3,930 matches
-
la fel, absența cărților de critică, eseu, istorie literară. Nici măcar Istoria lui G. Călinescu. Dar puteau fi atîtea alte cărți, ale lui Sainte-Beuve, Thibaudet, Valéry, Auerbach etc. Așadar pe listă se află exclusiv cărți de ficțiune: romane, povestiri, povești. O remarcă importantă: majoritatea nu reprezintă opere de ficțiune realistă. Don Quijote, Suflete moarte și Gösta Berling sînt romane de pură imaginație, apropiate de poveștile arabe, de ale lui Andersen sau de ale autoarei daneze cunoscută la noi nu pentru fascinantele Povestiri de
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
dezbateri, dar cel puțin într-o privință, punctele de vedere converg: toată lumea pare să fie de acord că o asemenea "nivelare" scoate la lumină un lucru aproape uitat - valoarea literaturii pentru existența umană. în Teoria secundarului (Univers,1997), Virgil Nemoianu remarca, la un moment dat, că multe texte teoretice sau științifice au tendința de a deveni din ce în ce mai literare, pe măsură ce eficiența lor practică scade. Calitatea paradisiacă sau utopică a literaturii, forța ei centripetă, ar fi detectabilă în chiar această aspirație a discursului
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
omului, și de a sugera - mereu pe calea unui anti-retorism abraziv - fondul secret de generozitate, de bine sau de frumos care poate fi descoperit scotocind printre gunoaie. Lui Radu Muntean (și imaginii create de Vivi Drăgan Vasile) i se potrivește remarca unui estetician celebru, despre pictura lui Rouault: "Se întîmplă ca idealul pe care îl ai să nu poată fi exprimat decît prin opusul acelui ideal, iar modelul prin caricatura lui"... Caricaturile "modelelor" sînt excelent jucate de Dragoș Bucur (fragilul dur
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
foarte actuală și vie a conflictului milenar din Orientul Apropiat. Cu 370 de titluri înscrise în competiții și peste 50 selecționate de către organizatori, se poate afirma cu certitudine că festivalul a evoluat foarte mult o dată cu această ediție. S-a putut remarca, ca semn clar de bunăstare și confort, diversitatea subiectelor și a manierelor de abordare, precum și cea a evenimentelor corelate (expoziția de fotografii și muzica / dansurile din Balcani, prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi reținută: motivele delațiunii pe care sociologi, colegi ai dlui Ioanid pe vremea cînd se mai afla în România, au comis-o sînt și ideologice. Delatorii vîrau sub ochii Securității remarci privitoare la lipsa de patriotism a dlui Ioanid, ale cărui atitudini (din teza de doctorat) li se păreau a fi antinaționale. Erau, ce e drept, antinaționaliste, ceea ce este (și era) cu totul altceva. Viața și istoria României Românii vor să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
lărgire similară a conținutului descoperim în poezie: pînă în jurul lui 1900 poezia era legată de vers și implicit de prozodie (strofă, rimă, ritm și restul). Mai tîrziu prozodia a explodat și noțiunea de poezie a devenit mai cuprinzătoare. Cu o remarcă, totuși: cîștigul acesta a fost în parte contracarat de ieșirea din scena literară a unor specii pe care secolele anterioare le considerau poetice (epopeea, poemul epic, fabula, chiar balada, adică speciile didactice și epice), dar pe care secolul XX le-
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
sâmbure"), prin tiparele ortodoxiei - Kaplan o vede depășind impasul. Impresiile de la sfârșitul anului 1997 - față de o vizită anterioară - sunt optimiste, deși eclectice. De observat că dialoguri dintre cele mai relevante rămân totuși expediate la subsolul paginii, de pildă această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza zonei: "Ortodoxia estică pune relația individului cu Dumnezeu mai presus de relația individului cu comunitatea". Lumea arabă prilejuiește alte definiții-pecete, demonstrând talent și o anume documentare anterioară: "Peisajul
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în criză, dar nici în floare, cititorul de dinainte de '89 era un pseudocititor (L. Ulici), ne
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Amzulescu imitînd (fără intenție!) vocea și gesturile lui Cotescu: totul, static, plictisitor, fără nimic în stare să "agațe" interesul unui contemporan. Rezultat negativ al tinerilor fotbaliști under 21 (aoleo, legea Pruteanu!), tot vineri, pe TVR 2, bătuți de norvegieni. Două remarci de telefil cu damblaua sportului: 1) Ce sens au aceste Naționale under 21, nici cal, nici măgar? Juniorii (sub 18) sînt o rezervă. Dar dacă pînă la 21 de ani un tînăr n-a confirmat că merită selecția la Naționala
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
altul. Ampla prefață a d-sale se intitulează întocmai ca editorialul meu. "Detractorul este, în accepție curentă, persoana care lucrează cu bună-știință la știrbirea (sau distrugerea) bunei reputații a cuiva", scrie dl Dobrescu din capul locului. Definiția, corectă, comportă două remarci. Detractorul este de rea-credință și își face din negare un scop precis. El pornește de la ideea că scriitorul la care se referă trebuie să fie contestat. Nu ajunge la ea, în urma unei demonstrații. Ideea e așadar preconcepută. Apoi, el are
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
important e acela că autoarea cărții n-a consultat în mod nemijlocit sursele, luînd de la alții, cu greșeli cu tot, informația. Sub raport științific, această metodă de a acorda credit surselor de a doua mînă este de neiertat. A doua remarcă privește puzderia de erori factuale, unele datorate ignoranței, altele, de-a binelea tendențioase. Și alții au semnalat că dna Lavastine se scaldă inocent într-o baie de aproximații. Grav este cînd aceste aproximații conduc la veritabile scurtcircuite de idei și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
parte, în toate domeniile de ea. Un contraargument ar fi, admit, acela că butonatul este, de la un punct încolo, dovadă de frivolitate, de neputință de fixare, expresie a nervozității celor incapabili să se oprească la ceva. Nu e fără importanță remarca. Într-o lume în care puțini mai au răbdare de a citi romane de 4-500 de pagini, e normală această nervozitate. Ea devine o formă de du-te-vino, de plimbare agitată, de plictiseală. Telespectatorul e un plictisit. Are nevoie nu doar
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu), Eugen Simion, în studiul introductiv G. Călinescu, biograful la ediția din 2002 a lucrării Viața lui Mihai Eminescu,1) se desfășoară într-o înlănțuire de planuri, de o cumpănită distanțare interpretativă. Fac asemenea remarcă deoarece numai cine este încredințat și atașat, prin valoare, de o operă ori de un autor, se lansează în hieratismul sever al cumpănirii în planuri concentrice a naturii vii care i se dezvăluie arborescent, prin studiu. "Paradoxala" afirmație a lui
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
de brînză, ești invitatul meu."). E important pentru că pe de o parte avem de-a face cu persoane în vîrstă (e impresionantă longevitatea lor) trecute prin mai multe regimuri, democratice și dictatoriale, iar pe de alta, e vorba despre ceea ce remarca și autorul Chipurilor orașului, o separare a sferei publicului de cea a privatului: e permisă orice critică atîta vreme cît ea nu pune în pericol ordinea socială, adică atît timp cît e privată, de unde iluzia unei oarecare libertăți de expresie
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
unor expresii eminesciene și caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum și scurtele analize dedicate cronicii, interviului și anchetei (R. Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aș zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativității, își reduc nucleul epic la minimum, la o propoziție generală, nedeterminată [...]. Adevăratele știri de senzație sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Nicolae Manolescu În 1978, într-o scrisoare către I.P. Culianu, Mircea Eliade constată că despre anumite lucruri nu se poate scrie cu "obiectivitate": vor sări împotriva ta și fanii și adversarii. Comentînd fraza, Alexandra Laignel-Lavastine remarcă, în recenta ei carte, care a stîrnit deja o imensă vîlvă la Paris, Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme (Uitarea fascismului), apărută la Presses Universitaires de France, faptul că "savantul sugerează că [...] ar fi devenit imposibil să consideri istoria
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
de la primele alegeri libere în România. Sau poate că și-au amintit și alții, dar n-au considerat că merită să se ocupe de acest subiect. Ce-am avut și ce-am pierdut? se întreabă în AZI Iulia Roșca. Editorialista remarcă, pe bună dreptate, că nostalgiile după "mai binele" de dinainte de Revoluție reprezintă regretul după rația egală de sărăcie de care aveau parte cei mai mulți dintre români. Dar, mai constată editorialista, nostalgiile unora au, desigur, undeva, o zonă de adevăr. Și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
în paginile A.L.A. pe principalul protagonist: junele student de la Litere Marius Chivu. Despre care dl D. C-E. a scris cu multă înțelegere că A.L.A. l-a publicat, nu o dată. l Apropo de tineri. Foarte pertinente, în schimb, remarcile dlui C. Stănescu, din același număr, despre felul în care E. Simion se constituie parte civilă, ca să zicem așa, într-un proces cu discipolii săi; „Obsedat de trădare și trădători - obsesie veche, nemuritoare! - dl E. S. se simte trădat, părăsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
nu-și suci gâtul), îndreptate concomitent spre cele patru puncte cardinale, să nu le scape nimic. Avem de a face, de exemplu cu Samael, șeful tuturor Satanilor de toate categoriile... Răutatea o personifică unul din Satani, în mod special. O remarcă: „Satan, iețer hara (care înseamnă impulsul răului) și îngerul morții sunt unul și același lucru... Această remarcă arată că pornirea spre rău este mai curând o forță imanentă în individ, decât efectul unei influențe exterioare. Ea explică și de ce Dumnezeu
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
de a face, de exemplu cu Samael, șeful tuturor Satanilor de toate categoriile... Răutatea o personifică unul din Satani, în mod special. O remarcă: „Satan, iețer hara (care înseamnă impulsul răului) și îngerul morții sunt unul și același lucru... Această remarcă arată că pornirea spre rău este mai curând o forță imanentă în individ, decât efectul unei influențe exterioare. Ea explică și de ce Dumnezeu îi permite lui Satan să-și facă de cap și să nu-l suprime. Aceasta, deoarece iețer
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
Poemele, mai ales că multe dintre ele au foarte puține versuri, sunt totuși cam puține, respirația volumului e scurtă, lectura se frânge prea repede (iar tematica e atât de generoasă!) lăsând senzația de cuprins alcătuit în grabă. Și cu această remarcă, de care poate nu e neapărat necesar să se țină seama, trec la câteva probleme mai generale. Un terorism mic De ceva timp mă obsedează o serie de întrebări. Dacă s-a tot scris despre subiecte, teme, motive mari și
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de specialitate (D-sa este o autoritate în cercetarea limbii noastre actuale) se ocupă de „fapte de limbă, efecte ale unor tendințe în curs” (pp. 11-17), cu o bibliografie impresionantă. Doamna Valeria Guțu Romalo remarcă, în „dinamica” limbii, „deplasări” stilistice către registre „subliterare”, „suburbane” - și le arată în amănunt! Alt studiu se ocupă de „strategia impreciziei” exprimării scrise (de tipul oareșicare, oarece, niscai etc.): o idee lingvistică nouă. Bineînțeles, și alte contribuții sînt utile și
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
la carte, Houellebecq constată mulțimea turiștilor arabi veniți la “tratament”. Dintr-o dată austeritatea regimului lor de viață i se pare o mare ipocrizie. Cinismul sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite însă o remarcă esențială: atitudinea reprobabilă a autorului este o reacție (a cărei formă de manifestare se află la latitudinea subiectului...) la aseptizarea vieții, mentalității, discursului oficial din Occidentul zilelor noastre. Michel Houellebecq se comportă în literatură asemeni lui Jean-Marie Le Pen în
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
o teză: aceea de a repune în circulație contribuția autorului la punerea și menținerea în discuție de-a lungul celor două decenii a acestor scriitori marginalizați înainte de 1989, dar revendicați ca predecesori de generația optzecistă. Se cuvine a face două remarci în legătură cu acest gest recuperator. Prima privește intenția sau mai bine-zis motivația reeditării acestor articole, care nu poate fi străină de eforturile deja clasate ale autorului în discuție de a căuta în trecutul recent al literaturii române nume de scriitori care
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
e un lucru complicat. Mulți dintre ei vin la teatru, crezînd că e suficient să ai zece clase terminate și astfel devii artist. Vreau să-i tratez de această iluzie. - Teatrul american poate influența teatrul european? - Greu de spus. Pot remarca însă influența teatrului american asupra mea, în sens pozitiv, și anume că am început să prețuiesc altfel timpul. Eu am asistat la repetiții care durau foarte mult și 80 la sută din timpul acordat lucrului la spectacol era consumat în
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]