217 matches
-
deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care concurează cu succes la nivel local, sunt considerate în Europa occidentală drept partide mici, populiste (Mudde și van Holsteyn 1994
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de organizații voluntare și sociale, o rată mare a imigrației și venituri peste medie (Coffé et al. 2007; Oesch 2008). Contextele favorabile pot fi însă consistente pe o perioadă suficient de mare sau chiar permanente, precum cele care favorizează partidele regionaliste europene (De Winter și Türsan, 1998). Succesul partidelor regionale poate afecta, în fapt, gradul de"naționalizare a sistemelor de partide" occidentale (De Winter 1995). Această naționalizare poate fi înțeleasă ca măsura în care partidele concurează la intensitate constantă în diferite
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestea, ambele partide pot fi caracterizate ca regionale, structura competiției partizane fiind diferită atunci când comparăm unitățile teritoriale regionale (colegii și circumscripții) și unitate națională. În cazul românesc, limitarea gradul de naționalizare a sistemului de partide nu este opera unor partide regionaliste, ci a unor partide regionale. Distincția este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teritoriale regionale (colegii și circumscripții) și unitate națională. În cazul românesc, limitarea gradul de naționalizare a sistemului de partide nu este opera unor partide regionaliste, ci a unor partide regionale. Distincția este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra politicii naționale, în general. Partidele regionale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1 2,43 10 0,15 79 0,19 9 0,64 ApT 21 0,32 198 0,49 10 0,71 Sursă: Zamfira (2010). Comparația de mai sus este relevantă pentru diferența de putere electorală a partidelor regionale (respectiv regionaliste, în cazul PCM). Cel din urmă, un partid mic față de UDMR, are mai mulți consilieri locali și tot atâți consilieri județeni față de FDGR și ApT luate împreună. Comparativ, UDMR este un partid mare. Nu doar că este un partid parlamentar
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România, care este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu regionalist. Altfel spus, specificitatea acestor partide nu ține de revendicările autonomiei unor teritorii definite etno-cultural, ci de diferențele semnificative în distribuția mandatelor obținute în alegeri. În timp ce partidele parlamentare mari au o reprezentare relativ uniformă atunci când luăm în calcul nivelul regional (județean
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Studies 26(1): 142-155. Copus, Colin, Alistair Clark, Herwig Reynaert și Kristof Steyvers. 2009. "Minor Parties and Independent Politics beyond Mainstream: Fluctuating Fortunes but a Permanent Presence." Parliamentary Affairs 62(1): 4-18. De Winter, Lieven și Huri Türsan, eds. 1998. Regionalist Parties in Western Europe. London: Routledge. Dragoman, Dragoș. 2005a. "La recomposition du champ politique régional en Roumanie. Le succès du Forum Allemand à Sibiu/Hermannstadt." Studia Politica. Romanian Political Science Review V(1): 181-201. Dragoman, Dragoș. 2005b. "Modernizare și autonomie
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Atac. I) Că Toader Zippa Logofătul, din ignoranță și naționalism, altă țară, legată de țară, numai prin sedilă, afirmă enormități într o materie în care eu vroiam să-l reda u erudit. II) Că eu (Al. O. Teodoreanu) aș fi regionalist habotnic (circumstanță agravantă) și că m aș fuduli în volu mul meu că sunt din Iași, și nu din Giurgiu. Ripostă. Când afirma logofătul Toader Zippa că, după d oi ani d e pivniță, Pouilly-l s-a făcut Cotnar, eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acestea se referă. Contribuția la formarea stilului publicistic este, astfel, unul dintre meritele însemnate ale A.r. Nici participarea la discuțiile privind limba literară nu sunt lipsite de interes, deși, prin Gh. Săulescu, gazeta s-a situat pe o poziție regionalistă, pe care, de altfel, a combătut-o, primul, cel mai statornic colaborator al gazetei, C. Negruzzi. Articolele și cronicile dedicate teatrului, cu toată prețuirea pe care Asachi și colaboratorii săi apropiați o arătau literaturii dramatice românești, se opresc mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
exprima preocuparea complotiștilor de a arăta că există o preocupare foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una națională. Dacă până la îndepărtarea lui Cuza reproșurile "regionaliste" sunt ținute oarecum în surdină, în perioada imediat ulterioară detronării acestuia apar mai multe acuze din partea unor lideri munteni la adresa confraților de peste Milcov, văzuți ca principali beneficiari ai proiectului unionist și ai politicilor inițiate de către cel ales la 24 ianuarie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Poznan (1927-1931) și al celui din Katowice (1933-1934), profesor de istoria artei la Conservator. Este, în paralel, redactor sau șef de redacție la periodicele „Ponowa”, „T˛ecza”, „Șwiat Kulis” ș.a. În 1922 se află printre fondatorii grupării literare de orientare regionalistă Czartak, promovată în revista cu același nume, iar în 1934 preia conducerea periodicului „Wieș”, editat la Cracovia de Uniunea Tineretului Popular. Pe lângă o bogată activitate de poet, prozator și dramaturg, marcată în parte de expresionism, Z. se dedică transpunerii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
Repere bibliografice: P. Zavulan, Vasile Ciocanu, „Constantin Stamati. Viața și opera”, RLSL, 1982, 2; Haralambie Corbu, Vasile Ciocanu la 60 de ani, RLSL, 2002, 1-2; Ion Șpac, Bibliografie selectivă a istoricului literar Vasile Ciocanu, RLSL, 2002, 1-2; Dan Mănucă, Obsesii regionaliste, CL, 2003, 1. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
de partide, reunite în aproape 10 grupări politice. De aceea, în afara celor trei grupări ce corespund doctrinelor social-democrată, liberală, creștin-democrată și conservatoare, mai există grupări politice mai mici, care acoperă restul spectrului doctrinar - stânga radicală, extrema dreaptă, partide ecologiste și regionaliste, precum și partide eurosceptice. Există și parlamentari care nu se afiliază doctrinar, de obicei aparținând unor partide extremiste fără o ideologie clară, ce se asociază uneori sub formă de grupare parlamentară datorită avantajelor, în special financiare, pe care le pot obține
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în Parlamentul European în 1984. Actuala grupare, cu parlamentari din 12 țări membre ale Uniunii, a fost fondată în 1999, pe baza fuziunii a două familii politice europene: Gruparea Ecologiștilor (în Parlamentul European din 1989) și Alianța Liberă Europeană (partidele regionaliste care nu au reușit să formeze o grupare proprie). Cel mai bine reprezentat stat, după alegerile generale din 2004, este Germania, cu 13 europarlamentari afiliați acestui grup. Gruparea Confederația Stânga Unită Europeană/Stânga Ecologistă Nordică (CSUE/SEN) Prezența deputaților comuniști
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
modesta medie europeană în Portugalia, Spania, Grecia și Germania, acestora alăturând-li- se Cipru și Cehia. Socialiștii europeni se remarcă tot în aceste state, ușor peste medie, dar lor li se adaugă Ungaria, Slovenia, Belgia, Austria și România. Ecologiștii și grupările regionaliste rămân ușor peste medie în Irlanda, dar apar și în Estonia și, recent, și în România, prin afilierea deputatului independent Tőkés László. Liberalii și democrații europeni se remarcă în țările nordice, Belgia, Marea Britanie, Franța, Italia, dar și în Polonia, Lituania
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
culturale diferite. Comparatismul literar plasează astfel istoria acestor literaturi dominate În continuarea marilor curente estetice, a romantismului și a realismului În special. Privită dintr-un cu totul alt unghi, ea apare mai degrabă Într-o conjunctură favorabilă constituirii unui «contra-câmp» regionalist (În Franța) și naționalist (În Europa) În jurul lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot fi analizate mai multe serii de opoziții care traversează istoria literaturii române și separă pe apărătorii «autonomiei esteticului» (critici literări liberali, autori simboliști, scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
strălucită, și o aplicare practică temeinică și imediată, mai ales în Moldova. Iradiind în Transilvania (prin Bariț), în Muntenia (prin Ghica, Bălcescu și, în parte, prin Eliade), programul revistei a căpătat dimensiuni naționale, estompându-se prin el și unele tendințe regionaliste, manifestate prin "Albina românească", "Curierul românesc" și "Foaie pentru minte, inimă și literatură". De asemenea, printr-un inițiator strălucit (Kogălniceanu), un teoretician pasionat, care vine mai târziu (Alecu Russo), un mare prozator (Negruzzi), un poet și un dramaturg productiv (Alecsandri
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
N.A.T.O. trimite la vocația sa globală. Dezbaterea despre viziunea globală, prin care N.A.T.O. trebuie să intervină peste tot unde interesele sale sunt amenințate, deschide noi parteneriate și, în consecință, au loc noi evoluții privind structura sa80. Potrivit viziunii regionaliste, N.A.T.O. ar trebui să se concentreze pe zona euro-atlantică și să intervină în exterior numai în anumite condiții. Dar opțiunea globală este cea promovată de Statele Unite ale Americii și de către Marea Britanie, în timp ce varianta regională este agreată de majoritatea statelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
era folosit în același text pentru a desemna minoritățile etnice. Această prevedere a declanșat opoziția reprezentanților minorității maghiare față de întregul text constituțional 7. România era de asemenea un "stat unitar și indivizibil", formulare prin care se încerca împiedicarea oricărei tendințe regionaliste sau federaliste întrucât, la acea vreme, spectrul secesionismului plana în mod imaginar, iar majoritatea a considerat că acesta trebuia combătut prin mijloace instituționale și constituționale, nelăsându-i nicio portiță deschisă. Dreptul la proprietate nu era "garantat", ci doar "apărat" (Art.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]