38,153 matches
-
sau a infirmat intuițiile autorului discutat). Modul general de argumentare pe care lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la distincția dintre "realitatea în sine" și "simbolismul lingvistic" care se aplică termenilor religie și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european) de "realitatea în sine" explică motivul pentru care, la sfârșitul anilor '30, nu era deloc acceptat să se vorbească "despre religii politice" și să se interpreteze "mișcările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
simbolismul lingvistic" care se aplică termenilor religie și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european) de "realitatea în sine" explică motivul pentru care, la sfârșitul anilor '30, nu era deloc acceptat să se vorbească "despre religii politice" și să se interpreteze "mișcările timpului nostru nu doar că mișcări politice, ci de asemenea (și mai ales) că mișcări religioase" (p. 77). Realitatea în sine" reprezintă o noțiune importantă, daca nu chiar noțiunea-cheie a gândirii lui Voegelin. Desigur
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îmbibate cu spiritul agitației religioase și sunt susținute fanatic ca fiind ordinea "justă" a ființei" (pp. 86-87). După fixarea cadrului de discuție, Voegelin sugerează câteva posibile definiții ale acestui concept controversat (cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
controversat (cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar trebui numite religii transmundane (überweltliche Religionen); și toate celelalte, adică cele care-și găsesc divinul în conținuturi ale lumii, ar trebui numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar trebui numite religii transmundane (überweltliche Religionen); și toate celelalte, adică cele care-și găsesc divinul în conținuturi ale lumii, ar trebui numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că și această distincție care sprijină definiția, trebuie la rândul ei sprijinită de o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar trebui numite religii transmundane (überweltliche Religionen); și toate celelalte, adică cele care-și găsesc divinul în conținuturi ale lumii, ar trebui numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că și această distincție care sprijină definiția, trebuie la rândul ei sprijinită de o lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
divinul în conținuturi ale lumii, ar trebui numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că și această distincție care sprijină definiția, trebuie la rândul ei sprijinită de o lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că și această distincție care sprijină definiția, trebuie la rândul ei sprijinită de o lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ei sprijinită de o lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica" (p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în linii mari pe două
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
statul de biserică și de unde a rezultat o "multitudine de dualisme", urmată îndeaproape de doctrina lui Toma din Aquino care a afirmat dependența sferei politice de cea religioasă și, totodată, importanța instituțiilor politice (pp. 108-115). Dacă acestea sunt precondițiile, la religiile politice se ajunge pe un traseu intelectual în trei etape: ierarhia (cu cele trei dimensiuni ale sale: ecclesia, sferele spirituală și temporală, respectiv apocalipsa), Leviathanul lui Hobbes și comunitatea intramundană (în sensul definit mai sus). Voegelin privește ierarhia drept "o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care se întinde de la Dumnezeu, la vârf, catre supuși, la baza" (p. 103). Paradigmă istorică a acestei descrieri Voegelin o găsește în "cultul soarelui al lui Akhenaton", căruia îi dedică o discuție aparte, situată nu întâmplător între problematizarea noțiunii de religii politice (pp. 77-90) și expunerea ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul lui Hobbes (pp. 122-130) face, în înțelegerea lui Voegelin, pasul decisiv către "cea mai importantă condiție prealabilă pentru formarea unei religii comune intramundane": "înțelegerea de sine a unei comunități că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o discuție aparte, situată nu întâmplător între problematizarea noțiunii de religii politice (pp. 77-90) și expunerea ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul lui Hobbes (pp. 122-130) face, în înțelegerea lui Voegelin, pasul decisiv către "cea mai importantă condiție prealabilă pentru formarea unei religii comune intramundane": "înțelegerea de sine a unei comunități că o unitate cu centrul în sine însăși" (p. 124). Foarte interesantă este opoziția dintre particularismul pe care il sugerează Leviathanul și universalismul ("structura deschisă") a Bisericii Creștine: "chiar dacă ierarhia se extinde
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Kafka (deși le recunosc ca fiind foarte bune). Nu m-a ajutat cu mai nimic la suflețel filosofia lui Platon. Nu am niciun sentiment când asist la o slujbă religioasă (cel putin nu la cele creștine, si de alte religii n-am avut ocazia să încerc). Dar sunt oameni cărora le face bine să-l citească pe Platon sau să se ducă la liturghie. Cum spunea o tânți foarte simpatică pe care am cunoscut-o undeva în Austria-”Nu suntem
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
național-socialismului. A rămas pentru mine un anti-model și un semnal de alarmă: aroganță excesului de carte, de competență, de crez sau de principii, te face orb și surd la zâmbetele și chicotelile celor din jur. Ca și sportul, ca și religia, ca și autodisciplina, erudiția nu face pe oricine mai înțelept. N-aș spune că pe George Pruteanu cărțile l-au prostit, dar cu singuranță nu i-au făcut vreun bine. Odihnească-se în pace. Nu era unul dintre oamenii mei
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
vezi pădurea din cauza copacilor, tovarășe!! Tot îi tragi că Lenin, Stalin, Mao, regimurile comuniste l-au ’’confiscat și l-au pervertit’’ pe Marx dar nu te gîndești că în timp ce-l perverteau, îl branduiau, îi sporeau notorietatea, îl transformau într-o religie, îl tratau că pe un “adevăr revelat” pe care-l virau și-l înțepeneau în creiere prin mecanismul diabolic al propagandei totalitare, adică îți induceau ție ideea fixă că MARX e IMPORTANT, FUNDAMENTAL. « ADEVĂRUL irefutabil » al marxismului e însă o
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
zici, încerci? http://news.nationalgeographic.com/news/2007/02/070228-mars-warming.html G. Hm, trunchiat, încă o încercare: Național Geographic News G. http://www.ecosemnal.ro/participa/ ECOSEMNAL este un proiect de informare ecologică Ecologia este în multe aspecte asemănătoare cu religia... știm că suntem în păcat dar nu vrem să ni se spună asta în fiecare zi. Din cauza aceasta, fiecare tentativă a individului de a se informa trebuie să aibă succes. Vrei să ai acces rapid la toate informațiile și motivele
Vine, vine incalzirea globala! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83000_a_84325]
-
nu prea avem forumuri comune, si îm-i pare foarte bine, ca - asa mi-se pare-, sunt oameni de cultură cu care am idei în comun, indiferit de limbă maternă pe care o vorbim. Despre Eliade: fiind cât-de-cât expert în istoria religiilor, Eliade a fost o revelație extraordinară pentru mine, citisem de multe ori, mi-a schimbat total punctul de vederea asupra istoria religiilor, si de mulți ani este punct de referință când scriu ceva în temă susnumită. încă o dată felicitări, a
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
idei în comun, indiferit de limbă maternă pe care o vorbim. Despre Eliade: fiind cât-de-cât expert în istoria religiilor, Eliade a fost o revelație extraordinară pentru mine, citisem de multe ori, mi-a schimbat total punctul de vederea asupra istoria religiilor, si de mulți ani este punct de referință când scriu ceva în temă susnumită. încă o dată felicitări, a fost o dezbatere bună, im cer scuze pentru posibile greșeli gramaticale sau ortografice, nu-mi e limba maternă. ciao. nelli
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
Dragoș Bucurenci Diseară, sau - mai bine zis - un sfert de ceas înainte de miezul nopții, Andrei Oisteanu, Eugen Ciurtin și Mihai Neamțu, de la Asociația Română de Istorie a Religiilor șunt invitați la Cultura libre pe TVR1. Zilele astea are loc la București Congresul European de Istorie a Religiilor, eveniment care repune România pe harta acestei discipline. Spun “repune” pentru că cel care a făcut-o prima dată a fost Mircea
Andrei Oisteanu la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83054_a_84379]
-
zis - un sfert de ceas înainte de miezul nopții, Andrei Oisteanu, Eugen Ciurtin și Mihai Neamțu, de la Asociația Română de Istorie a Religiilor șunt invitați la Cultura libre pe TVR1. Zilele astea are loc la București Congresul European de Istorie a Religiilor, eveniment care repune România pe harta acestei discipline. Spun “repune” pentru că cel care a făcut-o prima dată a fost Mircea Eliade, românul pe care-l susțin în Top 10 Mari Români. Diseară discuția va porni de la un fapt amutitor
Andrei Oisteanu la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83054_a_84379]
-
repune” pentru că cel care a făcut-o prima dată a fost Mircea Eliade, românul pe care-l susțin în Top 10 Mari Români. Diseară discuția va porni de la un fapt amutitor - în România nu există o catedră de istorie a religiilor la nici una dintre universitățile de stat sau particulare. Mai departe vom încerca să aflăm ce se poate face pentru că moștenirea celui mai important român din afara granițelor țării să fie cunoscută și multiplicata și la noi în țară. Nu mă așteptam
Andrei Oisteanu la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83054_a_84379]
-
ipocrita “sărbătorire” este preferabila lipsei de sărbătoare,pur și simplu pt că ne aduce și ne ține impreuna.Abolim sărbătoarea și ce punem în loc?Alienarea “sinceră” a solipsistului?!! dragoș, ai citit textul “biserică strîmba” de pe blogul meu? îl găsești la “religie”. broken angel, da, va fi tot o adunare la fantana de la piata universității pe 22. tot cu lumanari, ora fixă și fără oficialități. se lucrează acum la un clip tv. ne ajută și tvr-ul. criști, am citit. de acord în
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]