1,648 matches
-
vii? -Eu mai înregistrez actele astea de la firmă, mormăi Silvica, pierdută în vraful de hârtii.DomnulGigi își târește trena cearșafului spre dormitor. Se așeză comod între perne și deschise televizorul cu sonorul la maxim. Când veni jurnalul, urmări cu adâncă religiozitate tot ce văzu și ce auzi pe ecran. Pentru că domnul Gigi este cetățeanul de bază al țării, vajnicul pion din marea armată de oameni simpli care stau aliniați între perne, în fața micului ecran. Urmărește cu sfințenie pe oamenii ăia complicați
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
lacrimile pocăinței și ale regăsirii”. Prin urmare, somnul este consecința logică a despărțirii de Dumnezeu. Somnul este expresia unei lumi aflate în întuneric spiritual și departe de Împărăția Cerească a Luminii. Somnul se exprimă printr-un modernism deșănțat, printr-o religiozitate lipsită de Christos, prin manifestarea patimilor și a desfrâului de orice fel, prin media care prezintă păcatul în multitudinea formelor sale. Cu toate acestea, trezirea ne stă la îndemână, atunci când prin lacrimile pocăinței „ne apropiem de Christos și când „așteptarea
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_lupta_cu_somnul_de_petru_lascau_o_colectie_de_eseuri_crestine_despre_ce_inseamna_sa_porti_bataliile_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
mai bună simțire, de confort psihic, de mulțumire, optimism, sens al vieții și mai puțin sentimentul singurătății, al fricii, al depresiilor ori gânduri de autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces de alcool, nu consumă droguri, mănâncă cu cumpătare, duce o viață sexuală ordonată, apreciază familia, luptă împotriva egoismului. Religia în calitatea și sensul ei
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
doua oară“ iar în privința muzicii ușoare, greu de suportat pentru unii, l-am citat pe Anton Pann: „Cântă măi frate române Pe graiul și limba ta Și, lasă cele străine Ei de a și le cânta“. Într-un alt articol „Religiozitatea lui George Enescu“ am căutat să le demonstrez unora care sunt de părere că „muzicianul nepereche“ al românilor a fost ateu, că nu este deloc așa, ci, că a fost un mare credincios răsplătindu-i în acest fel pe Dumnezeu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
deloc religios; 3. alegerea, ca politică de stat, a unui pluralism care să îmbrățișeze o gamă largă de grupări religioase, căci acceptarea acestora este singura poartă spre o societate multiculturală sigură și încununată de succes . Prin urmare, voi susține că religiozitatea - opusă fiind profețiilor modernismului - are resurse excepționale atât de a aduce acel echilibru interior mult dorit de omul contemporan, bulversat de anxietate și de îndoială și de a-i umple golul sufletesc, pe care nimeni și nimic nu reușesc să
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
speriat bietul moș Gheorghe, exclamând și el: „Ha,ha,haa! Așa tatăă! Pe ei, că ne mănâncă sufletul, bă! Grozav, bă, de unde-o știi?” De la marele Eminescu, am spus eu, țanțoș. -„Grozav poet, bă, grozav poet!” a murmurat moșul, cu religiozitate-n glas, semn că-i înțelesese mesajul. Mai târziu am aflat că Ion Creangă, prietenul Marelui Poet, îi spunea ”bădia Mihai”. Bădie!..Ce cuvânt cald, mângâietor, fără consoane scrâșnitoare!..Ca un cuib de păsărele cu puf moale... Aș fi vrut
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi alta decât tradiția dacică, conservată în mod miraculos în memoria populară. Autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: MĂRȚIȘORUL ÎN TRADIȚIA POPULARĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
s-a menținut în limitele îndatoririlor de mai sus («de viață aspră, ascetică, riguroasă» - L.S.), încadrându-se strict în concepțiile și prescripțiile Sfinților Părinți și ale tradiției monahale. Și a așteptat de la el realizarea unei înnoiri, a unei înviorări a religiozității populare, în acest cadru bine conturat. Dar, de la un anumit moment, când Părintele Arsenie Boca a adoptat alt mod de a vedea lucrurile, relațiile dintre ei s-au răcit, tata nu i-a mai aprobat felul de viață, iar părintele
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
drept factori care organizează și reglează Universul. Numerele dețin cheia secretelor Universului și posedă puteri magice. Numerele pare sunt feminine, negative și pasive, pe când numerele impare sunt masculine, pozitive și active. Adevărata artă nu se poate dobândi fără respectarea cu religiozitate a anumitor reguli statuate încă de clasicismul antichității greco-latine, caracterizat prin armonie, puritate, sobrietate, și preluate de clasicismul european al secolului al XVII-lea, care punea accent primordial pe ordine, claritate și echilibru, noțiuni exprimate magistral prin numere și figuri
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
sosit! Iat-o! Așa cred că trebuie privit „Cerul” său! Pentru a înțelege de ce a plecat Poetul-Mag pe drumul acesta al stelelor, Cititorul trebuie să-și clarifice o serie de concepte specifice, corespunzătoare cuvintelor-cheie: călătorie inițiatică, cer, stele, frumos, credință, religiozitate și multe altele... În Biblie, cuvântul „evanghelion”, tradus „evanghelie”, se referă la un mesaj al lui Dumnezeu, care anunță planul și scopul său pentru omenire, figura centrală a întregii geneze fiind Iisus. Cerul este „o manifestare directă a transcendenței, a
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
și direct la CC, cum se-ntâmpla și cu îndrumătorii revistelor. Erau cu toții niște aparatcici, decidenți importanți pentru domeniul creației literare și artistice, atâta vreme cât noi nu-i vedeam pe cei de mai sus, care dădeau „linia”, adică indicația adulată cu religiozitate. Erau niște cvasi-intelectuali puși drept control de partid asupra revistelor, editurii (că era doar una: Editura de Stat, devenită apoi EPL), catedrelor universitare, sidicatelor din artă sau uniunilor, ei fiind „legătura” de la care liderii obștilor aleși dintre artiști care-și
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Veronicăi, Iuliu Roșca, justificându-se ca o compensație prin portretul abstract pe care il construiește, cel al geniului neînțeles. Desigur că geniul nu poate fi deloc ușor de înțeles nici de capetele pretins luminate, el trăindu-și oprera prin conștiința religiozității sale creștin ortodoxe și misiunea sa mistică purcesă din Adevărul revelat. De aceea antinomiile sale creștin-creatoare, par pentru foarte mulți inițiați doar paradoxuri, necunoașteri, neînțelegeri, rele voințe. Sunt chiar voci grele, creștine, ca niște dangăte de clopot poate, care neagă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Constantin Pădureanu: Experiența împăcării de Ștefan Vlăduțescu Direcția în care ne conduce în esență romanul „Ierusalimul împăcării” (Craiova, Scrisul Românesc - Editura & Fundația, 2009) nu este aceea a religiozității, ci aceea a spiritualității. Păstrând proporțiile, se poate afirma că, precum în legătură cu Arghezi s-a vehiculat ideea de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii ar putea, din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
ci de om, ruina adevărului, a moralei și a religiei, declinul omului ca ființă spirituală. Cu clarviziune remarcabilă Kirgegard surprinde exact esența spirituală, pseudoreligioasă, a comunismului. El notează: „Forța, tăria comunismului stă evident în ingredientul demonic, conținut în el, ca religiozitate, căci, demonicul conține și el adevărul, numai că e răsturnat.” Comunismul este o mișcare religioasă cu aparențe politice. El este politicul devenit religie, finitul convertit în infinit, comunismul este hybris-ul total. În condițiile instaurării lui istorice, lumea nu va
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere și motivație. Arta - ca aură a omului, așa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit comunității. A slujit arta și tot ce ține de ea cu un soi de religiozitate înduioșătoare, pătimașă chiar, ducând o luptă invizibilă pentru asanarea urâtului din viața noastră. Arta îl face pe om mai stăpân pe instinctele sale - spunea scriitorul Ion Agârbiceanu. Trăind într-o lume a frumosului artistic și înconjurându-se de oameni de
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
-se cu numeroase victime. Capitolul ce conține textul Naufragiul Utopiei și revolta intelectualilor, dedicat memoriei lui Matei Călinescu, explică de ce comunismul a fost o mitocrație, o logocrație și o hierocrație, de ce a anulat sacrul prin sacralizarea politicului, de ce a negat religiozitatea tradițională înlocuind-o printr-o nouă hierofanie, de ce „a reprezentat o formă de fundamentalism politic, de ideologie politică ce pretinde să construiască în această lume ceea ce aparține unui alt tărâm, cel al transcendenței”; de ce a fost un mesianism, o escatologie
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
cu caprele. Mai citisem povești cu Dumnezeu și Sf. Petru, dar niciodată nu le-am considerat mai mult decât povești. Poate că la fel aș fi făcut și de data asta dacă Tușa nu mi le-ar fi expus cu religiozitate. A fost un șoc, cu atât mai mult cu cât știam că citise Biblia de 4 ori, citise Viețile sfinților și nu lipsea de la biserică decât când era la oi. Deci nu era o ignorantă habotnică, știa în ce, cum
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
religios”, așa cum a fost numit de Adrian Dinu Rachieru în prefața la volumul Omul de cenușă, 2002 și după cum întreaga critică - atentă la valorificarea și catalogarea valorilor autentice în literatură- îi conferă un prim loc meritat în ierarhia poeziei de religiozitate românească, în pofida notoriei modestii care caracterizează acest cerebral și erudit scriitor. De aceea parcurgerea întregului volum devine o lecție despre treptele spiritualizării în sensul cunoașterii mistice și aș îndrăzni să spun aici despre o formatare a mitului la Eugen Dorcescu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
deosebiri însemnate inclusiv între exemplele care intră în aceeași categorie. Nu există, prin urmare, un model, pentru că această relație s-a constituit în timp, printr-o chimie socială și religioasă sofisticată, în care intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-o singură categorie. Statistica nu face decât să întărească această idee, inclusiv atunci când se aplică la cetățenii României: în termenii comparativi ai sondajelor, religiozitatea acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
fragment: “Gioacchino a încercat să expună acest “om nou” prin datele Trinității și anume că, omenirea va trebui să treacă prin trei stări, prin trei“Veacuri”. În“Veacul” Vechiului testament, Dumnezeu Tatăl se descoperise omului; de aici frica, trăsătura caracteristică religiozității idaice. În “Veacul” Noului Testament s-a descoperit Iisus, Dumnezeu-Fiul; de aici credința. În“Veacul” ce vine, Sfântul Duh se va revela direct omului; de aceea această va fi veacul “iubirii”. La început a fost vremea servilor, apoi a fiilor
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: ” Din stâncile uscate Izvoare vor țâșni Iar oamenii vor bea Și nu vor mai muri. “(Talazuri ). Teofil Mândruțiu ,spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar “degetele “talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454608813.html [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]