6,309 matches
-
atent că ziua de azi să fie o bună amintire a zilei de mâine. 7. Fii atent la ceea ce faci. 8. Fii atent: ceea ce faci să fie o bucurie și mâine. 9. Fii atent cu bucuriile tale: mai bine sa regreți ceea ce ai făcut decât ceea ce n-ai făcut. 10. Fii atent la ceea ce ai de făcut. 11. Fii atent: ceea ce ai de făcut mâine trebuie să se potrivească cu tine. 12. Fă ce-ți place astăzi, mâine și oricând; fii
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
care pare enorm azi, va fi înlocuit de un altul, apoi uitat. Nu sînt surprins că Grass și-a ascuns apartenența la trupele de elită naziste. De ce a tăcut? Pur și simplu pentru că i-a fost rușine și pentru că a regretat cu siguranță că a îmbrăcat acea uniformă. Mario Vargas Llosa El País, 27 august Grass și-a petrecut viața de adult opunindu-se ideilor pe care le îmbrățișa pe vremea cînd era copil, fapt care în sine e un act de
Cultura e libre din nou pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83056_a_84381]
-
de drum. mulțumesc pentru răspuns, m-am bucurat că a fost așa... sincer, nu te-aș fi văzut într-o chestie de genul, mai sunt “liberi” cutare și cutare dar te trec pe lista de așteptare la Eliade, poate, poate... REGRET CĂ NU AM DESCOPERIT ACEST SITE PÂNĂ ACUM,DAR NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU.... L-AM VOTAT PE ELIADE! ESTE UN MODEL DE INTELIGENȚĂ,CURAJ ȘI GENIALITATE PENTRU NOI TOTI.STIAM MULTE LUCRURI DESPRE EL,DAR FILMULEȚUL PE CARE L-
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
facă o campanie marxismului apelând la astfel de mijloace: proslăvim stânga și îngropam dreapta, deși el se referă doar la extreme. Mai țin să vă adaug că istoria o fac întotdeauna învingătorii. Astfel că vei auzi rar, tardiv și voalat regrete pentru distrugerea Dresdei, a mănăstirii de secol VI de la Monte Cassino sau a lansării bombelor atomice. Și ca să ajung la ultimele, nu îmi aduc aminte să fi auzit prea des cuvântul genocid, crima în masă, asociat cu Hiroshima și Nagasaki
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
iar situația seamănă pe undeva cu bancul în care octogenara soție a unui filatelist le dezvăluie prietenelor ei senile că soțul ei este “sifilitic”. Așadar, dacă vă întrebați de ce sunt compuse denumirile stilurilor de viață contemporane cu adjectivul «sexual» și regretați iarnă «-ismelor» voastre, probabil că faceți parte din tagma retrosexualilor, care reprezintă majoritatea covârșitoare și plictisitoare din România. Retrosexualul refuză cu obstinație să se preocupe de propria imagine și respinge categoric deviaționismul metrosexual. În versiunea hardcore, retrosexualul bea coniac Unirea
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini ceea ce a ratat prin gafa sa politică din ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
comunism (de după 1964-1965, în orice caz) au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
de prost gust, un happy-end ce de-acuma nu mai constituie nici o surpriză) combinate fără ingeniozitate, poveste plată fără viață, ritm tărăgănat, kitsch la puterea "n" - astfel se poate rezuma filmul fără grija de a fi omis ceva notabil, fără regrete cum că am fi comis o nedreptate. Odată ce pătrundem în teritoriul dramelor oferta devine mai bogată: vom întîlni drame psihologice ar spune ei, drame casnice am considera noi (vezi Infidelă), drame de război în aparență, drame pur și simplu în
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
acestor băi (închise ca atare din anul 1986 și planificate a intra în reparații capitale în 2003), iată că au găzduit Fluxul lui Blacher, operă radiofonică a anului 1946, care se desfășoară în timp real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul că lucrări (mai ales scenice) de Boris Blacher sunt necunoscute în România. Densă, expresivă, modernă în neoclasicismul său (de mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
Filmul a cîștigat Palme d'or la Festivalul de la Cannes 2000"! De unde și pînă unde? Nu numai că n-a cîștigat Palme d'or, dar n-a cîștigat absolut nimic! Am văzut Sora Betty la Cannes, în 2000, și am regretat, atunci, că n-a încăput, în nici un fel, în palmares! Palme d'or i-a revenit, în 2000, lui Dancer in the Dark, al lui Lars von Trier. O informație eronată, de un asemenea calibru, într-un caiet de presă
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
am zis că nu știi să te bați. Ai fost jalnic. Mai jalnic nici că se poate. Pe lîngă toate astea, mi-am reproșat că m-am dăruit fără pic de rușine. M-am gîndit la lucrul acesta și îl regret sincer. De aceea, acum un ceas m-am dus să-l caut pe tata, să-l rog să anunțe mai repede căsătoria mea cu bărbatul care mi-a ars mîna, iar tata a socotit că, după vorbele care-au umblat
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu care a fost copleșit de regimul comunist. Și precizează: "Mi-a fost rușine și silă. Lasă că e bine să-ți fie din cînd în cînd rușine. Crește șansa mîntuirii!" Ehe! Rușinea ca rușinea, dar pînă la mîntuire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm pe dl C.T.P. cu invitații culturale. Nu de alta, dar ca să nu mai fie silit să dea ochi, vorba d-sale, cu �viermușii care mișună prin cultură făcînd paradă de intelectualism și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
ce altceva reprezintă decât extremism? Ca unul care mă cunosc destul de bine știu că prima mea pornire este totdeauna instinctivă, cea de a doua de onorabilă raționalitate, de aceea și acționez cu un timp întârziere - iar când nu o fac, regret mai apoi. Nu e grozav, dar nici nu-i invidiez pe cei la care fenomenul se petrece invers. Așadar, dl Ion Cristoiu are de achiatat o sumă care n-ar fi pus cine știe ce probleme dlor Triță Făniță - Culiță Tărâță, dar
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început o operă pe care n-au isprăvit-o". Regretînd că "s-a declamat o ideologie nouă" pe baza unor "deprinderi vechi" (în treacăt fie spus, chiar dl. Ungheanu e unul din făurarii acestei "ideologii noi"; oare din modestie nu-și recunoaște contribuția în chestiune?), autorul emite o altă teză
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
să discute, adică să fie cu noi. Pentru noi era vorba să rezolvăm o problemă, pentru ea - să discutăm despre asta". Când verdictul nu mai poate fi amânat, mama dorește ca măcar să lase impresia că a decis singură, că nu regretă, că trebuie doar să organizeze bine totul. Febrilă, trece la lichidarea locuinței: abandonează, distribuie copiilor și nepoților mobile și obiecte. Se desparte ușor de lucruri, nu și de amintirea lor. În felul acesta, își ia revanșa: ea nu poate fi
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
Cristian Teodorescu Cînd s-a dovedit că Amedeu Lăzărescu a turnat din belșug la Securitate, nu m-am mirat prea tare. De ce n-aș recunoaște, nici n-am regretat. Liberalismul de factură teroristă pe care îl propovăduia venerabilul mi-l făcea antipatic. Și numai Dumnezeu știe cîte milioane de voturi posibile au irosit el și Radu Câmpeanu, în 1990, din cauză că habar n-aveau de liberalismul modern. Și nici doctrina
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
și pecețile mele vor să se strice. Drept aceia n-am legat pecete". După noi rămân doar faptele creștinești și nu "pecețile" cărților; dar probabil că și Învățăturile... au fost o "faptă bună", căci, iată, o avem în fața noastră și regretăm proasta ei înțelegere și asimilare în "canonul" cultural național. Se mai pune întrebarea dacă Neagoe "credea" în cuvintele sale, dacă nu cumva cartea sa este o culegere de "clișee", de "figuri de stil" după moda timpului, cu scop politico-propagandistic. Nu
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
una singură oficializată, cu Maria Dumitrescu (Ioana din romanul titular), fiind prieten, și apoi, din pricini sentimentale, dușman cu O. Șuluțiu (care-l introdusese în casa Manolovici, aceea atît de crud descrisă de Z. Stancu în Oameni cu joben), acesta regretînd amarnic gestul cînd Holban s-a apropiat de mondena și frivola Lidya, devenită Dania în ultimul roman. Legătura cea mai durabilă a fost cu Florica Codreanu, Milly din Jocurile și Fetița din Preludiu sentimental. A murit, în împrejurările pe care
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
s-au separat de uscat. "Dar în România? - se întreabă stupefiat Bujor Nedelcovici. Aș vrea să știu un singur caz - scriitor, filosof, pictor sau compozitor - care a recunoscut deschis (într-un articol sau o carte) că a fost comunist și regretă pentru tot "răul" produs, dorit sau nedorit! De ce sînt două măsuri, două judecăți de valoare etică și morală pentru fenomene politice petrecute în aceeași perioadă istorică și cu consecințe la fel de grave?! De ce extrema dreaptă este condamnată (pe bună dreptate) iar
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
cehi) și mai puțin importante cele 60 de milioane de victime din "lagărul comunist": ruși, polonezi, români, maghiari, cehi etc.?". Un exemplu de ambiguitate pe care ni-l oferă romancierul este cel al d-lui Ion Ianoși. În loc de-a regreta răul pricinuit "prin îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare spirituală pe care a exercitat-o asupra a zeci de serii de absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
n-au putut s-o mai tolereze și, în scurt timp, au interzis întrunirile. Nu mergeam pe atunci în Piața Maiakovski și știam despre asta doar din auzite. Acum, după întâmplarea cu revista și toate experimentele care au urmat, am regretat că n-am participat și eu. Printre oamenii adunați acolo, puteam să găsesc tovarăși de idei, ne-ar fi fost mai ușor să ne impunem, să ne apărăm dreptul la originalitate. Sentimentul degradant al lipsei de libertate pe care-l
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
loc în Senat, la primele alegeri, cele din mai ^90. Atunci m-am lăsat luat de val, căci nu fusese ideea mea. Din fericire, am eșuat. Listele Grupului pentru Dialog Social n-au întrunit voturile necesare. Încolo, de ce-aș regreta că mi-am pierdut vremea? Toată viața am fost un inhibat. Și am trăit defensiv. Măcar la bătrânețe am avut și eu niște purtări de sectant, gata să sacrifice nuanțele de dragul unei credințe. Am pus pasiune și în prejudecăți, și
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
extrem de nefavorabile actualului deținut de la Haga. * Impresionante mărturii de părere de rău și simpatie pentru prea repede dispărutul Dumitru Tinu, directorul Adevărului în oată presa săptămînii trecute. România literară se asociază tuturor celor care l-au prețuit și care-l regretă pe ziaristul prob și moderat care a fost Dumitru Tinu. Într-o presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal. Lucruri care nu se fac OBSERVATORUL CULTURAL de la începutul anului (1-13 ianuarie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]