68 matches
-
1964) (apud Saal și Knight, 1988) susține că pe măsură ce câștigă acceptarea, respectul și încrederea grupului, orice angajat poate acumula așa-numitele „credite de idiosincrasie” (engl. idiosyncratic credits) pe baza cărora persoanei i se permite să violeze norma, fără a fi rejectată sau măcar sancționată. Cu fiecare violare a normelor, în funcție și de gravitatea conduitei deviante, acest fond de creditare se epuizează. Când creditele sunt consumate, persoana trebuie să facă ceva pentru a mai merita susținerea grupului. Forțele orientate în direcția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multe grade de deviere cu negocieri implicite sau explicite ale regulilor de grup; am observat în acest mod că fiecare grup are propria toleranță la deviere și dincolo de acest prag membrul grupului care nu se supune la uniformitatea majorității este rejectat. De altfel, se cuvine spus că există o serie întreagă de pași în acest scop, de la relativa încurajare a unui membru deviant într-o primă fază (atunci când el este folositor grupului, stimulând diferențierile și spectaculozitatea dezbaterii) până la semnalele de descurajare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toți membrii grupului încep să respingă argumentele și maniera neconformă cu grupul a membrului deviant; 4) faza de respingere profundă se referă la momentele care, dacă nu duc la o oarecare conformare a deviantului la concluziile grupului, acesta va fi rejectat. Am observat că în această fază membrul deviant posedă un halo negativ - atitudinea lui de până acum îi face pe ceilalți membri să se situeze pe o poziție contrară la mai toate argumentele acestuia, fie că ele sunt cele folosite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exil al consecințelor interzicerii avorturilor din memoria socială, când în raportul numeric al celor două categorii menționate femeile decedate în urma adoptării Decretului nr. 770/1966 sunt mai numeroase decât victimele „luptei de clasă”? Cum și cu ce consecințe au fost rejectate sau refulate din memoria colectivă a românilor consecințele respectivului decret, ce-au ființat pe parcursul a 23 de ani, afectând trebuințele umane de bază - nevoile fiziologice și de siguranță (Maslow, 1968)? Ce-a însemnat să fii femeie în timpul „regimului Ceaușescu”? Vom
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunist devenise o caracteristică a vieții cotidiene, propaganda în favoarea noii politici demografice nu a avut efectele scontate. „Atitudinile nu se schimbă prin decrete” (Mugny și Perez, 1996), enunțarea unor informații nefiind suficientă în influențarea comportamentului. Cum și de ce s-au rejectat însă din memoria socială consecințele legislației antiavort? Memorie și istorie în raportul trecut-prezent La un prim nivel de apreciere, putem conchide că rejectarea din memoria colectivă a consecințelor decretului antiavort este cauzată de specificul amintirilor (sexualitatea fiind unul dintre subiectele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
natură sexuală, probleme emoționale legate de lipsa de încredere a copilului în el și în ceilalți, sentimente de vinovăție, frică, teama de pedeapsă, letargie, ostilitate, depresie. Abuzul emoțional este acel tip de maltratare care afectează dezvoltarea și maturizarea psihică. Abuzatorii rejectează în mod constant, ignoră, resping, neglijează, domină, critică victimele. Abuzul emoțional este cel mai frecvent întâlnit în instituțiile de ocrotire a copilului, deseori îmbrăcând forma unui mod de menținere a disciplinei și, în cele mai multe cazuri, nefiind conștientizat de către cel care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin culoare”, absolutizînd importanța acesteia din urmă; cubismul are în vedere o „revoluție prin formă”, deformînd și, în cele din urmă, abolind legile perspectivei tradiționale; expresionismul se întoarce spre arhaic, elementar, stihial și „strigăt”; conturul, figurativismul, copia după natură sînt rejectate în favoarea unei naturi alter; autoritatea transcendentă e delegitimată și, odată cu ea, sînt refuzate valorile societății întemeiate pe dreptul divin. Tendința de autonomizare, de purificare extrem(ist)ă este, în fond, reflexul disperat al unei nevoi de autodefinire radicală, de identitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și - pe filieră antiplatoniciană - mitul poeziei „destabilizatoare”. Avem de-a face de fapt cu o mutație revoluționară, „barbară” a culturii Decadenței: vagul, vaporozitatea impresionistă, lamentația nevrotică, lîncezeala artificioasă, morbidețea și lasitudinea sînt denunțate ca trăsături „feminine”, „degenerate” sau „bătrînești” și rejectate în favoarea „tinereții” vitale, a directeții brutale, „virile” a voinței de ruptură, negație și destrucție, a spiritului „rebel”, antipaseist și vital-emancipator, a dinamismului tehnologic, a materialității concretiste, pendulînd între utopia colectivismului social și atitudinea anarhică în raport cu formele oficializate. Arta de avangardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unit a fost mediul ostil în care am lucrat amândoi la Institutul de Filozofie al Academiei. Wald s-a purtat atunci cu mine ca un părinte și un prieten mai mare, încercînd să mă protejeze într-o lume care mă rejecta ca pe un corp străin. Ce căutam noi în ea? m-am întrebat de atâtea ori. Pe Wald îl aruncase acolo Istoria. Fiu al unui negustoraș de nasturi din Dudești, se trezise în prima tinerețe "ilegalist". Mi-l imaginam greu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai degrabă tributară avangardei, nu se situează la mare preț în postmodernism. În acest sens trebuie înțeles prefixul, iar dacă este vorba de o ruptură, aceasta se petrece conform descrierii cărtăresciene, într-un mod "soft, tandru și complice": "Modernismul este rejectat, într-adevăr, dar nu pentru că el este trecutul, ci tocmai pentru că el disprețuiește trecutul, pentru că, în goana după estetizarea și esențializarea intelectualistă a literaturii, după noutate cu orice preț, el s-a îndepărtat de la adevărata și marea tradiție literară a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la provocările unei situații de inconsistență dintre o formulă de cunoaștere, o metodă sau metaforă gnoseologică și consecințele pe care acestea ar trebui să le explice. Este, evident, vorba aici și despre o stare în dinamică a complexității lumii, care rejectează din câmpul cunoașterii ca nefolositoare alte metafore, prea înguste, prea sărace în sugestii. Această dinamică are eminamente determinanți societali, în sensul că oamenii se implică tot mai mult în organizarea modului lor specific de existență pe măsură ce sunt internalizate și alte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui Rawls în 1971 a bulversat abordarea fenomenelor morale. Ulterior, poziția autorului a evoluat într-o manieră sensibilă. Ea poate, totuși, fi prezentată în raport cu cîte-va elemente centrale. În primul rînd, Rawls adoptă o concepție kantiană privind individul, pentru a putea rejecta într-o manieră mai elegantă utilitarismul, pe care el îl identifică cu intuiționismul rațional al lui Sidgwick. Acesta din urmă presupune existența unor principii morale primare, pe care intuiția este rațional-mente aptă să și le însușească. Rawls opune ideii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nul, egalitatea mediilor scorurilor obținute la cele 11 dimensiuni testate va putea fi respinsă doar atunci când valorile "Sig." de pe coloana "Testul ț pentru egalitatea mediilor" sunt mai mici decât maximum admisibil 0,05. Firește, în orice altă situație, nu putem rejecta respectivă premisa. Concluzii: Nici una dintre cele 11 dimensiuni nu înregistrează diferențe semnificative statistic între adolescenții proveniți din familii monoparentale și cei proveniți din familii biparentale. Ipoteza nulă pentru I2: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților cu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apa uitării și, pe când mă dizolv ca să mă reîntrupez în eterna, absurda mea metempsihoză, apuc să mai văd ecranul final: LEVEL 26 COMPLETED // KILLED: 56/64 // SECRETS: 4/7 // TIME: 1:23:45. 256 Boborul în carnaval "în 1917, Occidentul, rejectând mare parte din complexele și relele sale, s-a debarasat de ceea ce avea să devină în scurt timp Lagărul comunist. Occidentul ca entitate spirituală, nu geografică, a devenit conștientul vieții psihice a oamenilor, iar U.R.S.S. și sateliții ei au
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
descrierea procesului de constituire a societății într-o asemenea manieră se îndepărtează de tipul specific al investigației științifice și că, mai mult, implică o deformare a cunoașterii noastre cu privire la realitatea socială. Tocmai aici regăsim, spre exemplu, originea tendinței de a rejecta, în permanență, probleme precum cele legate de coordonatele și elementele imaginarului. Încercările de "reabilitare" a studiului acestuia ca modalitate proprie cunoașterii sociale au accentuat, pe de o parte, a importanței intenției de a conferi explicații prin apel la raționalitatea subiectivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instrumentele prin care un grup sau o comunitate își construiesc și își conservă identitatea socială sau politică. În măsura în care aceste construcții ideologice nu impietează asupra principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție", decât cu o atitudine rațional-argumentativă. În plus, dacă este să fie deplânsă pierderea, de către
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în planul gândirii recente. Ce mă interesează este ca, plasând problema ideologiei în acest context "fluid", să reflect, la nivel de analiză, maniera în care conceptul a fost recuperat în postmodernitate, în pofida dorinței anumitor gânditori de a demonstra "sfârșitul" său. Rejectând statutul "totalizator" al categoriilor aparținând gândirii moderne, filosofia și teoria socială postmodernă au readus practic în discuție problema cunoașterii, de care chestiunea ideologiei însăși este, așa cum am văzut, legată. De aceea, voi dezbate, în prima parte a acestui capitol, modul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instrumentele prin care un grup sau o comunitate își construiesc și își conservă identitatea socială sau politică. În măsura în care aceste construcții ideologice nu impietează asupra principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție" decât cu o atitudine rațional-argumentativă. Ideea susținută a fost că, preocupându-se de modul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însemnată, ca de exemplu afacerea Mihălescu-Warszawschy. În același timp, în orașe mari și mici, liberalismul și umanitarismul ne priește foarte bine: în numele libertății se face camătă fără margine; în numele egalității și fraternității deschidem brațele tutulor elementelor stricate pe care le rejectează chiar societățile ipercivilizate și, m numele națiunii române, facem politică radicală, aspirând la o republică, ba chiar și la mai multe. Toată mizeria noastră publică o îmbrăcăm în formele poleite ale unei civilizații calpe, precipitarea noastră spre fundul răului o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Deși mă iubește, ține morțiș s-o iau de nevastă impune, pentru a fi acceptat, admiterea ca validă a presupoziției "Dacă mă iubește, n-ar trebui să-mi forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în caz contrar fiind rejectat ca mesaj nonvalid (noncooperant). În schimb, în Dacă mă iubești, mă lași în pace, neexistând o presupoziție declanșată de conector (relația de implicație este propusă la nivel asertiv), nu avem nici vreo implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest mecanism se bazează o bună parte din utilizarea manipulatorie a limbajului - în publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Zegan. Niculina Alexandru a fost cea mai revoluționară, în sensul bun. Nu a fost reținută în sistem, dar a fost cea mai bună activistă la IMF, cea mai bună, mai muncitoare și mai bătăioasă. S. B.: De asta a fost rejectată, bănuiesc. D. T.: În fine. Bujor a dat atunci cu parul și bine a făcut. Și în ședințe de partid mergea și îi pocnea tare. Bine, că îl avea în spate pe Leonard. S. B.: Ce relație avea Bujor cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
local. Rămășițele Aglaei au ajuns la groapa de gunoi a cimitirului. Nu știu nimic despre eventuala existență a unui protest oficial român. * Î ncerc să transcriu câteva mostre din textele canonicului Al. Grama de la Blaj. Demersul lui Grama a fost rejectat și-n epocă, și mai târziu; unanima condamnare nu-l lipsește de interes, fiind, în felul său, deschizător de drum, dar mai ales pentru unghiul de abordare care-l singularizează: Eminescu este literalmente înfierat în numele... moralei creștine! Și cum toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
conformismului puternică și unde devianța este sever sancționată. Faptul că francezii și românii se "înregimentează" repede într-o tabără, după care întrețin o "cultură a unanimității", în care nuanțele sînt greu de asimilat, poate explica rezultatul contrariant prin care, deși rejectează puternic și cvasiunanim deviantul, aproape la fel de unanim sfîrșesc prin a-l aprecia. Se sugerează persistența unui model social caracterizat de dificultatea accesului la poziții simbolice de prim-plan (motiv pentru care o asemenea postură este rîvnită), dar și de retorica
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
zi fără o cantitate excesivă de avize și asigurări din partea altora; 2. permite altora să ia cele mai multe din deciziile importante referitoare la sine; 3. este de acord cu oamenii chiar atunci când aceștia nu au dreptate, din cauza temerii de a fi rejectat; 4. are dificultăți în a iniția proiecte sau în a întreprinde ceva din propie inițiativa; 5. de bunăvoie face lucruri care sunt neplăcute sau înjositoare cu scopul de a determina pe ceilalti să-l placă; 6. se simte dezolat și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]