36 matches
-
pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor. Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt fie de travertin fie de tufuri calcaroase: Declararea inițială
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2 și 4°C în Vlădeasa și 8-10°C în zona depresionară a Beiușului. Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) caracteristică
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) caracteristică Apusenilor. La
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]