243 matches
-
întunericul în haină de piatră, inima mea, o rădăcină de spin încolăcind sicriul morții cu moartea ce în fiecare seară îmi dă acoperământul dimineții până la miezul nopții când gongul bate ora șase din zero infinit, cu un somn reglat cu regularea pământului. Citește mai mult răsărit de pașiîn morminte de zgură,pământ amestecat cu gură de lupîn trailerele infinitului finit,de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar,regulat la ușa mea,când vecina și-a cumpărat moarteaîn sicriu de plumb
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
catasrgele bisericilor decapitatede fulgerele de luminăce îmbracă întunericulîn haină de piatră,inima mea, o rădăcină de spinîncolăcind sicriul morțiicu moartea ce în fiecare searăîmi dă acoperământul diminețiipână la miezul nopțiicând gongul bate ora șasedin zero infinit,cu un somn reglatcu regularea pământului.... VI. SIMFONIA VIEȚII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. desfac încet o carte, o încep de la cotor mi-e gol apartamentul, și sufletul mi-e gol, număr filă cu filă, mă uit în urma
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
cu progrese nominale, precum și regresele vădite pe terenul economic cată să fie atribuite unui neajuns oarecare, și acest neajuns trebuie să rezulte din neaplicarea unei esențiale părți a Constituției; e evident că în ruajul constituțional lipsește un element oarecare de regulare și control. Deși comparația statului, care e ceva viu și organic, cu mecanismul unei mașine de vapor bunăoară rămâne o comparație, totuși există analogii reale între mecanismul organic și cel anorganic. Mașina produce putere și aplică putere. Dar puterea produsă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din țară, ne spuneau că d. Brătianu ar fi plecat ba în afacerea răscumpărării drumurilor de fier, ba în aceea a intrării în alianța austro-germană, ba pentru proclamarea regatului, până ce în fine mai răsări și o altă știre, aceea a regulării succesiunii la tronul României prin adopțiunea unui coborâtor din familia Hohenzollern-Sigmaringen. Știm că, în timp de vacanțe, părinții le cumpără copiilor pentru distracție, între altele, câte un stereoscop, pentru ca, privind la diferitele iconițe de dindărătul sticlelor, să-și uite necazurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că împăratul Rusiei a dăruit principelui Bulgariei un vapor de război, 40 000 de puști și câteva tunuri; lucru care ar sta în legătură cu atitudinea României; "Daily Telegraph" spune că în Viena scopul voiajului d-lui Brătianu se crede a fi regularea ordinei de succesiune la tronul României. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele principelui Carol, ar fi designat ca prinț ereditar. Pe de altă parte o telegramă din București a ziarului "Times" spune că d. Brătianu și-a propus a merge și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vota în pripă câteva legi de-o importanță foarte mare, cari, în orice altă țară, ar consuma lungi ședințe și ar da loc la discuțiunile cele mai serioase. Astfel alaltăieri votă o convențiune cu Casa de Depuneri și Consemnațiuni pentru regularea datoriei de zece milioane contractată de stat către această Casă. {EminescuOpXI 90} Această discuțiune n-a fost interesantă decât printr-un incident în adevăr scandalos. D. N. Ionescu, combătând legea care, după părerea sa, schimbă legea organizării Casei de Depuneri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
soluțiunii punctelor încă pendente ale Tractatului de la Berlin. Se constată mai întîi o presiune generală asupra Porții de-a face cesiunile de teritoriu către Grecia și Muntenegru. Cestiunea Arab-Tabiei reapare. "Daily News" anunță că Austria ar fi luat inițiativa pentru regularea și a cestiunii acesteia, propunând României de-a ceda Bulgariei o mică parte a teritoriului de lângă Silistria. Propunerea n-a fost primită încă. [ 25 aprilie 1880] [""JOURNAL DES DEBATS", ÎN NUMĂRUL SĂU... "] "Journal des debats", în numărul său de luni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o. - De un caracter oarecum mai grav, dacă va fi întemeiată, e știrea de sâmbătă seara din Londra, care, după ce ne spune că cestiunea Muntenegrului este pe cale de a se regula după litera convenției din aprilie și că negoțierile pentru regularea cestiunii greco-turcești au oarecari sorți de reușită, ne anunță, după o altă știre din Viena, că Rusia ar avea de gând să intervie singură în Balcani; pe ce motiv? cel puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar impieta asupra suveranității sale de stat independent. Interesele amânduror țărilor sânt de natură de-a putea fi ocrotite deodată, și chiar în unele puncte aceste interese sânt identice. Deci d. Boerescu e convins că se va ajunge la o regulare satisfăcătoare cu atât mai mult cu cât interesele naturale ale Austriei și ale României cer ca amândouă statele să întreție relațiuni, amicale. Darul de-a spune mult în cuvinte puține d. Boerescu nu-l are, și, în orice caz, reportorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Orientului să fie definitiv rezolvată. Ce face Franța? Retrasă de o parte, refuză să urmeze singura politică ce corespunde intereselor sale. Soarta, mai puternică decât voința omenească, împinge pe Franța la o alianță cu Germania și Austria întru cât privește regularea cestiunilor orientale. Această alianță și-ar impune voința în Orient fără nici o piedică. Cu privire la efectele acestei alianțe foaia berlineză zice: Nici tunurile vaselor englezești, nici regimentele și bandele de cazaci din Rusia nu i-ar fi putut sta împotrivă Germaniei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ideea că soarta României e menită de-a se uni cu-a Austriei, că legături de sinceră amiciție cată să împreuneze amândouă statele. E însă o cerere naivă ca, pentru amiciția României, să renunțăm la pretențiile noastre relative la regularea și conducerea navigației pe Dunăre. Chiar pentru alianța unui stat mare și puternic prețul ar fi prea mare. Daca ni s-ar cere în București un asemenea sacrificiu am mărturisi cu părere de rău că prea e scumpă iubirea României
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sala cea mare a otelului "Metropole" din Galați, la care a luat parte multă lume bună și unde d. Ventura, redactorul ziarului "L'Independance roumaine", a ținut o conferență atât asupra stării vitrege în care-au fost lăsați Galații la regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al partidei conservatoare a adoptat această deviză a asasinilor... Depinde de partida conservatoare de a proba țării, printr-o dezaprobare categorică, că nu în numele ei " Timpul" a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci altfel ar putea să intre în societatea noastră un virus dizolvător care să nu cruțe pe membrii partidei conservatoare mai mult decât pe membrii partidei liberale; și la fiece lovitură de cuțit sau de pistol ar răsuna deviza adoptată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta porni de la Asan; și tot de la el porni reînceperea bunelor relațiuni cu Roma, căci în anul 1237 regele adresă papei Grigorie IX o scrisoare plină de zel creștinesc și de sumisiune credincioasă, iar în privirea împărăției bizantine și pentru regularea raporturilor bisericești și a altora din țara sa proprie regele rugă să i se trimită un legat papal circumspect, cu care va vorbi și pune la cale cele trebuincioase în această privință. Papa răspunse numaidecât {EminescuOpXIV 116} și într-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apriori) și dintr-asta se poate da sama sigură asupra cuprinsului și hotărnicei sale. Afară de această sferă (tărîmul experienței) nimic nu poate fi pentru ea obiect, ba chiar întrebările asupra unor asemenea pretinse obiecte ating numai principie subiective despre (determinarea) regularea prese tot a raporturilor cari pot proveni înăuntrul acestei [sfere] între noțiunile rațiunei. Suntem într-adevăr în posesia unor cunoștințe sintetice apriori, ceea ce se vede din principiele minții (Verstandesgrundsatze) cari anticipează esperiența. Dacă cineva nu-și poate explica cum de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor. Tratând despre relațiunile dintre oameni, ea dă rezistența celora cari se bucură de putere sau prerogative în socoteala semenilor lor. Monopolistul nu e-n stare a vedea foloasele concurenței. Omul de stat, trăind 911 {EminescuOpXIV 912} {EminescuOpXIV 913} din regularea afacerilor altora, nu prea dorește ca poporul să se deprindă a-și administra singur afacerile. Oamenii aceștia câștigă toți prin doctrine false și de aceea sânt adversari celor ce spun adevărul. Proprietarul crede într-o doctrină, arendașul într-alta, plătitorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de idei de-a căror soluțiune salutară atârnă chiar existența patriei noastre. Nu credem că și opiniile cari s-au ivit în discuția acestor idei ar putea să servească de pretext în luptele politice. Daca roșii sunt de înlăturat de la regularea lor cauza e nu că ne-am îndoi de patriotismul lor, ci pentru că s-au dovedit cu totul incapabili de-a pricepe o mare idee organică, pentru că, în mare majoritate, sunt prea ignoranți, prea necunoscători de istoria și obiceiele țării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
compuse din bărbați competenți și nepărtinitori, căci oricât de competent ar fi fost fiecare din ei, și desigur fiecine cunoștea materia mai bine decât apologistul lui Blanqui, experiența regională oarecum a fiecăruia s-a simțit a nu fi îndeajuns pentru regularea unor cestiuni ce privesc țara întreagă. Oricât de răi oameni i-am fi crezut pe redactorii " Romînului" atât de răi români nu ne așteptam să fie încît să ne facă nouă o imputare din recunoașterea francă și leală a relelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cestia agricolă care-i fusese recomandată să fie principalul scop al deliberărilor sale, a indicat într-un mod sumar reformele cari i-au părut cele mai necesare în diferitele ramuri ale administrației. Ne vom mărgini a cita între altele: regularea modului de numire și înaintare în funcțiunile publice; revizuirea legii asupra alegerii membrilor adunării generale; regularea legii asupra celor șase zile de lucru ce săteanul era dator să facă pentru construirea podurilor și șoselelor; regularea sentențelor judiciare date definitiv și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
într-un mod sumar reformele cari i-au părut cele mai necesare în diferitele ramuri ale administrației. Ne vom mărgini a cita între altele: regularea modului de numire și înaintare în funcțiunile publice; revizuirea legii asupra alegerii membrilor adunării generale; regularea legii asupra celor șase zile de lucru ce săteanul era dator să facă pentru construirea podurilor și șoselelor; regularea sentențelor judiciare date definitiv și în ultimă instanță. 42 {EminescuOpXIII 43} Este de constatat că aceste reforme, a căror urgență era
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mărgini a cita între altele: regularea modului de numire și înaintare în funcțiunile publice; revizuirea legii asupra alegerii membrilor adunării generale; regularea legii asupra celor șase zile de lucru ce săteanul era dator să facă pentru construirea podurilor și șoselelor; regularea sentențelor judiciare date definitiv și în ultimă instanță. 42 {EminescuOpXIII 43} Este de constatat că aceste reforme, a căror urgență era demonstrată în 1849, n-au fost realizate și a căror importanță majoră încă astăzi așteaptă execuția lor. Modul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tot pe atunci vine pe de altă parte o împrejurare care deprimează pe credincioșii acestei biserici și trezește și în autoritățile ei superioare îngrijiri îndreptățite; acea împrejurare este că regimul statului a supus prea - onorabilei Case reprezentative un proiect pentru regularea instrucțiunii în gimnazii și în școalele reale, care e astfel întocmit încît tinde a știrbi autonomia bisericii greco - orientale române - baza existenței sale - și a lăsa în mare parte în deconsiderare interesele de cultură ale acestei biserici. Când, în urma reclamațiunilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ODATĂ APUCÎND"] Odată apucând pe clina unor reforme cari nu țin seamă nici de datina țării, nici de aptitudinile poporului, nici de trecut, desigur că onor. d. C. A. Rosetti și compania sa politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pământul istoriei române în toate direcțiunile, să nu rămâie nici sâmbure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie îndestul de înfoiată și moale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-ne, pentru a se încheia cu reîmpăcarea deplină în sânul marei tagme patriotice. Dar lucrul are un cusur. În adevăr, încă de la 12 ale lunei curente ministrul de externe a fost prevenit din partea ambasadei austriace că proiectul Barrere privitor la regularea cestiunii Dunării s-a și espediat din Paris ambasadei franceze din București și că aceasta e însărcinată de-a comunica proiectul numaidecât după sosire-i guvernului român. Proiectul Barrere se află așadar deja în mînile guvernului și sub ochii Parlamentului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționali, par a exista diferențe însemnate între Rosetti și I. Brătianu și în privirea dizolvării Parlamentului pe care-o plănuiește ministrul prezident. Numai astfel ne putem esplica cum "Romînul" lui C. A. Rosetti, în acord cu informațiunea mea, spune că regularea titulaturii nu e un cuvânt îndeajuns pentru convocarea unei Constituante, afirmând afară de asta că, în privirea cestiunii Dunării și a atitudinii României față cu propunerea Barrere, nu există între guvern și majoritatea parlamentară o divergență de opinii atât de mare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]