55 matches
-
rapacitatea predecesorilor săi, căci în vremea lui s-au pus în fața lumei, într-o adunare de proprietari, preoți și țărani în număr de 4000 inși din toate unghiurile pământului clasic al Bucovinei, drepturile necontestate, neatacabile ale bisericei răsăritene asupra fondului religionar. Iată dar cum stau lucrurile. Trecând Bucovina sub Austria, Divanul Moldovei și Vodă se vede că s-au îngrijit ca prin tractatul de cesiune Austria să fie obligată de a mănținea în aceste ținuturi statu quo. Guvernul austriecesc au găsit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce se va crea astfel are să se susție întîi clerul greco-răsăritean, apoi are să se înființeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți sau în Suceava, și ce va mai rămânea are să se păstreze spre alte întrebuințări folositoare. În privința administrării fondului religionar, rescriptul Consiliului Suprem din 10 ianuar 1784, cătră generalul Enzenberg, spune următoarele: Spre a da pretutindene, iar mai ales poporului din Bucovina, dovadă vederată că economia cea nouă introdusă la moșiele episcopești și preuțești nu are alt scop decât numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
institute pioase ce lipsesc încă acuma; toate veniturile episcopești și preuțești ce au incurs și vor incurge încă mai departe trebuie să se păstreze așadar în deosebită evidență și într-o casă separată, care va purta numele de "casa fondului religionar", și toate dispozițiile în privința aceasta, de s-ar ținea ele de oricare rubrică numită mai sus, trebuie să se facă sub privighearea și respective cu știrea episcopului și a Consistoriului, așa încît toate îndrumările de feliul acesta să ajungă la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1784 următoarele: După instrucțiunea de, mai nainte trebuie să se ieie sama ca primirea și cheltuielile tuturor banilor scolastici, mănăstirești și preuțești să se poarte separat de ai casei destrictuale administrative, și toate mandatele trebuincioase de bani din casa fondului religionari să se facă prin Consistoriu. Mai clar nu s-a putut garanta proprietatea, întrebuințarea, administrația averilor eparhiei Rădăuților. Amploiații se numesc, școlile se înființază, plățile se fac numai cu espres mandat al Consistorului și a episcopului, guvernul e un notariu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reală și o școală normală cu o preparandie. Știm cu toții și aceasta că prin parohii s-au înființat, pe cheltuiala comunelor bisericești, peste o sută de școale primare, dintre carile mai mult de jumătate sunt sprijinite și din fondul nostru religionar. Aceste școale sunt confesionale, adică bisericești, și până acum se purtau toate trebile lor de preuți și de învățătorii drept credincioși sub privigherea preonoratului Consistoriu. În urma legilor împărătești mai nouă din 25 mai 1868 și din 14 mai 1869, atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din 14 mai 1869, atât biserica cât și fiecare parohie are tot dreptul de a înființa școale proprie bisericești și a le derege după legile generale. Cu toate acestea școalele noastre sătești, susținute parte de parohieni, parte din fondul nostru religionar, seamănă a ni se înstrăina cu totul. în multe ținuturi din țară sunt puși privigheatori de școale și de altă lege și de altă limbă. Aceștia despun acum și de școalele nostre bisericești, fără de a mai întreba de cei ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
biserici sunt îndreptățiți de a-și administra averile școlare și eclesiastice, numai românii în tot imperiul sunt supuși unui regim escepțional. 2. Deși gimnaziul din Suceava, școala reală din Rădăuți, școala normală din Cernăuți și altele sunt plătite din fondul religionar, numirile profesorilor se fac de-a dreptul de cătră ministeriul din Viena, precum nu se 'ntîmplă la nici un popor, la nici o școală confesională. Numai românii sunt supuși în privirea școlilor lor unui regim escepțional, și aceasta pentru ca în ele să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
siliți să oprească pe "popones ruthenorum " de a mai merge la Moldova să se sfințească. Dar credem că din aceste servicii oculte aduse domnilor Moldovei de cătră popones nu se poate deduce un drept esclusiv al bejănarilor ruși asupra fondului religionar, ba asupra Bucovinei întregi! Afară de aceea românii nici nu le refuză ajutoarele necesare pentru întreținerea școalelor rurale, numai egalitatea nu vor s-o admită - și cu drept cuvânt. Pe de altă parte Rusia își are agenții săi pintre acești oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de suflete, împreună cu emigranții veniți în ultimii 10 ani, în special din Ardeal și Maramureș <footnote Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 454. footnote>. Creat la 29 aprilie 1786, Fondul religionar ortodox creștin din Bucovina, condus de autoritățile austriece din Cernăuți, a înființat și domeniul Vama, dependent și administrat de Fondul religionar, economatul din Câmpulung <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 20. footnote>. Sub noua stăpânire, situația țăranilor din Vama nu s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 454. footnote>. Creat la 29 aprilie 1786, Fondul religionar ortodox creștin din Bucovina, condus de autoritățile austriece din Cernăuți, a înființat și domeniul Vama, dependent și administrat de Fondul religionar, economatul din Câmpulung <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 20. footnote>. Sub noua stăpânire, situația țăranilor din Vama nu s-a îmbunătățit. Cu toate că Iosif al II-lea a ordonat, la început, să se respecte vechile raporturi moldovenești dintre proprietari și clăcași
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fapt Tilleman, tatăl fiind funcționar la Gardă Financiară. Ț. învăța la „școală reală inferioară” din Siret (1875-1877), având, un timp, printre profesori pe folcloristul S. Fl. Marian, si la Liceul Real din Cernăuți (1877-1882). Cu o bursă oferită de Fondul Religionar Ortodox din Bucovina, a putut pleca la Viena, unde timp de cinci ani frecventează cursurile Școlii Superioare de Arte și Meserii, secția desen și pictură. În 1888 va ajunge profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
dar și cu azilul de bătrâni evrei Dacă ne închipuim că această „epitropie” primea ceva bani de la statul român cu titlul de subvenție, ne înșelăm amarnic. De asemenea, credem că nici „centrala” bucureșteană nu-i umplea de parale pe co religionarii din Huși. Banii care se adunau în conturile comunității proveneau exclusiv din donațiile evreilor înstăriți precum și din obișnuitele cotizații specifice oricărei organizații de binefacere între semeni, de genul caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de astăzi, spre exemplu. Pentru a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
regulamentul asociațiilor religioase primesc o justificare interesantă În bilanțul guvernării prezentat după un an de activitate. Cu această ocazie, patriarhul Miron Cristea făcea următoarele precizări pe marginea deciziei ministeriale din 14 iunie 1938: „Dat fiind spiritul unitar și sub raport religionar al poporului român, ca nicăieri aiurea - și care a fost și temelia și garanția succeselor lui politice și teritoriale naționale - se impunea reglementarea pe baze destul de tolerante a organizațiilor diferitelor secte și asociații religioase care după război au năpădit și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
1920. * Dreptul Țărănimii Dreptul Țărănimii, organ independent, editat și redactat de către un comitet de preoți, învățători și țărani care la 1914 dădea două vești senzaționale: a) contopirea Partidului Național cu Liga Poporului de sub conducerea dlui general Averescu; b) prădarea fondului religionar. Redactor și secretar de redacție - Aurel Dumbrăveanu, publicist, membru al sindicatului ziariștilor. În el semnau: Ion Dragoslav, Th. Speranța, I.E. Torouțiu, Eugen Melik. * Scopul ziarului Dreptul Țărănimii „să creeze acea legătură sufletească între țărănimea noastră și cărturarii ei (intelectualii), îndeosebi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bocancea, C. Morariu, A. Berariu, L.C. Rotopanu. Traduceri din: V. Funk, Lorenz de Stein, H.G. Bertrand. Cuprinde informații despre: „Genealogia dinastiei împărătești domnitoare în Austria”, Despre calendar și originea lui”, despre „Societatea academică România Jună” din Viena, „Despre istoricul fondului religionar gr.or. în Bucovina”, un „Episod din năvălirea turcilor și tătarilor în timpul lui Vasile Lupu în Moldova.” * Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească apare la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal sub Horia, Cloșca și Crișan în contra ungurilor și dărâmarea a 264 de curți ungurești (1784), formarea „fondului religionar” din moșiile mănăstirilor și a Episcopiei din Bucovina (1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de țară autonomă (1790), a doua unire a Bucovinei cu Galiția (1807), înființarea gimnaziului superior în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
început cariera preoțească la parohia sătească Stroești (18871889), după care, până în 1896 e preot în orașul Suceava, dar și profesor de limba română în localitate. În 1897 e preot în Cernăuți. Cu concediu de studii și o bursă de la Fondul religionar al Bucovinei, timp de mai bine de doi ani pleacă în străinătate, în Viena, Breslau și Berlin unde frecventează cursuri și cercetează bibliotecile universităților, specializându-se pentru catedra de Exegeza Vechiului Testament, studiul Bibliei și limbile semitice (ebraica, aramaica, araba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu alte seminții” Această conferință a fost apoi publicată în anul 1877 în Calendarul editat de Societate și redactat de M. Călinescu. A doua conferință a ținut-o Samuil Morariu Andrievici, Mitropolitul Bucovinei de mai târziu, vorbind despre „Istoria fondului religionar gr - or din Bucovina”, publicată în „Calendarul Bucovinei” pe anul 1874. Al treilea conferențiar a fost Ion Drogli, care a vorbit despre „Chipul cum poate învățătorul deștepta și înainta dragostea către națiune”. Miron Călineascu conferențiază despre „Încreștinarea românilor”, conferință publicată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara - unde „molidul și bradul e de 300-400 de ani și mai bine”, unde monumentele naturale devin monumente naționale... La 22 august 1942 - spune „Bucovina turistică” a lui Leca Morariu - în registrul Fondului religionar Cernăuți erau declarate monumente ale naturii 274,24 ha din pădurea Slătioara și 290,62 ha din pădurea Valea Giumălău - devenite și monumente naționale. * Revista de pedagogie apare în 1931, în patru „caete” anual, ca organ al Institutului și Seminarului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neamuri diferite, e drept, dar unite deja prin roadele fericirii generale și prin aceeași dragoste de patrie, să aibă toți un singur gând, o singură străduință pentru binele general. Fericiți oameni! fericite state! dacă, Îmblânzindu-se până În străfunduri demența intoleranței religionare și cetățenești, oameni care locuiesc În aceeași patrie, se conduc după aceleași legi, ar fi animați de același suflu de concordie și de aceeași dorință de salvare generală; prin aceasta s-ar face ca și statul să fie mai puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De aceea, austriecii vor căuta să schimbe proprietățile lor din Moldova cu cele pe care le aveau moldovenii în Bucovina. Având în vedere aceste considerente, Balș avea să propună autorităților vieneze realizarea unui schimb de moșii, prin care proprietățile Fondului religionar rămase pe teritoriul Moldovei, Havârna și Novoselița urmau să fie date în locul proprietăților imobiliare ale Cantacuzinilor, Ipotești și Tisăuți, din Bucovina 105. În privința Fondului religios greco-neunit, la 27 martie 1784, Consiliul Aulic de Război din Viena, pe baza propunerilor făcute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica aristocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, "în mod ideal republicani și în mod istoric legitimiști", ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon îi afecționează cel mai mult pe reacționari, în primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
Timiș și Bega. Datorită poziției defavorabile, localitatea veche era deseori inundată. Cu timpul locualnicii au fost nevoiți să mute vatra satului mai la sud, pe partea stângă a Timișului. În 1807, împreună cu satele din împrejurimi, Hitiașul devine proprietate a fondului religionar a Statului. Acest fond era instrumentalizat politic și folosit pentru răspândirea catolicismului în Imperiu. Prin intermediul lui era favorizat cultul romano-catolic - care era religie de stat - dar și unirea românilor ortodocși cu biserica de la Roma. În Șipet, primii ortodocși au trecut
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
30 de școli românești au fost desființate. În istoria Bisericii din Bucovina, Daniil Vlahovici rămâne un personaj care a avut un rol negativ. Cu toate acestea, el a reușit totuși să i se recunoască dreptul de a controla administrarea Fondului religionar. Școala clericală de la Sf. Ilie - Suceava a fost transferată la Cernăuți și a rămas singura școală teologică având româna ca limbă de predare. În anul 1826, această școală a fost transformată în Institut Teologic în cadrul căruia majoritatea examenelor se susțineau
Daniil Vlahovici () [Corola-website/Science/310307_a_311636]
-
Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica aristocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, "în mod ideal republicani și în mod istoric legitimiști", ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon îi afecționează cel mai mult pe reacționari, în primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]