului - au numărat 20.000 de victime, dintre care 18.000 În diverse pogromuri și 1.300 În xe "Transnistria"Transnistria, dintr-un total de 2.000 de deportați. Trebuie subliniat că, deși au dat mai puține victime, evreii regățeni au cunoscut munca forțată, eliminarea din școli și de la diverse locuri de muncă. Ei au trăit În permanență sub amenințarea deportării. De altfel, a existat un plan bine pregătit de deportare a tuturor evreilor din Regat În valuri, Începând cu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acea zi toate școlile vor suspenda cursurile și vor participa la serbările ce se vor organiza cu acest prilej (s.n. C.M.)"212. Posteritatea imediată a fost deci plurală ca viziune istorică, dar coerentă în ceea ce privește reprezentările memoriale. În anul următor, autoritățile regățene au restrâns deja omagiile publice. Un observator malițios nota că "deși e aniversarea alipirei Ardealului, școlile și autoritățile au funcționat, spre deosebire de anii precedenți (sic!), când această zi era considerată sărbătoare națională". Din tot ceremonialul obișnuit, rămăsese doar Te-Deum-ul la care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, nici de celelalte acte plebiscitare din Chișinău și Cernăuți. Această povestire este cea mai categorică afirmare a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la București 297. Rezumând această incursiune în manualele interbelice, putem nota că reprezentarea zilei de 1 decembrie 1918 a acumulat treptat mai multe interpretări istoriografice, devenind un ecou mereu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gubernie autonomă", considerând că misiunea sa era de a contribui la apărarea cuceririlor revoluției (Ibidem, p. 19). Ca președinte al Sfatului Țării solicita, ulterior, intrarea armatei române în Basarabia. A făcut parte și din delegația oficială care întâmpina primele trupe regățene, cerând explicații suplimentare asupra scopului cu care veniseră. Mai târziu, tot el s-a numărat printre trimișii provinciei la Iași (în zilele de 20-23 martie 1918), sosiți aici pentru a pune la punct detaliile necesare unirii Basarabiei cu România (Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vin dulce... Tot bizantinii făceau un fel de sarmale, frunzele umplute fiind de dafin, opărite în prealabil; între mese, era obișnuit să se servească dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi. Toate acestea vor fi preluate de către turci și, mai departe, de către români. Foarte interesant ni se pare faptul că obiceiurile bizantine în materie de alimentație erau mai asemănătoare celor din Europa de astăzi decât celor medievale. De
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
refuza orice încercare de a gândi altceva decât ceea ce a gândit deja Marx. Întreaga gândire a umanității va fi reanalizată prin această prismă și în acest sens vor avea și ei ce face, sau cum spuneți voi, ardelenii (Petrică era regățean), or să aibă de lucru cât îi hăul, cu iluzia că înseamnă și ei ceva. Nici vorbă, Marx a fost un mare om și în forul lor interior nu se vor simți umiliți că nu li se va da voie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
universitarii noștri, amestecați cu personalul administrativ. Nu era așa că dacă nu veneam ași fi fost singurul care ar fi lipsit. "Petrini, ridică mâna un coleg care ținea capătul unei pancarte, haide, dragă, nu vezi că nu putem porni din pricina ta?" Regățenii spun despre noi, ardelenii, că n-avem humor. N-avem humorul lor, îl avem pe-al nostru, care, e adevărat, e o combinație între humorul pur, dacă există așa ceva, și lipsa de humor sau humorul involuntar care dă naștere unui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde numai 2,2 la sută dintre țărănci știau carte (Recensământul 1899, 1905, p. LXI). Tabel 15. Învățământul rural primar în perioada 1885-1915 Anul școlar Nr. de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești. După cum se va vedea în continuare, discursul istoriografic vehiculat în manualele școlare prezintă ceea ce poate fi numită o viziune regățeană asupra istoriei românilor, istoria Transilvaniei ocupând un loc minimal în economia simbolică a trecutului românesc. Această lipsă este accentuată și de nevalorizarea anului 1918, anul Unirii Transilvaniei de Regatul României. Ceea ce se va condensa în conștiința națională românească drept apexul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]