718 matches
-
penală, pronunțată în Dosarul nr. 47.246/3/2015, a fost admis recursul în casație formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva Deciziei penale nr. 149/A din 2 februarie 2018 a Curții de Apel București, s-a casat în parte decizia și s-a rejudecat cauza. Paguba reținută a fost în cuantum de 140.095 lei, iar folosul necuvenit în același cuantum, limite prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. Nici în această cauză instanța supremă nu
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 16. În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autor, potrivit căreia examinarea admisibilității cererii
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea dată până la acel moment. Curtea a arătat că hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins (Decizia nr. 156 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, sau Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). ... 21. În jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 323 din 10 mai 2018
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, contestația formulată de către procuror, a desființat Sentința penală nr. 372 din 9 martie 2021 și încheierea de la data de 3 decembrie 2020 pronunțate de Judecătoria Bacău și, rejudecând, în temeiul art. 469 alin. (4) cu referire la art. 466 din Codul de procedură penală, a respins ca inadmisibilă cererea de redeschidere a procesului penal -obiect al Dosarului nr. 17.329/180/2019 al Judecătoriei Bacău. Ca urmare, apreciind că nu mai
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
dat fiind că aceasta nu este una definitivă, ci doar una cu caracter executoriu. Efectul provizoriu este în mod evident generat de posibilitatea cenzurării încheierii prin calea de atac devolutivă a apelului, împreună cu sentința prin care procesul penal este rejudecat. În această situație, nu se impune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii și nici a unui nou ordin de interzicere a părăsirii țării (în cazul unor condamnări la pedeapsa închisorii în regim de detenție). Cu toate acestea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
fiind dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Codul de procedură penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii ( în acest sens, deciziile nr. 100 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 12 mai 2020, și nr. 215 din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Direcția Națională Anticorupție și inculpatul Ș.G., Curtea de Apel București - Secția I penală dispunând, prin Decizia penală nr. 943/A din 14 septembrie 2021, ca urmare a admiterii căii de atac exercitate de parchet, desființarea, în parte, a hotărârii atacate și, rejudecând, a majorat cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului Ș.G. de la 3 ani și 9 luni închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare. Prin Sentința penală nr. 1.135 din 29 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.972/320/2021, Judecătoria Târgu Mureș
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 15. Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Admite recursul declarat de recurentul-reclamant B.G. împotriva Sentinței nr. 1.402 din 10 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează în parte sentința recurată și, rejudecând: Admite acțiunea formulată de reclamantul B.G. Anulează în parte art. 103 alin. (2) al Ordinului ministrului justiției nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în ceea ce privește sintagma „legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
judecata în fond după casare, Curtea observă că hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Așadar, în caz de casare cu trimitere (astfel cum se întâmplă în prezenta cauză), instanța care urmează să rejudece trebuie să procedeze numai în sensul și în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare, pentru rest cauza intrând în puterea lucrului judecat. Ca atare, instanța de apel are obligația de conformare la statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 22
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
-se că ea cunoaște termenele ulterioare. (7) Dispozițiile alin. (6) nu sunt aplicabile atunci când: a) se reia soluționarea cererii după ce aceasta a fost suspendată; ... b) cererea este repusă pe rol, potrivit art. 61^9 alin. (3); ... c) cererea se rejudecă în urma unei hotărâri definitive a instanței de judecată. ... (8) Prezența părții la termenul de soluționare a cererii acoperă neregularitățile referitoare la procedura de convocare. Articolul 61^8 (1) Ședința este publică. Comisia poate dispune ședință secretă dacă dezbaterea publică ar
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 169 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262431]
-
a declarat recurs împotriva acestei sentințe civile, iar, prin Decizia nr. 1.270 din 12 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul împotriva acestei sentințe civile, a casat sentința recurată și, rejudecând cauza, a admis în parte acțiunea formulată și a anulat Ordinul ministrului justiției nr. 1.897/C din 11 iunie 2015. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că, la data săvârșirii faptei
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
reexaminarea unei hotărâri definitive, cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra chestiunii respective nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauză. Acestui principiu nu i se pot aduce derogări decât dacă o impun motive substanțiale și serioase, fiind invocată în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv: Hotărârea din 7 iulie 2009, în Cauza Stanca Popescu împotriva
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
au admis apelurile declarate de inculpații G.E., G.M.A., P.A.C., S.C. G. - S.R.L. și S.C. B. - S.R.L. și de partea civilă împotriva Sentinței penale nr. 30/S din 30 octombrie 2020 pronunțate de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov. Prin aceeași decizie, rejudecând cauza în limitele stabilite prin admiterea apelului, instanța a dispus condamnarea: – inculpatului G.E. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de minori în formă continuată (2 acte materiale cu referire la persoanele vătămate C. D.
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară. (2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 24. Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza -, spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
formulat apel parchetul, inculpatul și autoarea excepției, Societatea Distribuție Energie Oltenia - S.A. din București, în calitate de parte responsabilă civilmente. Instanța de apel a admis apelurile declarate de parchet și inculpat împotriva hotărârii instanței de fond, a desființat sentința și, rejudecând, a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între parchet și inculpat. Apelul declarat de autoarea excepției, în calitate de parte responsabilă civilmente, a fost respins ca tardiv prin aceeași decizie, întrucât nu a fost formulat în termenul de 10
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, întrucât, în opinia sa, hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. ... 17. Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecându-se cauza, să se respingă pe fond acțiunea, întrucât nu există o comunicare aptă de a genera obligația de plată a remunerației solicitate de intimata-pârâtă. ... 18. Prin încheierea de ședință din 10 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
situații asemănătoare. ... 49. Cât privește art. 501 din Codul de procedură civilă, ce vizează judecata în fond după casare, acest text este direct aplicabil, nefiind necesară recurgerea la analogie, întrucât legiuitorul nu face nicio distincție în funcție de instanța care rejudecă procesul. Cât timp nu este exclusă, prin art. 497 din Codul de procedură civilă, posibilitatea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să rețină cauza spre judecare în fond după casare, nu există nicio rațiune pentru ca această etapă procesuală
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
admisibile orice probe prevăzute de lege.“ Or, aceste dispoziții ale legii, fundamentale sub aspectul stabilirii regulilor conform cărora se realizează judecata fondului după ce instanța de recurs a casat hotărârea atacată, au aptitudinea de a-i permite instanței care va rejudeca să examineze din nou pricina (sub rezerva unor eventuale limite ale casării), în fapt și în drept, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată. Prin aceasta, se poate ajunge, după caz, la reexaminarea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ar putea realiza în condiții de celeritate, evitându-se, astfel, reluarea unui parcurs procedural anevoios; excedează competenței Curții Constituționale cenzurarea unei soluții legislative sau a alteia (paragraful 44); chiar dacă noul text nu prevede în mod expres că instanța va rejudeca procesul în fond, este de observat că, prin modul de redactare a textului criticat, s-a consacrat, în mod implicit, casarea cu reținere subsidiară celei cu trimitere, astfel încât un atare mecanism procesual implică rejudecarea procesului (paragraful 46); faptul că
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
limitată posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a casa cu trimitere o singură dată reprezintă o opțiune a legiuitorului (paragraful 59). ... 134. Cu privire la faptul că textul criticat nu prevede în mod expres că instanța supremă va rejudeca procesul în fond, Curtea Constituțională a precizat că: „48. Deficiența redacțională anterior relevată vizează acuratețea exprimării, fără a fi de natură să imprime actului normativ în cauză un caracter imprevizibil, întrucât destinatarii acestuia, având în vedere calitatea lor (judecători ai
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
lipsa oricăror distincții sau nuanțări pe care legiuitorul să le fi realizat complementar introducerii în cuprinsul art. 497 din Codul de procedură civilă a sintagmei „o singură dată în cursul procesului“, Înalta Curte de Casație și Justiție este ținută să rejudece procesul în fond, în respectul prevederilor art. 501 alin. (3) din Codul de procedură civilă („După casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
totuși să se extindă atât de mult efectele casării încât rejudecarea după casare să primească toate caracteristicile pe care le are atunci când alte instanțe de recurs decât Înalta Curte de Casație și Justiție sunt puse în situația de a rejudeca după casare. În același timp însă, pentru că este necesar ca noul conținut al art. 497 din Codul de procedură civilă să producă efecte juridice, trebuie considerat că, deși instanța supremă nu ar putea administra sau readministra ea însăși probe
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]