1,378 matches
-
Fundațiilor Regale, ne dăm seama de proporțiile catastrofale a politicii de purificare ideologică, practic, de distrugere a unei culturi, inițiată și pusă în practică de P.C.R. Pentru mine răsfoirea acestei cărți negre (Cartea cărților interzise) este un prilej de îndurerată rememorare a unor vremi sub care am trăit mereu cu spaima cenzurii și mai ales cu frâna trasă a autocenzurii, nu o dată mutilante. Victor Frunză a făcut un admirabil gest pedagogic, prin puterea exemplului negativ, și a oferit un bogat material
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
foarte tîrzii ( p. 115). Un volum cu foarte explicite conotații erotice poate produce, la o lectură "naivă", seisme în cercul de cunoscuți ai autorului. Tentația de a recunoaște personajele reale din spatele măștilor fictive este mare, iar pentru unele dintre ele rememorarea în detaliu a ședințelor erotice de acum 15-20 de ani nu ar fi un lucru tocmai dezirabil. Conștient de aceste riscuri de interpretare, autorul ține să își ia toate măsurile de preacauție. În Prefață el face cîteva considerații de teoria
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
unul de altul periculos de mult, pentru ca apoi să se respingă violent, ca și cum s-ar atinge în puncte cu polaritate comună. Mult mai interesantă este solitudinea lui Pavel. Iubirea lui pentru Raluca este exclusiv rodul singurătății, al așteptării și al rememorării unor replici și gesturi. Automotivîndu-se în permanență pentru telefoanele și întîlnirile de a doua zi Pavel ajunge dependent de prezența Ralucăi. Iar dispariția definitivă a acesteia după o singură noapte de amor îi bulversează total rosturile existenței. În a doua
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
câteva rânduri, critica poemului se transformă vizibil într-o critică a poeziei. Ion Mircea uită să mai analizeze versurile ce-i stau în față, furat fiind de realizarea unui desen mai larg: un medalion de istorie literară, o evocare înlăcrimată, rememorarea unui episod biografic... Mai mulți autori cuprinși în antologie nu sunt câtuși de puțin comentați prin prisma poeziilor selectate. Dorin Tudoran, Mariana Marin, Grigore Vieru, Mircea Cărtărescu, Dan Laurențiu, Gellu Naum, Ioan Alexandru sunt portretizați, mai bine sau mai rău
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
parteneri este pus în situația de a balansa permanent între memorie și actualitate, între anii formației și cei ai maturității, între faptul tranzitoriu, istoricizat, și obsesia creației înalte, dacă s-ar putea chiar desăvîrșite. De multe ori, căldura evocărilor și rememorarea unor fapte mărunte, a unor întîmplări în care au fost implicate deopotrivă mari personalități ale artei românești ca Tonitza, Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ressu, Dărăscu, Steriadi, Catul Bogdan, Ciucurencu etc., și mărunți politruci ai deceniilor cinci-șase, conferă pasajelor o autentică forță
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
la "alianța secretă" cu un păianjen, "osmoza dintre creierul uman și cel primitiv/ dintre visele sofisticate și impulsurile de lumină albastră/ dintre uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea/ și încântarea cu care ochii lui îmbrățișează prada"; după care, o dată cu rememorarea unui episod din copilărie, plonjăm în plină revelație. Din nou, versurile sunt memorabile prin intensitatea viziunii care le susține: "mă trimiseseră pe deal, eu și țărănușii, să culeg mure./ îmi legaseră o oală de pământ la brâu, cu un cordon
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
se prăbușește într-o galerie subterană, una din multele care macină pe dedesubt localitatea, galerii săpate nu numai pentru piatra obișnuită, ci și în căutarea prețioasei pietre galbene, interpretată în mitologia locală ca un fel de comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Creatul este, în ambele cazuri, o ardere a etapelor firești ale timpului. în ceea ce privește organizarea textului, remarcăm preocuparea autorului de a așeza un dublu ecran în fața receptorului pe care situează imagini care se anunță reciproc, se suprapun - prima fiind cea a rememorării, a unui timp consumat, iar cea de-a doua aparținând circumscrierii personajelor într-o situație insolită, căreia trebuie să-i supraviețuiască. Cele două straturi ale scriiturii sunt într-o permanentă dinamică, rotite de ochiul polimorf al autorului care repartizează - printr-
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
decît Tolstoi și Dostoievski (pe exemplarul din anticariat, cineva, indignat, a scris cu creionul: eroare! Ca să vezi cît sînt de sensibili la ierarhii cititorii...), tot acolo primea, în obraz, fiola cu venin. Planeta lumii de marginali, Bacovia, are parte, în rememorări, de o etichetă care concurează "lacrima zidurilor umede", a lui Lovinescu: "N-am să uit niciodată figura galbenă de mucenic evadat de pe zidul unei mănăstiri, ochii lui în care se cuibărise o tristețe molipsitoare, fără leac, gestul lui de mare
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
un conducător politic ieșit din împrejurări istorice și nu din șirul dinastic un mit, un simbol al unui principiu moral" (p. 92). Self made man, desigur; dar eroul, el, este făcut de către literați și istorici. Înțeleasă astfel, nu ca strictă rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex și fecund. Ea ne provoacă
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
pe care învățăm să ni-i păstrăm. Altfel ne înghite singurătatea.” Așadar, iată o scriere literară memorabilă, cu totul specială prin modul în care a fost gândită și elaborată, care îndeamnă la reflecție adâncă asupra destinului unui mare OM, la rememorarea personalității și a operei pilduitoare a Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, ce emană și azi căldura sa umană, un OM care, înainte de a trece la cele veșnice (în ziua „Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul” - 29 august anul
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
și doi dintre marii „fii rătăcitori” ai jazz-ului românesc - saxofonistul Peter Wertheimer (emigrat de la Satu Mare la Tel Aviv) și bateristul Eugen Gondi (auto-transferat de la Timișoara la Amsterdam) - a declanșat nu doar efluvii muzicale de bună calitate, ci și emoționante rememorări. De-a lungul audiției mi s-au derulat mental nenumărate ocazii când am avut privilegiul să-i admir pe acești muzicieni și să le mulțumesc (adeseori, tot numai mental) pentru senzația de libertate (egală, pe atunci, cu fericirea) dăruită celor
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
gălăgioși, părinții și bunica Maie, fosta ilegalistă, personalul de serviciu și undeva, într-o cameră de la mansardă, procurorul Strava, neparticipant la agitația celorlalți, petrecându-și timpul cu cititul sau făcând însemnări în jurnal. Coboară rar pentru scurte plimbări în grădină. Rememorările lui Tin, încă nedetașat sufletește de copilăria petrecută în orașul din nord, sunt luminoase și tandre, marcate de spiritul vârstei generoase, chiar dacă băiețașul, despre care se spune în oraș că „va fi un al doilea Enescu”, nu avusese parte de
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
curtea vilei cu mașinile lor decapotabile. Rămas singur, își ia vioara și exersează ore în șir, impunându-și acest ascetism în numele pasiunii pentru artă și al unei vocații resimțite și pe care nu vrea să o trădeze. Celălalt protagonist al rememorărilor, Șerban Strava, este din altă generație decât Tin, trecut de mijlocul vieții, un om apăsat de amintirea eșecurilor, a erorilor comise, a loviturilor piezișe primite de la oameni crezuți integri și pe a căror prietenie se bizuise. Juristul cu strălucite rezultate
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
este una abuzivă și prematură, pentru că, în mod paradoxal, Amelia Pavel își trăia abia acum, cu o frenezie unică, o tinerețe intelectuală care trecuse inexplicabil pe deasupra oricărei convenții cronologice. În acest context, inevitabil marcat de tristețe și de melancolii, o rememorare a privirii din momentul aniversar poate reîmprospăta, fie și sumar, un itinerariu uman și cultural de multe ori ieșit din comun. De schimbat, schimbăm doar timpul relatării. Așadar: De-a lungul acestor ani, care echivalează cu traversarea unei istorii ce
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
Cu mici decalaje, desigur, explicabile în contextul socio-literar local, pe care tânărul timid, devenit militant fervent până la un fel de agresivitate iconoclastă ce-l contrariase pe Lovinescu, se străduia energic să le recupereze. A reluat, așadar, în acel moment de rememorare afectuoasă, în unicul număr din “75 H.P.” (octombrie 1924) a “scandalului” dadaist regizat de Tzara pe la Zürich sau Paris, cu teribilisme în mare parte jucate, alăturându-le unor texte care puteau trimite deopotrivă la hazardul extragerii din sacul dadaist a
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cazul memoriilor tentația de a-ți "lucra" discursul și Nicolae Breban nu i-a rezistat, convenția potrivindu-i-se ca o mănușă. Nu e vorba - Doamne ferește! - despre o modificare a faptelor trecutului, dar de o distribuție anume a accentelor astfel încât rememorarea să sugereze clar destinul unui Ales (ca să folosesc titlul unui roman de Th. Mann, unul dintre "preoții nobleței și rolului prometeic al individului în istoria faptică" cum pompos îl descrie Breban). Mai întâi aspectul așa-zis ideologic. Memoriile se vor
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
să discut latura biografică ce determină, de fapt, eșecul unei relatări mai tensionate a comunismului. Nicolae Breban este victima propriei imagini. Scriitorul nu rememorează etapele carierei sale, ci le dă ca exemplu. Pentru Nicolae Breban, autorul Memoriilor, Nicolae Breban, subiectul rememorării, este un personaj peste puterile lui. Un simbol, un erou popular, fără intimitate, frumos, înzestrat, tenace, fără slăbiciuni sau, dacă le are, ele nu sunt tocmai slăbiciuni, ci calități brute. Un mit. "Vigoarea omului, a speciei umane constă în capacitatea
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
Pavel Șușară In contextul discuțiilor despre Muzeul Național de Artă Contemporană, este extrem de utilă o rememorare a evenimentelor artistice, dar și a tentativelor de analiză a fenomenului, deja consumate în spațiul cultural românesc, evenimente care au încercat, la rîndul lor, să pună în dicuție principii inevitabile ale oricărei construcții deschise, în care referentul artistic și o
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
și ele probleme firești ale oricărei manifestări de grup. Și din această perspectivă expoziția de la Cetatea Câlnic poate fi privită ca una absolut normală, înlăuntrul căreia încrederea și scepticismul se întîlnesc. Ea nu oferă, nici în prezentul continuu al unei rememorări, surprize paralizante, după cum nu conține nici eșecuri definitive. însă importanța acestei expoziții și, poate, chiar unicitatea ei se detașează într-un plan secund, care tinde să devină adevăratul prim-plan. Pentru că, într-un anume sens, expoziția se autosacrifică. Ea și
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
elitele naționale piereau la Canalul pe care el îl proslăvea este lăsată de o parte - mai precis înscrisă în cea mai mică dintre căsuțe. Aceasta este, însă, viziunea autorului și dacă, de pildă, Eusebiu Camilar - bădia! - prilejuiește pagini de duioasă rememorare, un altul, noi, de pildă, am prins un alt aspect zodiacal. Astfel, la ușa apartamentului, dintr-un luxos bloc bucureștean, am sunat, vrând-nevrând, și mai mult nevrând, dar conducând o colegă de facultate căreia-i făceam curte și care, cerând
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
carte frumoasă, apărută în 1983 la Editura Muzicală este 9 caiete albastre scrisă de brăileanul Mihai Berechet, actor de talent și regizor înzestrat. Pe lângă faptul că Mihai Berechet este un minunat povestitor, al cărui verb ironic cucerește și temperează sentimentala rememorare a propriei vieți, 9 caiete albastre (ce titlu inofensiv) înseamnă traiectoria dramatică a omului de teatru, pe deplin dăruit artei, dar întâmpinând o piedică neprevăzută specifică timpului trăit în comunism, pentru cei provenind dintr-o lume așezată și avută. Deci
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
acestea se reactivează traumatic. Anamneza declanșează regresul mental al lui Cezar până la stadiul puberal și acesta, sub impulsul subconștientului, o agresează pe Deea într-un act disperat de finalizare a posesiunii mamei. Tentativa de viol asupra Deei suprapusă delirant cu rememorarea seducerii mamei (remember Elogiul mamei vitrege?), seducere incomplet recuperată mental, este punctul liminal al înfruntării obsesiei oedipiene. Sub șocul conștientizării fantasmei - o va recunoaște pe Deea înainte ca actul să fie consumat - Cezar își va afla explicația "rătăcirii". Memoria se
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
să o faci altfel decît în registrul parodic și intertextual al "cronicii de Crăciun" a lui Caragiale: tema sărbătorilor pare rezervată petrecerii private, tradițiilor neschimbătoare, ritualurilor familiale, amintirilor din copilărie prea idilice pentru a fi povestite. Contaminată poate de excelentele rememorări ale lui Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, cărți care au marcat anul 2004 - O lume dispărută și Explorări în comunismul românesc -, am încercat să caut în arhiva personală urmele unui limbaj politizat al sărbătorilor de acum
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
n-ar cădea nici ea prea bine din partea unui condei care e de presupus că, la începuturile sale, s-a bucurat de-o anume benevolență a rău famatului "patron". Evitînd extremele la fel de inoportune, Dan Ciachir dibuie linia justă, obiectivă a rememorării, de real folos atît istoriei literare, care-și are sertarul său ispititor de "mică istorie", cum spun francezii, cît și cititorului pur și simplu ce are ocazia a medita la "grandoarea și decadența" unui scriitor tipic epocii comuniste, "grandoare și
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]