45 matches
-
apoi: A.ProcopianuProcopovici(1902), care a elaborat, ,Harta generală pentru vegetațiunea Țărilor dacice”, P.Enculescu (1938),cu, ,Harta zonelor de vegetație a României”, în care este evidențiată strânsa legătură dintre vegetație și celelalte învelișuri geografice. T. Săvulescu a elaborat o regionare a vegetației pe baza corelării strânse cu clima. În 1941, M.Răvăruț elaborează teza de doctorat:, ,Flora și vegetația județului Iași”. V.Butnaru, în 1959, într-un studiu asupra solurilor din regiunea Belceștișipote,realizează o privire de ansamblu asupra cadrului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aspecte ale vegetației din regiunea respectivă. În monografia geografică a județului Iași (,,Județul Iași ”,1972) realizată de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
recomandând, totodată, metodele și măsurile practice necesare combaterii ori diminuării acestui proces, atât de dăunător pentru sănătatea populației, pentru vegetație, animale, construcții etc., precum și a importanței cercetărilor de climatologie urbană pentru sistematizarea centrelor populate. De asemenea, este preocupat de problema regionării climatice, așa cum rezultă din următoarele lucrări: „Unități și subunități climatice din partea de est a României”, lucrare care pentru conținutul ei științific valoros a și fost premiată, în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
asemenea, este preocupat de problema regionării climatice, așa cum rezultă din următoarele lucrări: „Unități și subunități climatice din partea de est a României”, lucrare care pentru conținutul ei științific valoros a și fost premiată, în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
regionării climatice, așa cum rezultă din următoarele lucrări: „Unități și subunități climatice din partea de est a României”, lucrare care pentru conținutul ei științific valoros a și fost premiată, în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca geograf de mare vocație
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de referință în geografia românească, prin structură și interpretarea fenomenelor geografice, prin infuzia de noutate pe care a realizat-o, introducând într-o mare măsură rezultatele cercetării științifice personale din domeniul populației și așezărilor omenești, a geografiei turismului și a regionării geografice. În 1977 a colaborat la elaborarea unui manual pentru clasa a X-a, intitulat Probleme fundamentale de Geografie a României, apărut la Editura Didactică și Pedagogică București. Împreună cu prof. univ. dr. V. Cucu, de la Universitatea din București, a publicat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ce poate fi comparată cu cele geologice sau pedologice, de exemplu, atunci când sunt redate în culori. Harta generală a expunerii terenurilor la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în etapa preliminară. Harta are la bază
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în etapa preliminară. Harta are la bază metodele arealelor și a hașurilor, presupunând includerea unui volum bogat de informație structurată în hărți analitice cum ar fi procesele actuale
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul că resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinala (medii
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul că resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinala (medii
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
comunei a fost bazat pe fondurile UE. Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Nume: POSEA Prenume: GRIGORE Data nașterii: 15 (12) octombrie 1928; Locul nașterii: Nehoiașu, jud. Buzău; Starea civilă: căsătorit, un fiu (Aurora; Cristian) Funcția: • profesor universitar; Principalele domenii de interes: Relieful României, terase, piemonturi, pedimente, glacisuri, depresiuni, geografia munților, geografia câmpiilor, regionarea geografică, geomorfologie aplicată, relieful și mediul înconjurător, văile transversale, Geografia României, geopolitica, vulcanism environement, geografie didactică, preuniversitară. Studii: Titluri științifice Specializări Titluri didactice Funcții didactice - științifice și administrative Activitatea editorială Apartenență la societăți științifice Activitatea didactică Cursuri tipărite Laboratoare și
Grigore Posea () [Corola-website/Science/315565_a_316894]
-
le-a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. A colaborat la lucrările "Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași" în periodata
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
sud depozitele siluriene, cretacice și saramațiene au aceeași înclinație spre sud, de 1-1,5 m la distanța de 1 km. Condițiile seismice ale teritoriului sunt determinate de focarul Vrancea situat la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a Moldovei, Bălțiul se află în zona cu intensitatea maximă posibilă de 7 grade, frecvența cutremurelor de această magnitudine este 1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]