244 matches
-
etalon universal de aur, tot așa cum sistemul bancar absolutist Înlăturase monedele feudale locale. Sistemul metric era În același timp un mijloc de centralizare administrativă, de reformă comercială și de progres cultural. Academicienii din perioada republicii revoluționare, ca și predecesorii lor regaliști, vedeau În metru unul dintre acele instrumente intelectuale care aveau să transforme Franța Într-o țară „cu venituri mari, cu putere militară și ușor de administrat”. Se considera că uniformizarea unităților de măsură avea să dea un impuls comerțului cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți și ei pe la Pitești. A ajuns la Pitești din Aiud, în 13 februarie 1950, fiind repartizat prima dată la carantină, cu grupul său, dar și cu Mihai Livinschi și Gavril
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de zile la Radio Europa Liberă și a murit la München pe 20 iunie 1983. Simion („Sică”) Enăchescutc " Simion („Sică”) Enăchescu" Originar din Lunca Corbului, unde se născuse pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot 1. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină 2. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 19503. Transferat la Canal, a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
citat și ca martor al acuzării împotriva administrației de la Gherla. Justin Ștefan Paventc "Justin Ștefan Paven" Născut pe 1 iunie 1925 în București, a absolvit Liceul „Aurel Vlaicu” din București 1. Justin Paven a fost arestat ca membru al organizației regaliste „Stema Țării”, la 24 de ani, pe când era student al Facultății de Chimie, în anul III2. În lotul său a fost încadrat și Gheorghe Vătășoiu, care avea să se sinucidă la Pitești. A cunoscut torturile în camera 4-spital începând cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fața locului. A fost executat cu lotul Țurcanu în decembrie 1954, la vârsta de 25 de ani. Cristian Paul Șerbănescu 2tc "Cristian Paul Șerbănescu2" Născut în București în iunie 1922 sau 1923, a fost arestat pentru apartenență la o organizație regalistă și condamnat la 3 ani de închisoare pentru tipărire de manifeste, fiind încarcerat la Gherla din august 1949. La scurt timp după sosirea sa în închisoare, a fost acostat de Alexandru Matei, care i-a propus să devină informator, punându
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trăgeau, s-au mai auzit alte focuri de armă, și nimeni din jur n-a încercat să-i dezarmeze. Unii martori pretind că au fost mai mulți conspiratori, care s-au împrăștiat prin mulțime. Forțele ordinii, ca întotdeauna în Portugalia regalistă, au intervenit prea târziu, lovind la întîmplare în rândurile privitorilor și ucigând un tânăr nevinovat. Asupra celor doi regicizi s-a publicat o literatură enormă, fără ca totuși să i se dezlege misterul. José Alpoim, care - își amintește Unamuno - strigase la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
judece pe insurgenți. Procesele încep la 26 mai și durează mai mult de un an. Un număr considerabil de insurgenți sunt condamnați la temniță grea și degradare. Sunt, totuși, cei mai fericiți - pentru că au scăpat cu viață... *** Încercarea de restaurare regalistă din ianuarie 1919 n-a reprezentat numai o serie de gafe, din punct de vedere militar; a fost și o foarte gravă greșeală politică, anulând pentru multă vreme orice șansă de reîntronare a monarhiei în Portugalia. Pe de o parte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
împing neîncetat Portugalia republicană către o revoluție comunistă. Guvernul Liberata Pinta, venit la sfârșitul lui noiembrie 1920, demisionează la 2 martie 1921. Pentru a ieși din impas se încearcă o ultimă rezervă: bătrânul Bernardino Machado, fost de atâtea ori ministru (regalist și republican), fost Președinte al Republicii și președinte de Consiliu, figura cea mai venerabilă a revoluției republicane, e chemat să alcătuiască guvernul. Se credea că, în sfârșit, acest om de imens prestigiu, va putea stabiliza situația. Pe la 23 mai, Bernardino
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mintea la cap, să Înveți să gândești!» Atunci Sapșa se dă Înapoi doi pași, scoate Naganul din toc: «Pentru ce-ai spus acum, te pot Împușca pe loc, tovarășii m-ar felicita, m-ar răsplăti că am strivit o năpârcă regalistă, un șarpe burghezo-moșieresc! Dar vreau să-ți arăt că noi, internaționaliștii, revoluționarii, noi nu suntem ca voi, boerii antisemiți!» Făcuse spumă la colțurile gurii, spuma se făcuse caș - dacă mi-ar mai fi fost elev, i-aș fi atras atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de tribunal, unde actori și martori se perindă și unde adevărul despre un om, despre o epocă încearcă să iasă la suprafață. O modalitate potrivită pentru portretul acestei societăți complexe în care urcă în același timp straturile trecutului otoman, austro-ungar, regalist, sovietc. Totul trece printr-o muncă de restituire foarte fină a vocabularului fiecărei epoci, a fiecărei clase sociale, a fiecărei familii, a fiecărui per sonaj. De la turnura profesorală, plină de cultura franceză, a vorbirii profesorului Mironescu se ajunge până la stilul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apoi continuă: — După bac, l-am pierdut din vedere pe Philippe, dar am aflat că s-a sinucis, câțiva ani mai târziu. În fine, nu cred să aibă vreo legătură: dar să fii În același timp homosexual, catolic integrist și regalist e totuși un amestec cam complicat. În fond, Djerzinski Însuși nu fusese nicicând asaltat - Își dădu seama În clipa aceea - de reale frământări religioase. Cu toate astea știa, de foarte mult timp, că metafizica materialistă, după ce demolase credințele religioase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
copilului sau a străinului. Tendința străinului de a asimila, ba chiar de a exagera trăsăturile, expresiile lingvistice, datinile naționalităților în mijlocul cărora trăiește, de a fi mai francez decît francezii, mai american decît americanii sau, pe scurt, de a fi mai regalist decît regele însuși, răspunde unei nevoi de apărare. Ea îl înarmează împotriva fricii de a fi exclus. La fel se întîmplă și cu disimularea socială: în identificarea cu ceilalți individul vede întotdeuna un mijloc de a-i dezarma și de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
încheia cu încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, nici de celelalte acte plebiscitare din Chișinău și Cernăuți. Această povestire este cea mai categorică afirmare a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la București 297. Rezumând această incursiune în manualele interbelice, putem nota că reprezentarea zilei de 1 decembrie 1918 a acumulat treptat mai multe interpretări istoriografice, devenind un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iancu”, „Gărzile lui Decebal” etc.), și una cruciată („Cruce și spadă” etc.). Alte denumiri trimit spre o semantică justițialistă a haiducului construit În durata lungă În tradițiile populare, precum „Haiducii Muscelului”. Există și denumiri În care rezistența acoperă o semantică regalistă, precum „Garda albă”, „Armata albă”. Un alt set de denumiri de grupuri Încorporează ideea salvării naționale, cu Încărcătura simbolică dată de o mișcare patriotică precum mișcarea de rezistență din munți Îndreptată Împotriva comunismului alogen: „Frontul Apărării Naționale”, „Partizanii României Mari
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Vor mai trece secole, milenii, până ca noțiunea de umanitate să cuprindă întreaga omenire, să ia în considerare toate culturile sau aproape la un loc. Revanșă a celor excluși: mai rămân, încă, popoare primitive mai etnocentrice decât noi (oameni mai regaliști decât regele) care se încăpățânează să creadă că umanitatea se sfârșește odată cu frontierele tribului, ale pădurii sau chiar ale satului. Considerați "maimuțe de pădure" sau "larve de păduchi" (Lévi-Strauss, Rasă și Istorie), cei care trăiesc în lumea de dincolo oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
exclusiv, contrar celui al aliatului său apropiat Tito, eliberarea națională și soluția 'laocratică' a chestiunii interne 32. La începutul anului 1944, ELAS controlează cvasi-totalitatea teritoriului, iar prestigiul său se află la zenit. Dar, în mai 1944, negocierile purtate cu guvernul regalist aflat în exil, susținut de către englezi, ajung la acordurile din Liban, prin care partidul comunist nu obține decît cîteva portofolii minore în guvernul de uniune națională. În septembrie, aceste acorduri sînt confirmate prin supunerea prevăzută a ELAS autorității guvernului și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
rumegătoare. Cât suspens pentru momentul când, pe baza acestor "device", dușmanul neamului va fi demascat. În umbră însă, în subteranele imaginarului pițulinez, apare un flash (indecent) din desenele obscene reprezentând-o pe Marianne, la République, la fille publique, în publicațiile regaliste din secolul al XIX-lea. Le puteți găsi oricând în colecțiile revistei "L'Assiette au Beurre" (și astfel blânda cornută reapare în decorul imaginarului politic). Era ultima răzbunare a "Obiectivului", ținând cont de faptul că lucru bine știut timpul reduce
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
că nu există cu adevărat lege decât atunci când hotărăște națiunea, iar aceasta trebuie să își facă voința cunoscută prin adunări alese, periodice și deliberând în deplină libertate, fără să fi atinse de arbitrarul regal sau de forța militară 207. Deși regalistă, în anul 1789 Starea a treia cerea recunoașterea și consacrarea voinței naționale. Împotriva monarhiei absolute de drept divin, le Tiers afirmau principiul suveranității populare 208, urmărind democratizarea societății 209. A izbucnit o dispută de procedură, care privea modul de vot
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1892-1980) și colaboratorii. Iugoslavia a fost favorizată că nu a avut armată sovietică de ocupație și de întreținere pe spezele sale. Dar ea a rămas o "țară socialistă" prin deciziile unor lideri puternici și prin destinele care au ocolit cetnicii regaliști naționaliști să acceadă la putere. Sorții l-au ales pe Tito, devenit membru al PSD croato-sloven la 18 ani, iar în 1918 când a evadat din Siberia, a intrat în secția sârbă a Partidului Comunist din Rusia. În 1935 activa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
după cum îl alintau oamenii obișnuiți: „...dar dacă la prima lozincă apluzele și uralele nu mai conteneau (subl.ns.), la celelante aplauzile au fost slabe (subl.ns.) astfel că contrastul lăsa să se desprindă imperesia (sic!, n.n.) netă a unei manifestațiuni regaliste (subl.ns.)”. În spiritul răzbunător al acelei epoci de foarte tristă amintire, manifestația pro-regalistă a elevilor Liceului „Mihail Kogălniceanu” nu a rămas fără urmări. Iată pasajul edificator: „...responsabilul secție de învățământ ține să-și facă aci o aspră autocritică că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unghiulară a conștiinței culturale românești moderne. Cu asta ai spus tot. Spiritul Junimii e tot ce poate fi actual(izabil) din istoria literaturii, a ideilor social-eco-nomice și a formelor politice autohtone, chiar dacă nu ești conservator, ci liberal, republican și nu regalist, francofil anglofon și nu germanofil. Nu a existat nici un important moment post-89 în care ideile și atitudinile junimismului să nu fie invocate sau presupuse, recontextualizate sau infirmate, arborate sau alterate ș.a.m.d., fie că vorbeam despre monarhie, tratate politice
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
acea Franță de dinaintea acelei rupturi revoluționare, din care legenda a făcut "plăcerea de a trăi": cultul său a fost întreținut cu pioșenie, printre florile de crin, alături de steagul alb, alături de principii martiri și de eroii mișcării șuanilor, alături de un sentimentalism regalist, a cărui devoțiune s-a prelungit pînă la începutul secolului nostru. De asemenea, neomonarhismul maurrassian i-a definit postulatele esențiale, referindu-se la un sistem politic considerat a fi acela al Vechiului regim și prezentat ca antiteză a democrației parlamentare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
militară de alta. La fel se întîmpla în cadrul ordinelor monastice cavalerești: mantale albe cu cruce roșie pentru Templieri, mantale negre cu cruce albă pentru Ospitalieri. În armata otomană, spahiii se distingeau ușor de ieniceri. În timpul Războiului Civil din Anglia cavaleriștii regaliști (Cavaliers) purtau, ca semn distinctiv de recunoaștere, eșarfe albe, iar cei ai Parlamentului (Ironsides), eșarfe galben-oranj. În armata suedeză, pe vremea lui Gustav Adolf unele regimente purtau uniforme galbene (culoarea preferată a suveranului), altele uniforme albastre. În tot secolul XIX
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din toate contrariile, un amestec de mult rău și de mult bine, plin de geniu și de meschinărie; un fel de Tiberiu-Dandin tiran al Europei și jucărie a familiei sale; bătrân regicid umilind ambasadorii tuturor regilor, torturat de fiica sa regalistă; auster și sumbru în moravuri și întreținând patru nebuni de curte în jurul lui; făcând versuri necioplite; sobru, simplu, frugal și înțepat în privința etichetei; soldat grosolan și om politic subtil..." Redând viață bufonului shakespearian, Hugo creează, cu Triboulet, un personaj complex
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]