108 matches
-
niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în Internet oferă în mod straniu pentru regățean traducerea "Moldavian"!). O ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în Internet oferă în mod straniu pentru regățean traducerea "Moldavian"!). O ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru culoare locală - în unele texte istorice pe teme interetnice redactate în engleză: "the Regatean majority", "Regatean ethnicity", "the Regatean elite", "most Regateans" etc. (date culese tot
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
multe... Cornel Regman, critic și el, dar alt fel decât Negoițescu... și încă vreo câțiva - să mă ierte dacă îmi amintesc de ei fugar... E ciudat cum eu nu am fost cooptat în cercul lor, al cerchiștilor. Una că, fiind regățean, ardelenii mi se păreau uneori cam greoi. A doua, că formația mea nu era germană - cum erau ei toți, niște germaniști - ci franceză. Singurul de care eram oarecum apropiat era dramaturgul I.D. Sârbu, francofil și el, dar care, cu mandibulele
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
Simona Vasilache Greu aș putea spune dacă, acum o sută de ani, sau poate și mai bine, obiceiul regățenilor de-a se retrage la moșii era sau nu un moft. Dacă îi toropea căldura și-i storcea de puteri o viață destul de sâcâitoare, la urma urmei, sau dacă făceau doar sluj bontonului. După cum nu știu dacă versul din Topârceanu
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
lui și a lui P.H. Lippa. În lumea aceea, din care oaspetele nostru (al meu și al colegilor de birou) extrăgea întâmplări picante, de un pitoresc balcanic tipic, se învârtise și autorul pseudojurnalului pe care îl am în mână. Spre deosebire de regățeanul Frangolea, un „bonviveur” exploziv, înzestrat cu talentul de a retrăi totul, în fața noastră, la modul oral, patriotul basarabean fusese un patetic discret. Se pare că i-a fost mult mai la îndemână să pună pe hârtie ceva din experiența intimă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tragă dungi pe asfalt, în spatele rectoratului, să știe toată lumea că ăla-i locu' lui de parcare. O scârbă, o scârbă de moldovean împuțit!" "Nu-i moldovean, e oltean", observă neutru Băși. Dumnealui îi desconsidera, oricum, pe toți miticii ăștia de regățeni, fiind născut la Orțișoara, pe undeva, între Timișoara și Arad. Era bănățean și toată lumea știe că "Banatu-i fruncea!", nu? "Tot aia! Un țăran jegos cu rapăn între degete", decretă madam Săvulescu, femeie de mare excepție, venită pe lume la Dolhasca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cetatea știa să crească, regele Geza a pus primul piatra, apoi au venit cumanii, pecenegii, tătarii, mongolii, turcii, apoi au venit sașii. Emric, Vladislav, Slasburg, Francisc, piatră peste piatră. Peste cetate au trecut ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht), apoi cenușă și iar cetate. Colonizări, deportări, epurări, exoduri, chemări la ocnă, chemări la unire, chemări la oaste, chemări în lagăre, chemări la uzină, chemări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
război, așa că le-a pus deoparte cîteva mănunchiuri de frunze bine ascunse sub grinzile de la șură. S-a trezit Însă Într-o după amiază cu finanțul În curte: — Unde ai ascuns tutunul? — Care? — Las’ că-ți arăt eu care, făcu regățeanul și se duse În tins la grinzile cu pricina. Negru de mînie și dîndu-și seama că cineva din sat Îl vîn duse, gîndindu-se că iar Își va pierde agoniseala, Gheorghe a apucat un topor care stătea din Întîmplare uitat pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
călătoream pe Oceanul Atlantic: "Doi Români: unul din Ardeal și altul din Vechiul regat s-au luat la ceartă, pe vapor, din motive naive de politică și... regionalism. De la ceartă au ajuns la bătaie. Ardeleanul, mai voinic, trântește pe jos pe regățean, după ce-l snopise în bătăi, apoi îi pune mâna-n gât și vrea să-l sugrume. Un turc, mai voinic ca Ardeleanul, ce se plimba pe covertă c-un șirag de mătănii în mână, văzând că sub ochii noștri se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se plimba pe covertă c-un șirag de mătănii în mână, văzând că sub ochii noștri se va petrece o crimă. Sare deodată între beligeranți, despărțindu-i și dând voinicește un brânci Ardeleanului. Ca scăpat dintr-un vis urât, bietul regățean îi mulțumește și apoi venind spre mine, îmi spuse: "Vai.. Văzuși părinte, ce pății de la ticălosul asta? Dacă nu era "creștinul de păgân" mă omora "păgânul de creștin!..." Audiatur et altera pars. (Flacăra sacră, III, 4, 1936, pp. 3-5). Cremațiunea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ieșiri în oraș pentru tratament medical, detenția într-o "celulă-apartament" în afara închisorii S.S.I., fără pază, unde locuia împreună cu soția și personalul de serviciu 24. Probabil situația lor de "români de peste munți", atașați civilizației occidentale, dar aflați la București, în mijlocul orientalilor "regățeni", i-a apropiat pe bănățeanul Manolescu și pe ardeleanul Rebreanu. Pe de altă parte, amândoi făceau parte din cercul apropiaților lui Iuliu Maniu, al membrilor ori simpatizanților Partidului Național țărănesc. Deși strădaniile fruntașilor P.N.ț. de a-l atrage pe
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
stofa. Mai curînd Ion Papuc e din categoria extravaganților cu destin inclasabil. Mai rar un spirit atît de desfăcut de servituți publice ca acest ardelean care a părăsit Clujul în 1968, pentru a se așeza în ticăloasă capitală dîmbovițeană, unde regățeni stricați de morbul levantin nu numai că respiră aerul mitocăniei oficiale, dar pe deasupra, mai fac și cultură de elită. A spune despre Ion Papuc că și-a trăit destinul în afara tiparelor obișnuite e un biet eufemism. Judecat după cursul insolit
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
la maturitate, a revenit mereu cu plăcere în urbea studenției, ca-ntr-un spațiu cu totul familiar, pînă cînd s-a și stabilit aici, către sfîrșitul vieții, cred că în toamna anului 2000. „Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie postcomunistă a „transilvanismului” ca variantă „superioară” a „românismului” (de fapt, o formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană, „ardeleni”, „regățeni”, din orice colț al lumii, și spre deosebire de restul, era înzestrat cu perseverență. A lui era formidabilă: se străduia să ducă la bun sfîrșit tot ce începea, nu abandona la jumătate, nu improviza superficial, nu „dădea rasol”, nu „fușerea” nimic. Ca
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
ce nu avu încă timpul, deocamdată, să fie imaginată. E ciudat că eu, deși prieten bun cu cerchiștii sibieni, nu am pătruns niciodată, de fapt, sau nu am fost cooptat în cercul lor. Una, probabil, că mi se păreau, - ca regățean ce eram, - cam greoi; a doua, că formația lor germană, mă diferenția de ei, pe mine, ca francofil, oricât de legați am fi fost. Dramaturgul I. D. Sârbu, însă, nu știu de ce, cu mandibulele lui dârze de miner scotocind adâncurile, mă
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
unor reviste care au militat neîntrerupt pentru păstrarea ființei naționale și promovarea spiritului românesc înăuntrul și în afara granițelor țării. Bine ați venit ACASĂ! Sunt primele cuvinte cu care te întâmpină orice moldovean când te simte că vorbești cu grai de „regățean”, adică vii din cealaltă parte a României. Cuvântul de bun-venit ne-a fost adresat de către Alecu Reniță - spiritul viu al revistei „Natura”, pe care a fondat-o în 1994, președintele mișcării ecologiste din Republica Moldova, pe care o conduce din anul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
tânăr - făcuși 37 de ani! - vei ajunge să deții mai tot patrimomiul "divertismentului" - nefericit termen! - românesc. Aspiri la o universalitate românească pe care mă bucur să o descopăr primul. E un demers minunat. Demn de un ardelean, nu de un regățean ciorit... E ca o datorie ce se naște din vocație. Și pe care ți-o asumi de bunăvoie. Deloc o povară. Doar bucurie. Să duci în glas și-n suflet nectarul a tot ce-i românesc. Și, cum spune un
SCRISORILE LUI STANCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362871_a_364200]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > UN SFERT DE MILENIU DE ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLȚ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise... George ROCA: Deci după terminarea facultății ați fost repartizat ca profesor la Tarna Mare, o localitate situată în județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]