84 matches
-
liniară a textului, se pare că nu vedem nivelele și povestirile atît de separate ca în analiza descrisă mai sus. Într-o manieră sofisticată care rezistă demersului analitic, unim povestirea a ceea-ce-se-întîmplă cu ceea-ce- se- aminteștecă-s-ar-fi-întîmplat, și înțelegem că experiența rememorată a doamnei Dalloway este în același timp oportună și anacronică, mult ieșită din actualitate, prezentă acut în conștiință. De asemenea, nu sînt acestea singurele istorii pe care trebuie să le combinăm și să le avem în vedere cînd citim acest
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie să se răspundă; la fel, Berlinul începutului de secol nu este pentru Benjamin un ideal, un oraș alternativ în raport cu cel al realității sumbre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
-se în ansamblu ca o succesiune de măsuri, vizând realizarea cât mai eficientă a acestui obiectiv (Manno, 1992). Actul motor, înainte de a fi realizat în mod efectiv, se bazează pe un proiect inițial, întocmit mintal de către subiect, prin care sunt rememorate principalele momente ale structurii actului motric. Urmează angajarea volițională ca declanșator al efortului fizic și psihic, ce va finaliza acțiunea propusă. Analiza modului în care a fost executat actul motor relevă că între proiectul acțiunii și realizarea lui practică apar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cuvinte, semne ale unei realități, probabil singura realitate căreia i se poate da crezare, care poate avea o consistență. Poezia se alcătuiește din astfel de obiecte purtătoare de stări, din fragmente de realități, de întâmplări, de conversații, reale, imaginare sau rememorate. E o tehnică mizând pe aglutinare și pierderea reliefului exact, pe arabesc, în care se resimte influența mai vârstnicului prieten Mircea Ivănescu, apariție reală în poeme (ca personaj). O anume nostalgie difuză, care cedează uneori în fața unei orgolioase, masculine vitalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
Nichita Stănescu („însomnează-ți iar nesomnul”, de pildă) se spune că geneza somniacă a lumii poetice este facere demiurgică, compunere logică („încrede-te-n cuvânt”), dar și inspirată („dă din greșeală, prin cărbuni, de-o piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
45) și jertfele practicate de suveranul egiptean Busiris, care - pentru a scăpa țara de o foamete cumplită - omora străini În temple : „Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în spatele liniilor inamice. Deși războiul necesită forță, forța nu necesită război. Un conflict tradițional împotriva unui dușman convențional rămâne o posibilitate pentru care trebuie să vă faceți dinainte un plan. Va fi nevoie de forță frecvent acum, când figura mitică rememorată nu mai este infanteristul ingenuu, ci o figură mai cutezătoare luptătorul de elită luând cu asalt o tabără de antrenament teroristă, spionul neînfricat care folosește înalta tehnologie pentru a-i ținti pe liderii inamici, unitatea Navy Seal care interceptează un
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
semne și grile practice, asemănătoare cu o hartă, cu un ghid sau un calendar. Pentru a depăși acest stadiu, avem nevoie de un efort conștient de reamintire, prin care atribuim un sens respectivei amintiri. Doar integrat într-o povestire, faptul rememorat devine altceva decât un reflex utilitar. 46 A-ți aminti ceva este o experiență în sine (Marita Sturken, op. cit., p. 234). 47 "Ar fi nevoie de o viață întreagă pentru a ne aminti o viață întreagă", scria Charles Rycroft, în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de „dorul de propria-i viață”, o viață compusă din „bucăți”, comparabile unor reîntrupări metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului rememorat este însuși autorul, însă implicarea lui, fie elegiacă, fie reflexivă, este întotdeauna evidentă. Reminiscențe autobiografice sunt doar Revista nocturnă și Fata din dafin. Apropiate de acestea, Mama, Ex-voto, Tata, Mihail Kogălniceanu și A. D. Holban evocă persoane din cercul familial. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
perioadă a cărei analiză scoate la iveală prefaceri importante ale mecanismului politic românesc. Nu în ultimul rând, o etapă istorică din care cu toții, politicieni și cetățeni, guvernanți și guvernați, avem de tras învățăminte. Așadar, o perioadă care merită și trebuie rememorată. ORIGINILE. DE LA CDR LA AD.A. Moștenirea CDR În România, prima victorie electorală a unei alianțe de partide s-a produs la șapte ani de la prăbușirea comunismului. Se întâmpla în noiembrie 1996, iar alianța victorioasă era Convenția Democratică din România
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția prezentă, însă și în momentele dramatice, rememorate, ale trădării celor trei tovarăși de arme cu care plănuise să dezerteze), din dragostea pentru familie, în numele căreia săvîrșește toate actele dezonorante, trădarea și sperjurul. Ca o reverberație, în povestire, a momentului inițial al execuției prin spînzurare, Klapka emite discursul terifiant
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trebui. Pe el nu-l interesează decât să știe când e deșteptarea! Cât mai e până la adunare! Pân' la pauza de masă! Pân' la stingere!"182. Autoritățile pot controla timpul deținuților, dar nu-și pot extinde stăpânirea și peste timpul rememorat, deoarece trecutul deținutului parcă nu face parte cu adevărat din viața sa. Acesta nu are concretețea celui trăit, ci are mai degrabă contururile unui vis. Deși timpul prezent nu apare, persistă impresia că totul se petrece într-un prezent. Ivan
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să fac corectura la paginile de evocări „Ateneu - 25”. În timp ce le citeam, m-am uimit cît de tare se aburesc amintirile și cît de capricios se face selecția întîmplărilor din trecut. Fiind vorba de o aniversare, bineînțeles că majoritatea faptelor rememorate sînt din categoria celor convenabile, chiar vesele, ca la focul de tabără! Ioanid Romanescu, de pildă, a reținut, bag seama, ca pe un titlu de noblețe, porecla de „Piratul”, dată (nu doar lui însă) de Radu Cârneci. El se autodescrie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
domină evocarea, macabrul instituindu-se ca singură realitate. Altă carte, Și astăzi, și mâine, mereu... (1998), înscrisă în același orizont al holocaustului, nu se mai articulează în jurul unui narator și personaj epic unic, care să fie liant în istoria destinelor rememorate. Unii eroi, precum Mati, fac parte din universul tensionat al primului memorial, la fel și adolescentul, „voluntar în Transnistria”, care se „predă” jandarmilor spre a împărtăși soarta întregii sale familii, sau copilul aruncat pe terasament din trenul spre Bogdanovka, locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Cu mai mult timp în urmă, Dinu Săvescu a deschis o mică expoziție la Anticariatul Curtea Veche, spațiu devenit celebru în vremea lui Simion Mihuț și păstrat ca atare de Marius Nicolescu. Deși expoziția a trecut atunci neobsrvată, ea merită rememorată ca moment, dar și depășită în tentativa de a circumscrie prezența artistică a unuia dintre cei mai importanți pictori din generația sa. Un optzecist bine cunoscut în mediile profesioniste, dar destul de rezervat ca prezență publică și chiar ca prezență în
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
a treia. Persoana întâi ar fi a jurnalului, persoana a treia a romanului, cum se poate închipui. Am spus că se află în centru pentru că vocea lui se aude cel mai bine și perspectiva sa este cea mai cuprinzătoare, experiențele rememorate, inclusiv cele erotice, numeroase, fiind în primul rând ale lui. Atât că, în cartea sa scrisă târziu, în „jurnalul-roman”, prima importanță i-o acordă prietenului de altădată, lui Raul, dramaturgului ahtiat de succese, iar sieși numai rolul de acompaniator al
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]
-
ca un fel de exercițiu katharctic de uz personal. Eseul lui Andre Aciman, de departe cel mai impresionant și frumos ca realizare literară din întreg volumul, explică acest nou concept de "pierdere". Aciman e un proustian declarat, pentru care timpul rememorat substituie timpul trăit. El nu participă la prezent, ci-l arhivează pentru ca mai tîrziu să-l poată recupera nostalgic. Orașele prin care s-a perindat, Roma, Paris, Londra, Viena, New York coexistă în acest timp al rememorării, el nu se concurează
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
numai și numai ale mele. Fără să insiste prea mult, Todorov descrie explicit acest tip de memorie ca fiind una egoistă și în același timp simplificator determinista. Amintirea exemplara însă este cea care declanșează mecanismul analogiei, acceptînd posibilitatea că evenimentul rememorat să fie doar un element dintr-o serie mai cuprinzătoare. Întrucît aparține unei categorii, în loc să fie o instanță individuală, mă pot servi de el ca model pentru a înțelege situații noi, cu actori diferiți. Rezultatele analogiei sînt dublu-fericite, crede autorul
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
prizonierii lui Hugo Ball fredonând Gadjama bimberi glassala degetele tale muiate-n foc răsfirau continente ciobite pe umerii unei femei oarecare în timp ce pe pieptul alteia pipăiau zgrunțuroasele terminații ale unei nopțI ratate alte femei așteptau la rând să fie remarcate rememorate reinventate refolosite recalculate resuscitate resemnate restituite recunoscute restaurate ruinate rostogolite racordate la rețeaua de desemantizare a limanului phanopeei șiruri nesfârșite de femei așteptau ceva de la tine așa cum se perindau prin fața ta deschizând gura și scoțând limba pe care își scriseseră
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
ea troc, nobila atențiune ce i-a dat-o secolul nouășpe. Fiece zi având maestrul ei. De pildă, azi, șapte oct., avem la un moment dat o zi specială, pointilistă, (Sisley?). Peisagistica nu depinde de meteorologie. Ea depinde de arta rememorată. Dacă cineva ar veni și m-ar întreba într-o zi ce am eu cu Franța, de ce o iubesc, i-aș răspunde pe loc... fiindcă în ea se trăiește de două ori; ori dublu. *** Dody, vechiul, încă tânărul meu prieten
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
prejudiciază exersarea justiției. De unde și articolul pe care-l va redacta tânărul ziarist: "Chipul prejudecății, al dreptății și corectitudinii". Topica limbajului cinematografic - adoptat împreună cu autorul imaginii Robert Richardson - mizează pe decantarea faptelor din developarea amintirilor. Inițial evocate fragmentar și aleatoriu, rememorate iar și iar, până când spectatorul ajunge să cunoască pe de-a-ntregul totul. Cronicarul - la rândul său - reface à rebours traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă valoare deosebită filmului. Prima
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
scriitorul urcat, în spital, pe masa de operație sau coborât de pe ea sleit de durerea fizică. Neobosit, însă, în a oferi noi suplimente narative. Se creează astfel un spațiu în care viața și proza lui, amestecate, sunt în aceeași măsură rememorate și inventate. Nu mă joc cu vorbele, așa cum nici Sorin Stoica, în pofida tonului relaxat, nu a luat ŕ la légčre teme, în fapt, esențiale pentru un scriitor. De ce și pentru cine scrie el? se întreabă frecvent, pe urmele celuilalt Preda
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
în Europa, îmbogățindu-se în vreme ce privea de departe o lume pierdută. Chiar mai mult, modul de viață decadent al lui Dalí și al Galei din anii '60 nu seamănă nici în formă și nici în conținut cu acele nobile începuturi rememorate atât de emfatic. Tocmai aici se află diferența dintre mediocritatea atotștiutoare cunoscută sub numele de biograf și cronicarul adevărat al propriei vieți, autobiograful sau memorialistul. Autobiograful poate face orice dorește, inclusiv autohagiografie, deoarece e chiar viața sa cea despre care
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
spațiu sau se referă la specificitatea muncii pe calculator. Simfonia lupului este un roman foarte elaborat, plin de subtilități narative, cu pagini capabile să stârnească mari emoții sau/și de o copleșitoare delicatețe (nebunia călătoriei pe scara trenului, înmormântarea tatălui rememorată din perspectiva adolescentului, sublima bucurie din prima copilărie, când mama sa a intrat pe ușă cu prima tricicletă - " prima oară în viața ta când îți amintești că ai fost fericit" - " dragostea omului matur pentru fiicele sale). Este cartea unui scriitor
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
apreciat în țară, precum Moromeții. Nu e nevoie, credem, a insista suplimentar pe necesitatea, stringentă la ora actuală, a unor revizuiri care să elimine confuzia între artistic și politic, revizuiri dictate de vitalitatea principiilor lui T. Maiorescu și E. Lovinescu, rememorate, în chip oportun și sagace, în cuprinsul Manifestului Cercului literar din Sibiu. Ele trebuie să opereze preponderent asupra epocii comuniste, în care cenzura și autocenzura pe de o parte, compromisurile de diverse nuanțe pe de alta, au ocultat adesea judecata
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]