733 matches
-
de croitorie, dacă îl dădeau afară de la primărie. Cum simțise gustul puterii și al avantajelor acesteia, era cu ochii pe familia noastră uitând că sunt prieteni și că mai toată ziua îi „stârmocea“[ - Cu sensul de a-i curge nasul (regionalism )] nasul pe la noi ba după una, ba după alta, că nu aveam la început de nici unele. Locuiau vis-à-vis de curtea noastră cum am spus. Își făcea drum și venea în vizită mai zilnic, dar venea să spioneze, dacă tata este
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Acest lucru nu prea a fost pe placul Valentinei, însă cum nu putea să-i reproșeze ceva surorii sale, a înghițit în sec și a tăcut. Va găsi ea momentul să-și ia revanșa, că doar sunt încă tinere. [1]Regionalism - a căuta cu un bețișor de lemn în pământ. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNȚILOR - roman Cap. V / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
în sens moralizator, personajele înrobite de păcate și vicii, spre a le trezi și îndrepta. Ori măcar de a atrage atenția. Nota fină de umor vine de asemenea, în ajutor. Autorul folosește și un limbaj specific poveștii, înțesat cu arhaisme, regionalisme, vorbe din popor, în nici un caz limbajul elevat de la catedră. Onomastica personajelor este foarte sugestivă. Eu nu știu dacă, prin ironia și sarcasmul folosite de autor, se vor îndrepta lucrurile grave din această țară. E dificil și sunt atâtea nedreptăți
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
făcut un bine, deschizându-mi ochii asupra ta. - Și? Cum ai primit vestea? - Cu zâmbetul pe buze, cum să-l primesc? Nu mi se părea o "știre" credibilă. - De ce mă rog? răspunse ea curioasă. - Cum să te îndrăgostești așa, tam-nisam[ Regionalism cu rădăcini slave, având sensul de: dintr-o dată, subit, instantaneu. N.A.] de cineva? Că îți place de o persoană este cu totul altă problemă, dar să te îndrăgostești la o vârstă destul de matură, mi se părea o glumă sarcastică între
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
cuvânt neologic, neofonetismul aduce un son de epocă de demult - mai cu seamă în circumstanța recreării unui accent paroxiton, preferat, de altfel, dintre toate, de limba noastră (aúră sau Vultúrul, de exemplu, sunt, de fapt, aduse mai acasă) sau de regionalism conservat în metrica populară (codrú, gîndú, primăvará, lumeá, icoaná, duminicá, moarteá) - când poetul atribuie cuvântului un accent oxiton - care, de regulă, dar nu neapărat, coincide cu un articol în encliză, deci cu un rudiment de cuvânt care va fi fost
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
entuziaști (și pricepuți, credem! : Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban) a dus treaba la bun sfârșit, restructurând vechiul material, și adăugând capitole noi : -încadrarea geografică; -etnografia și folclorul; -estimarea psiho-socială; -arkitectura; -date despre unele personalitati ale locului; -undicționar fr regionalisme; -note, comentarii și datini specifice. Munca de tehnoredactare a revenit lui Costel Șerban, tot el făcând și o consistentă prefață și legătura cu editura Ex Ponto din Constanța. Cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, format A4 și a
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Acest lucru nu prea a fost pe placul Valentinei, însă cum nu putea să-i reproșeze ceva surorii sale, a înghițit în sec și a tăcut. Va găsi ea momentul să-și ia revanșa, că doar sunt încă tinere. [1]Regionalism - a căuta cu un bețișor de lemn în pământ. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNȚILOR - roman Cap. IV / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
O iarnă de coșmar, inspirată dintr-un fapt real, cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc. Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: tatăl împușcat; fiul Ionică
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
Vodă de Neagu Djuvara,Neamul lui Băsărabă și “lupta de claă”!-aspecte psihologice și aspecte logice. Nicolae N.Tomoniu este cercetător al istoriografiei locale,jurnalist,un mare promotor, remarcat de specialișii din domeniu, care ,prin lucrările sale ,promovează și reconsideră regionalismul creator.În acest sens concepând studii despre Nicodim de la Tismana,dar și despre exegeza acestui reprezentant al isihasmului de Renaștere românească, cum îl recomandă pe ultima copertă Artur Silvestri. Înainte de a intra în subiectul acestui interesan volum doresc să subliniez
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_adevar_invingem_o_parere.html [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
sacadate precum cântecele patriotico-revoluționare cântate de corurile armatei. Ele ar putea fi lesne puse pe muzică. Limbajul folosit de autor este unul accesibil și pătrunde în inimile cititorilor. El nu se ferește însă, de a folosi și unele arhaisme și regionalisme, cuvinte încărcate de semnificație și pline de sugestie, cuvinte aproape palpabile dar nu lipsite de oarecare inefabil. E un mister cum găsesc poeții astfel de alcătuiri lirice, în stare să redea sentimentele atât de fidel și mai ales, să le
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș vreau să-i redau vechimea. BRĂILA nu este termen slav, el vine de la arhaicul brai=băț de bătut brânza, după Dicționarul de arhaisme și regionalisme. În tradiția locală există vorba „A nimerit orbul Brăila după mirosul de brânză”. În epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „țara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe telemea de pânza în care se scurge sunt în
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1423228378.html [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
un concediu de câteva zile. Când se întâlnesc întâmplător la berărie, în ciuda acuzațiilor aduse de acesta, i se adresează cu formula domnule șef și încearcă să aibă un limbaj elevat, folosind franțuzismul la modă parol, care, din nefericire, apare alături de regionalisme: „Am fost bolnav, domnule șef”, „Parol, domnule șef: mâne viu negreșit.” Când află că există riscul de a fi destituit, i se adresează șefului său cu formula domnule Georgescu care, probabil, după părerea lui exprima un grad mai mare de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prin contrastul dintre esență și aparență, prin limbajul folosit în care alături de neologisme la modă dintre care unele sunt greșit întrebuințate: ambiț, poblic, favuride, bagabont, musiu, dicorație, dipotat, a dezvorța, a maltrata cu o vorbă bună, giuben, reglement etc. apar regionalisme: arz, văz, spui, poci, termeni populari: aia, alea, celălalt, interjecții specifice vorbirii orale: „Tii!”, „Ei! Haide!”, „Ei! iaca ... ”, imprecații: „Fir-ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
greu de interpretat, deoarece nu posedăm sursele bibliografice corespunzătoare, numele lui Marius Chicoș Rostogan pare a sugera originea maghiară a personajului sau evoluția sa într-un mediu maghiar, dar și amestecul de cuvinte de origine diferită din vorbirea sa: latino-romanice, regionalisme și maghiarisme, plăcerea de a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
turn / până când păruse-mi-se-m / că întreaga lume-o plânsem / cu un fel de fel de sare / ca delfinii cei din mare. (AmNS, 120). La „receptare“, trebuie să se țină seama și de schimbarea categoriei gramaticale de la substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
timp să se odihnească și să se hrănească cu iarba crescută pe miriștea alăturată. Era destulă samulastră[ 16 - Plante crescute din boabele scuturate, fără a fi semănate special, imediat după recoltarea unui lan de grâu sau alt gen de cereale (regionalism).] răsărită după ce grâul fusese recoltat. Au dat ploile și boabele scuturate din spice, au încolțit și înfrățit imediat, ajungând la un lat de palmă înălțime, tocmai bune de prins de buzele aspre ale boilor flămânzi. Chiar dacă Lili își purta cu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478091796.html [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea[ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care i s-au aplecat cu tandrețe asupra rarului său har ca
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1456560211.html [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
așteptare și îndelungi căutări... Impresionați de caracterul acelui câine, locuitorii i-au ridicat o statuie... Acum, aflând povestea lui Hachi, mă bucur că le-am adus un omagiu câinilor pe care i-a avut familia mea... *N. A.: În textul original regionalismele sunt marcate cu litere italice, care, din păcate, la copiere nu apar. De exemplu: lăndărit înseamnă întins/lungit pe jos.
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire și simțire pur românească. Constantă lirica este iubirea (cel mai vechi și nobil sentiment dintre toate). Versurile incumba dragostea, ca pe un sentiment
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_i_gheorghe_stroia_1384158518.html [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și Iosif erau adepții integrării în literatura română din Principate, Goga și-a făcut din regionalismul ostentativ stindard de luptă anti-modernistă și pînă la urmă anti-bucureșteană: va vorbi doar despre Ardeal, va evoca doar mediul ardelenesc, în calitate de purtător de cuvînt al unei mulțimi anonime și oprimate. Opțiunea de a trăi, pentru moment, în Transilvania îi oferea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea intenționată în trecut prin cultivarea limbajului regresiv a configurat o anumită imagine a Ardealului; provincia natală a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
folosită ca magazie, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști[ - Regionalism care aici se referă la tărâță de grâu fermentată din care se obține borșul. N.A.] de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1456509655.html [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea [ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]