1,373 matches
-
două cărți vor fi capete de acuzare în arestarea pe care o va suferi în 15 octombrie 1959, artista în vîrstă de 55 de ani fiind inclusă în „lotul Noica-Pillat“. Va fi eliberată în 18 ianurie 1963, pentru a fi reintegrată în lumea teatrului, jucînd pe felurite teatre din provincie (Cluj, Petroșani, Timișoara, Constanța). Concesia de a juca piese proletcultiste o va răscumpăra prin munca didactică, de numele ei legîndu-se descoperirea unor talente ca Leopoldina Bălănuță, Florin Piersic, Claudy Bertola sau
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
și acuitatea reflecțiilor critice, are totodată meritul de a ne fi oferit o imagine completă și corectă, nedeformată a Cercului Literar de la Sibiu, aceasta datorându-se, credem, și faptului că, în sfârșit, dramaturgia și proza lui Ion D. Sârbu sunt reintegrate într-un context în lipsa căruia n-ar putea fi înțelese și interpretate în mod adecvat. Ion D. Sârbu, considerat mereu un outsider, chiar și de către colegii săi de generație, apare aici ca o figură de prim plan a Cercului Literar
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
decât în România. Și totuși, după cum reiese din paginile unui jurnal publicat recent de Editura Humanitas, principala ei preocupare a fost și a rămas țara de origine. Ce se întâmplă în România? Cum gândesc românii? Ce șansă au să se reintegreze în civilizația europeană? - acesta este genul de întrebări căreia autoarea încearcă să le răspundă, chiar și când rămâne de una singură, la masa de scris. Jurnalul, intitulat Ceruri nomade, cuprinde însemnări referitoare la perioada 1990-1996. Un volum anterior, Nori peste
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Scoase și din spațiul restrîns al punctului de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din orizontul proprietății publice, din acela al privirilor mărunte și al grimaselor meschine, aceste lucrări au fost restituite lumii lor originare, au fost reintegrate, ca repere ale civilizației și ale vocației de a construi, sitului natural din care, la origine, au și fost extrase. Ajutat, așadar, chiar de către ostilitatea factorilor de putere, Victor Florean a făcut primul pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
din aceeași familie cu Vitoria Lipan, adeptă a pedepsirii vinovaților. Eminescu apare, din punctul de vedere al miturilor personale, o "natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind thanatic) sau cu Orfeu (încercarea de a reintegra, de a topi schisma interioară). Lumea văzută de Eminescu apare ca o succesiune de sfere concentrice în care moartea, pandant al neființei primordial existente în prima și cea mai cuprinzătoare sferă, este condiția trecerii dintr-o sferă a lumii în
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
înzestrat cu o ureche foarte fină și cu un ochi deprins a vedea senzaționalul în cotidian, sacrul camuflat în profan, nu vrea să dea autonomie literară acestor întîmplări, așa cum îndeobște vor scriitorii, ci parcurge un drum invers. Vrea să le reintegreze într-un complex de semnificații ce a devenit între timp opac ochiului neexersat. De aici structura aparent haotică, ruperile de ritm, dezordinea specifică realului care se păstrează în prozele lui Vasile Andru. Firește că și o estetică postmodernă a construirii
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
de comunicare morală, ca o "spovedanie", ca o "destăinuire". Emițătorul (poetul) "se predă destinatarului, ipoteticului său cititor pe de-a-ntregul, în nădejdea că cifrul său (discret, sperios, mîndru, susceptibil - drept care, uneori, și insolent, rebarbativ) va putea fi descifrat, primit și reintegrat de persoana (de ființa) cititorului, fără ca să aibă loc un proces de respingere asemănător celui ivit după transplantul unui organ somatic esențial". Firește, un asemenea comerț ideal nu e cu putință în afara unui cadru etic. Asigurîndu-ne eliberarea de grijile vieții
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
arhivă (firește, în copii dactilografiate) istorisirea sa cîștigă în veridicitate. Ceea ce e foarte important. Precedenta sa carte (pe care am comentat-o în revista noastră) se ocupa de recuperarea lui Arghezi, Blaga, Călinescu, primii doi fiind astfel (mai ales Arghezi) reintegrați în lumea literară. Să observ, în paranteză, fețele dialectice ale acestei recuperări considerată atunci ca un lucru foarte important (dl Pavel Țugui, cu ironie involuntară, îl numește de-a dreptul "un triumf"), iar astăzi sînt considerate probe concludente ale colaboraționismului
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
de ani. în condiții normale, această dată ar fi trebuit să ne aducă aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de peste un deceniu, pentru că înainte de 1990 nici nu se punea problema, să fie reintegrat în spațiul cultural căruia îi aparține indiscutabil. Dar și acum, ca și în anii trecuți, pînă și aceste momente aniversare au trecut neobservate și totul a rămas ca la început. O singură tresărire a avut loc, totuși, prin anii '90
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
și a educației pentru copiii aflați în centrele de plasament, reintegrarea minorilor în familia naturală, încredințarea spre adopție și socializare. În 2002 au fost înregistrate: 124 de cazuri de copii abandonați în spitale și maternități (dintre care 58 au fost reintegrați în familia naturală); 435 de cazuri de minori abuzați (în 158 de cazuri s-a luat o măsură de ocrotire în regim de urgență). În prezent, în centrele de plasament din Timiș se află 314 copii adoptabili, iar numărul copiilor
Agenda2003-5-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280637_a_281966]
-
de-o vindecare completă. Bucuria de a ști că este posibil În perioada 1998-2002, Centrul de Art-terapie a fost frecventat de 418 copii, majoritatea nemaifiind, astăzi, în evidență ca pacienți: 56 au fost adoptați, 93 reeferiți familiilor de plasament, 82 reintegrați în familii, 88 transferați la alte centre, 19 orientați spre alte servicii. Dintr-un studiu psihologic efectuat după 6 luni de terapie complexă, preponderent prin art-terapie, pe un grup de 40 de copii (2,5-7 ani), folosind testul PEP-R (The
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
așezarea lui Dinu Pillat sub zodia nefericită a romanului care a fost pretextul hăituirii sale, discul este intitulat Așteptând ceasul amintirilor. Cum se poate vedea, sfârșitul anilor șaizeci permite revenirea în viața publică a foștilor deținuți „politici” (Dinu Pillat este reintegrat la Institutul de Literatură al Academiei, alături de alți colegi, precum Cornelia Ștefănescu și Ov.Papadima, publică volume, vorbește la radio), dar timida liberalizare ia sfârșit odată cu „Tezele din iulie” 1971; în 1975 cercetătorii cu probleme „de dosar” sunt scoși din
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
cei care suferă de artrite de peste 15 ani, doar 33% mai sunt integrați în câmpul muncii. Ionescu a spus că își dorește ca, prin intermediul terapiilor, pacienții să nu aibă doar o calitate a vieții mai bună, ci și să fie reintegrați în ciclul muncii, cu atât mai mult cu cât cei care sunt diagnosticați cu artrite sunt la vârste active, de 30-40 de ani. În acest sens, în iulie va începe programul de Auto-Management al Artritei, la care vor participa 15
ARTRITA, boala a 200.000 de români by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22352_a_23677]
-
de ani după înregistrare mă atinge că un fior electric. Nimic care să se degradeze mai repede, să se anihileze, nimic mai trecător că un cântec și o frunză. Pădurea de sunete este un spațiu în care aceste cântece se reintegrează într-o experiență performativă, deopotrivă personală și de comunitate. În Pădurea de sunete, importanța este percepția globală a spațiului, a adâncimii de sunet, a umanului sonor creat, imperceptibil în viață lo-fi cotidiană. Nu observi doar, ci produci la rândul tău
Pădurea de sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
asta și nu pot să-l sting. Așa că mă gândesc, în capul meu, că becul e stins, și gata.” Poftim. Turn off the lights. Turn off the lights urmărește viețile câtorva băieți abia ieșiți din închisoare, care caută să se reintegreze în comunitățile de romi din care provin. Alex, Papan, Giani și, pentru o scurtă bucată de vreme, Dragomir, se întorc acasă după ani petrecuți departe, iar documentarul se axează pe evoluția lor din perioada imediat următoare, fiind filmat pe durata
Fericirea din întuneric [Corola-blog/BlogPost/98204_a_99496]
-
a început, săptămâna asta, pe Kanal D. Ăla în care ucigașul Mihaelei Runceanu, un dependent de jocurile de noroc, o nimfomană, un afemeiat, o obeză, o narcisistă, un violent și o sinucigașă vor încerca, sub supravegherea unui psiholog, să se reintegreze social, să câștige simpatia telespectatorilor și, mai ales, să se reintegreze financiar, punând laba pe marele premiu de 10.000 de euro. Până să văd promo-ul, îmi puneam problema dacă e OK un reality-show cu ucigași și dacă nu cumva
Jos labele de pe “Închisoarea păcătoşilor”! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20563_a_21888]
-
Mihaelei Runceanu, un dependent de jocurile de noroc, o nimfomană, un afemeiat, o obeză, o narcisistă, un violent și o sinucigașă vor încerca, sub supravegherea unui psiholog, să se reintegreze social, să câștige simpatia telespectatorilor și, mai ales, să se reintegreze financiar, punând laba pe marele premiu de 10.000 de euro. Până să văd promo-ul, îmi puneam problema dacă e OK un reality-show cu ucigași și dacă nu cumva CNA-ul ar trebui să intervină. După ce am văzut promo-ul și
Jos labele de pe “Închisoarea păcătoşilor”! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20563_a_21888]
-
încet, omul a ajuns cunoscut, iar Kanal D l-a selectat, anul acesta, pentru un reality-show intitulat Închisoarea păcătoșilor. Reality-show-ul adună laolaltă câțiva oameni cu probleme, care, sub supravegherea unui psiholog, vor face eforturi să se reabiliteze și să se reintegreze social. Un criminal, dependent de jocurile de noroc, o nimfomană, un afemeiat, o obeză, o narcisistă, un violent și o sinucigașă vor încerca să câștige simpatia publicului și, odată cu ea, marele premiu de 10.000 de euro. Rudele Mihaelei Runceanu
E OK un reality-show cu ucigaşi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18361_a_19686]
-
divertisment, la care se uită și copii. Reprezentanții Kanal D, pe de altă parte, spun că omul și-a ispășit pedeapsa din punctul de vedere al legii și că e firesc să nu i se refuze dreptul de a se reintegra. Rudele replică: “OK, OK, e normal să fie reintegrat în societate, are acest drept, dar, chiar să-l faci vedetă TV, nu e deloc OK”. În ce mă privește, mi se pare că nu poți compara o nimfomană sau un
E OK un reality-show cu ucigaşi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18361_a_19686]
-
D, pe de altă parte, spun că omul și-a ispășit pedeapsa din punctul de vedere al legii și că e firesc să nu i se refuze dreptul de a se reintegra. Rudele replică: “OK, OK, e normal să fie reintegrat în societate, are acest drept, dar, chiar să-l faci vedetă TV, nu e deloc OK”. În ce mă privește, mi se pare că nu poți compara o nimfomană sau un afemeiat cu un om care a ucis. Și că
E OK un reality-show cu ucigaşi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18361_a_19686]
-
o comunitate frustrată. Dacă o etnie devine minoritara, poate recrea identitatea numai în realtie cu majoritatea, ca o dublă identitate. Trebuie să se integreze intro situație nouă, într-o majoritate oarecum nouă. Dacă nu o va face, nu se va reintegra nici în propria identitate. Dacă o minoritate trăiește, ca secuii, cu iluzia că sunt stăpâni, ca tară e încă a lor, și românul este considerat ocupator, iluzia istorică devine o stare frustranta, iar frustrarea distruge identitatea. Integrarea ungurilor n-ar
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
din ce în ce mai puternică asupra spațiului cultural românesc și asupra ad-mi-nistraturilor acestuia, obligîndu-i să constate faptul că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci de ani, pentru că înainte de 1990 nici nu se putea pune problema, să fie reintegrat în sistemul de valori căruia îi aparține indiscutabil. Dar și acum, ca și în anii care au trecut atît de alert de la dispariția sa biologică, memoria noastră pare neputincioasă, în prag de disoluție, și totul rămîne ca la început. Adică
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
prin el libertatea, singura libertate de care mai știu, cea de a fi rodnic". Ultima frază e capitală pentru a înțelege mobilul compromisului. Noica acceptă a emite la comandă texte obediente pentru a putea scrie și publica, pentru a se reintegra lumii culturale, primenite prin "liberalizarea" din jurul anului 1965. Fără a putea șterge, după cum recunoaște Sorin Lavric, "impresia jalnică pe care rîndurile de mai sus o fac asupra cititorului - impresia unei capitulări definitive", putem înțelege mecanismul lor disperat-constructiv, egal cu o
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
informația), blocând din start o lectură naivă, de identificare. Nu e viață propriu-zisă ceea ce parcurgem aici; nu e nici text autoreferențial, multiplicat la nesfârșit. Este un amestec posibil, dezirabil, între cele două, o modalitate flexibilă de a le observa, disocia, reintegra. Să citim această excelentă scenă a întâlnirii din tren, între colonelul Vasile Chiriță, fostul anchetator al lui Ilie Cazane, și un ins care seamănă cu ministrul Justiției, fiind în fond Diavolul: "- Puteți să dormiți chiar de-acum. Recuperați. Trenul trecu
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
cuvintele nu sunt de ajuns și își dorește să poată face ceva concret pentru victimele lui. "Sunt vinovat. Sunt într-o altă lume, în care încerc să-mi duc zilele și de unde o să ies într-o zi și o să fiu reintegrat în societate. Tot atunci, o să mă revanșez față de victimele mele", a declarat Gheorghe Vlădan.
Vlădan, criminalul de la Perla: o să mă revanșez față de victime by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/81240_a_82565]