115 matches
-
c) 2009, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MARIN, DEMETRIO Publius Ovidius Naso : misterul relegării la Tomis : teze și ipoteze / Demetrio Marin ; studiu introd. : Traian Diaconescu ; trad. : CorinaGabriela Bădeliță. Iași : Institutul European, 2009. Bibliogr. ISBN 978973-611639-1 I. Diaconescu, Traian (pref.) II. Bădeliță, Corina-Gabriela (trad.) 821.124.09 Ovidius Naso, P. Reproducerea (parțială sau totală) a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pref.) II. Bădeliță, Corina-Gabriela (trad.) 821.124.09 Ovidius Naso, P. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DEMETRIO MARIN PUBLIUS OVIDIUS NASO MISTERUL RELEGĂRII LA TOMIS TEZE ȘI IPOTEZE Traducere din italiană de Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ Prefață de Traian DIACONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei / 7 Notă asupra ediției / 27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DEMETRIO MARIN PUBLIUS OVIDIUS NASO MISTERUL RELEGĂRII LA TOMIS TEZE ȘI IPOTEZE Traducere din italiană de Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ Prefață de Traian DIACONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei / 7 Notă asupra ediției / 27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
EUROPEAN 2009 Cuprins OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei / 7 Notă asupra ediției / 27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error / 53 2. Delicte cărora li se aplică relegarea / 66 3. Lumea augustană și cea ovidiană opuse politic / 73 4. Referire la poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error / 53 2. Delicte cărora li se aplică relegarea / 66 3. Lumea augustană și cea ovidiană opuse politic / 73 4. Referire la poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații politice / 164 6. Soția Fabia și Paulus Fabius Maximus / 169 7. Ovidius și opoziția față de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
politic / 73 4. Referire la poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații politice / 164 6. Soția Fabia și Paulus Fabius Maximus / 169 7. Ovidius și opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei Problema relegării lui Ovidiu a fost cercetată în nenumărate studii, îndeosebi în ultimile două secole, atât în marile culturi europene cât și în spațiul culturii românești. Filologii clasici români 1 au scris studii și articole remarcabile despre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații politice / 164 6. Soția Fabia și Paulus Fabius Maximus / 169 7. Ovidius și opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei Problema relegării lui Ovidiu a fost cercetată în nenumărate studii, îndeosebi în ultimile două secole, atât în marile culturi europene cât și în spațiul culturii românești. Filologii clasici români 1 au scris studii și articole remarcabile despre exilul lui Ovidiu, dar nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reprezintă un act de cultură care sporește patrimoniul filologiei clasice românești și procesul integrării acestuia în circuitul valorilor spirituale europene. Pentru a înțelege mai bine creația de exil a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
integrării acestuia în circuitul valorilor spirituale europene. Pentru a înțelege mai bine creația de exil a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The Mistery of Ovid's Exile, Berkeley - Los Angeles
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The Mistery of Ovid's Exile, Berkeley - Los Angeles, 1964, răspund la această întrebare. Augustus a invocat, în edictul său, volumul Ars amandi, prin
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Angeles, 1964, răspund la această întrebare. Augustus a invocat, în edictul său, volumul Ars amandi, prin care poetul ar fi subminat politica de regenerare a moravurilor inițiată de împărat. Dar cartea Ars amandi fusese publicată cu circa nouă ani înainte de relegare 2. Acestă explicație oficială este un pretext care ascunde cauza adevărată a exilului. Mărturia lui Ovidiu din Tristia (II, 207-212) precizează că două delicte au fost pricina relegării sale, anume carmen și error. Iată versurile sale: "Perdiderint cum me duo
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
împărat. Dar cartea Ars amandi fusese publicată cu circa nouă ani înainte de relegare 2. Acestă explicație oficială este un pretext care ascunde cauza adevărată a exilului. Mărturia lui Ovidiu din Tristia (II, 207-212) precizează că două delicte au fost pricina relegării sale, anume carmen și error. Iată versurile sale: "Perdiderint cum me duo crimina, carmen et error, / Alterius facti culpa silenda mihi / Nam non sunt tanti renovem ut tua vulnera, Caesar, / Quem nimio plus est indoluisse semel. / Altera pars superest qua
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
non minus ille suis" (Tristia II, 103-106). Ce-a văzut poetul? Nu aflăm nici din versurile sale (v. și Tristia 3, 5, 49 și 3, 6, 28) și nici din alte surse antice. Exegeții moderni au urzit în jurul motivelor de relegare carmen și error numeroase ipoteze, peste 20 de variante, unele raționale, altele alambicate sau altele aberante. Au fost grupate în trei categorii generice: I motive morale, II motive religioase și III motive politice. Să le urmărim, selectiv, pe rând. MOTIVE
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie, după mai bine de o jumătate de an12. Altă ipoteză, susține S. Reinach 13, în speță că poetul ar fi luat parte la o ședință de divinație privitoare la moartea împăratului și a succesorului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
n-a săvârșit, cum spune singur, nimic în afara legii (Pontica 2, 9, 71), ci numai privirea sa imprudentă a văzut un delict (Tristia 3, 5, 43-52) care nu era scelus, ci error. Această circumstanță atenuantă nutrea speranța poetului întru anularea relegării sau a schimbării locului de exil. MOTIVE POLITICE. Regimul politic a lui Augustus avea numeroși opozanți 15 care doreau să reinstaureze sistemul politic republican. J. Carcopino 16 considera că Ovidiu era un inamic al regimului imperial și că ar fi
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ei secrete. Nici argumentele lui Carcopino nu suportă însă o analiză riguroasă. Într-adevăr, Ovidiu prezintă, în Metamorfoze, Cartea XV, teoria metempsihozei, dar opera poetului conține multe elemente în contradicție cu doctrina lui Pitagora 17. Alți exegeți consideră că motivul relegării trebuie căutat în lupta facțiunilor pentru succesiunea lui Augustus 18. Tacitus ne relatează că Augustus, însoțit de Paulus Fabius Maximus, ar fi făcut o vizită secretă lui Agrippa Postumus, nepotul împăratului, promițându-i că va fi rechemat din exil. Deconspirarea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nepoata de soră a lui Iulius Caesar, iar soția lui Ovidiu avea strânse relații cu Marcia. Versiunea aceasta, caracterizată de Tacitus 20 ca rumor, rămâne tot ipoteză, căci nu explică acel aliquid vidi mărturisit de poet, cheia de boltă a relegării lui Ovidiu. Implicarea lui Ovidiu în această conspirație nu este probată. Tot o opinie legată de succesiunea lui Augustus susține și G. S. Owen21, care crede că cercurile republicane susțineau ca viitor împărat 22 pe Germanicus. Este, desigur, tot o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca viitor împărat 22 pe Germanicus. Este, desigur, tot o ipoteză care dovedește situația precară 23 a lui Ovidiu și complexitatea vieții politice de la Roma în perioada de senectute a lui Augustus. Pentru a înțelege ponderea motivelor politice în procesul relegării lui Ovidiu trebuie să stabilim dacă poetul a fost opozant al regimului imperial augustan. În opera sa, nu se află atitudini politice deschise, fapt care ar fi fost amendat prompt de un regim totalitar. Poetul precizase că delictul său, malum
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
regimului imperial augustan. În opera sa, nu se află atitudini politice deschise, fapt care ar fi fost amendat prompt de un regim totalitar. Poetul precizase că delictul său, malum funestum meritase pedeapsa capitală, dar că împăratul comutase această pedeapsă în relegare (Tristia I, 2). Opera de exil a lui Ovidiu nu este, aparent, antiaugustană. Protestul său contra edictului arbitrar al împăratului se referă la carmen, nu la error, fapt pe care și-l asumă, dar pe care nu poate să-l
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
le solutioni morali e quelle religiose possono constituire la sfondo della Weltanschaung ovidiana in contrasto con quella di Augusto e anche di molti fra gli aristocratici dei circoli antiaugustei: pertanto, per Augusto poteva bastare questa attivita poetica come pretesto per relegare il Sulmonese: nell'edictum pare che non ci sia stata un alta motivazione. A queste cause di natura morale e religiosa, dovettero aggiungersi numerosi episodi a carattere politico che prepararano la causa occasionale che determinò finalmente l'esilio:episodi collegati
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Republicii, și pe cultivarea valorilor nobiliare, marginalizate de regimul augustan, coborât la dictatura personală. Ovidiu era un liber cugetător și soluția cumulării delictelor sale legate de ordin moral, religios, politic culminând cu un crimen laesae maiestatis, ar explica verosimil motivele relegării. Aceste motive au, ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu însă, sub mantia moralei slobode, ascundea focul sacru al muzelor care l-au înălțat din contingent la perenitate. El reprezintă, în ultimă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
umane. Motivele alienării ruperea brutală din viața din Roma și conștiința de exilat într-un mediu străin au provocat drama dezrădăcinării, iar neputința comunicării în limba latină a declanșat durerea pierderii identității latine. După un timp însă, când speranța abolirii relegării scade, se conturează o rocadă spirituală între Roma și Tomis. Poetul descoperă la Tomis, compensativ, un nou centru cosmic, al lumii și al sinelui său, dovedind că între patrie și lume nu există contradicție. Ovidiu va avea însă mereu, ca
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
al sinelui său, dovedind că între patrie și lume nu există contradicție. Ovidiu va avea însă mereu, ca punct de sprijin, limba latină, patria sa interioară în care visează și scrie și în care gloria faptei îi va asigura nemurirea. Relegarea lui Ovidiu are, așadar, nu numai o dimensiune materială geografică, juridică sau politică -, ci, mai cu seamă, o dimensiune spirituală, anume condiția tragică a omului în lume. Acestă condiție umană a fost definită memorabil de o cugetare platoniciană. "Omul e
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sau politică -, ci, mai cu seamă, o dimensiune spirituală, anume condiția tragică a omului în lume. Acestă condiție umană a fost definită memorabil de o cugetare platoniciană. "Omul e un rege exilat, măreția lui constă în a căuta regatul pierdut.". Relegarea lui Ovidiu este o "desțărare", o alungare din Paradis, ducând la experiențe psihice și la efervescență literară necunoscute înainte de exil. Pierderea lumii originare i-a provocat traume de ordin istoric, existențial, lingvistic și artistic. Ipostazele existențiale, de la stare de dor
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Typis Universitatis Bucurestiensis, 1976. 2. Atti del Convegno Inernazionale Ovidiano, Sulmo, mayo, 1958, vol. I-II, Roma, 1959. 3. BĂLUTĂ, M., "Poezia semnelor în elegiile ovidiene" în An. Univ. din Buc., Filologie, 36, 1987, pp. 95-157. 4. BLUM, C., "Cauzele relegării poetului roman Publius Ovidius Naso la Tomis. Considerații istorice și juridice" în Analele Dobrogei, Cernăuți, an IX (1928), pp. 119-170. 5. BOUGNOT, Y., La poesie d'Ovide dans les ouevres de l'exil, Paris, 1957. 6. BUESCU, V., "Trois aspects
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]