46 matches
-
la unele păsări răpitoare (erete etc.) și la stufărică ("Cettia") este aproape cât jumătatea remigei a 2-a. Numărul remigelor primare variază după grupuri, de la 8 (galiforme nezburătoare) până la 16 (struț), dar cel mai des întâlnite în număr de 10-12. Remigele secundare sunt inserate pe marginea posterioară a zeugopodului (antebrațului), la partea externă a osului cubitus și continuă remigele primare spre baza aripii. Ele sunt mult mai scurte și mai puțin rigide decât remigele primare. Unele specii, ca de exemplu alaudidele
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Numărul remigelor primare variază după grupuri, de la 8 (galiforme nezburătoare) până la 16 (struț), dar cel mai des întâlnite în număr de 10-12. Remigele secundare sunt inserate pe marginea posterioară a zeugopodului (antebrațului), la partea externă a osului cubitus și continuă remigele primare spre baza aripii. Ele sunt mult mai scurte și mai puțin rigide decât remigele primare. Unele specii, ca de exemplu alaudidele (ciocârliile), au remigele secundare cele mai posterioare (de lângă corp) foarte lungi. La unele păsări, de exemplu la rațe
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
mai des întâlnite în număr de 10-12. Remigele secundare sunt inserate pe marginea posterioară a zeugopodului (antebrațului), la partea externă a osului cubitus și continuă remigele primare spre baza aripii. Ele sunt mult mai scurte și mai puțin rigide decât remigele primare. Unele specii, ca de exemplu alaudidele (ciocârliile), au remigele secundare cele mai posterioare (de lângă corp) foarte lungi. La unele păsări, de exemplu la rațe, o parte din remigele secundare sunt colorate diferit și bătător la ochi în culori vii
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
inserate pe marginea posterioară a zeugopodului (antebrațului), la partea externă a osului cubitus și continuă remigele primare spre baza aripii. Ele sunt mult mai scurte și mai puțin rigide decât remigele primare. Unele specii, ca de exemplu alaudidele (ciocârliile), au remigele secundare cele mai posterioare (de lângă corp) foarte lungi. La unele păsări, de exemplu la rațe, o parte din remigele secundare sunt colorate diferit și bătător la ochi în culori vii, constituind așa-numita oglindă, care folosește la determinarea speciilor și
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
aripii. Ele sunt mult mai scurte și mai puțin rigide decât remigele primare. Unele specii, ca de exemplu alaudidele (ciocârliile), au remigele secundare cele mai posterioare (de lângă corp) foarte lungi. La unele păsări, de exemplu la rațe, o parte din remigele secundare sunt colorate diferit și bătător la ochi în culori vii, constituind așa-numita oglindă, care folosește la determinarea speciilor și a sexelor. Numărul remigelor secundare variază după grupuri, de la 9 până la 40, în funcție de modalitatea zborului diferitelor grupe de păsări
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
posterioare (de lângă corp) foarte lungi. La unele păsări, de exemplu la rațe, o parte din remigele secundare sunt colorate diferit și bătător la ochi în culori vii, constituind așa-numita oglindă, care folosește la determinarea speciilor și a sexelor. Numărul remigelor secundare variază după grupuri, de la 9 până la 40, în funcție de modalitatea zborului diferitelor grupe de păsări: 5-7 la "Trochilidae", 8 la "Apodiformes" și 35-30 la unele "Procellariiformes". Uneori a 5-a remige secundară lipsește; această atrofiere se numește acvintocubitalism (aquintocubitalism) sau
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
care folosește la determinarea speciilor și a sexelor. Numărul remigelor secundare variază după grupuri, de la 9 până la 40, în funcție de modalitatea zborului diferitelor grupe de păsări: 5-7 la "Trochilidae", 8 la "Apodiformes" și 35-30 la unele "Procellariiformes". Uneori a 5-a remige secundară lipsește; această atrofiere se numește acvintocubitalism (aquintocubitalism) sau diastataxie (la "Ciconiiformes", "Anseriformes", "Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
în funcție de modalitatea zborului diferitelor grupe de păsări: 5-7 la "Trochilidae", 8 la "Apodiformes" și 35-30 la unele "Procellariiformes". Uneori a 5-a remige secundară lipsește; această atrofiere se numește acvintocubitalism (aquintocubitalism) sau diastataxie (la "Ciconiiformes", "Anseriformes", "Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
a 5-a remige secundară lipsește; această atrofiere se numește acvintocubitalism (aquintocubitalism) sau diastataxie (la "Ciconiiformes", "Anseriformes", "Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
remige secundară lipsește; această atrofiere se numește acvintocubitalism (aquintocubitalism) sau diastataxie (la "Ciconiiformes", "Anseriformes", "Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele policarului sunt niște
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele policarului sunt niște pene mărunte, tari, care se inserează în lungul oasele corespunzătoare primului deget al autopodului aripii, de regulă în număr de 3-4, rareori 5 sau 6 (la "Menura"). Ele poartă numele de alula sau spuria
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele policarului sunt niște pene mărunte, tari, care se inserează în lungul oasele corespunzătoare primului deget al autopodului aripii, de regulă în număr de 3-4, rareori 5 sau 6 (la "Menura"). Ele poartă numele de alula sau spuria și servesc pentru
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
apă. Tectricele (fulgii, învelitorile) sunt pene mici, de regulă moi, care formează îmbrăcămintea corpului acoperind unele părți ale corpului păsărilor. Sunt situate pe cap, gât, spate, abdomen, aripi și coadă. Ele învelesc aripa și coda deasupra și dedesubt și baza remigelor sau rectricelor. Baza tectricelor este pufoasă, puful putând trece insensibil la lame, dar în genere separația se face distinct. Barbicelele sunt foarte reduse sau chiar lipsesc. Sunt singurele pene care posedă deseori hiporahis, care este un vexil secundar al penei
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
acoperă dorsal și ventral baza rectricelor și sunt numite respectiv penele supracodale (învelitorile supracaudale) și penele subcodale (învelitorile subcaudale). Tectricele alare (învelitorile alare) sunt pene de contur flexibile de diferite mărimi care acoperă etajat ambele părți ale aripii și baza remigelor, cuprinzând locul de inserție și spațiile goale dintre ele. Ele sunt bine "lipite" unele de altele și în acest fel dau aripii eficacitatea cea mai mare în zbor. Cele de pe partea externă a aripii se numesc tectrice supraalare (învelitorile supraalare
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
lipite" unele de altele și în acest fel dau aripii eficacitatea cea mai mare în zbor. Cele de pe partea externă a aripii se numesc tectrice supraalare (învelitorile supraalare), iar cele de pe partea internă a aripii - tectrice subalare (învelitorile subalare). Baza remigelor primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
supraalare), iar cele de pe partea internă a aripii - tectrice subalare (învelitorile subalare). Baza remigelor primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra supraalarelor mari se găsește un rând de tectrice mijlocii numite și supraalarele mijlocii, în același număr
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
și au o așezare asemănătoare cu aceea a supraalarelor și o numire corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
și fâsele. Familia include 5 genuri și 63 specii. Sunt păsări mici (cât vrabia) și zvelte cu o lungime de 12-21 cm și o greutate de 11-64 g, au picioare lungi, robuste și subțiri, cu gheare lungi și aproape drepte. Remigele secundare sunt așa de lungi, încât atunci când aripile stau în repaus, vârful lor ajunge până aproape la vârful remigelor primare. Coada este lungă, și trunchiată sau puțin crestată. Coada lungă a codobaturilor dă iluzia unor dimensiuni mai mari. Ciocul este
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
de 12-21 cm și o greutate de 11-64 g, au picioare lungi, robuste și subțiri, cu gheare lungi și aproape drepte. Remigele secundare sunt așa de lungi, încât atunci când aripile stau în repaus, vârful lor ajunge până aproape la vârful remigelor primare. Coada este lungă, și trunchiată sau puțin crestată. Coada lungă a codobaturilor dă iluzia unor dimensiuni mai mari. Ciocul este subțire, ascuțit și conic. Majoritatea fâselor au un penaj maro dungat, ceea ce le ajută la camuflaj, în timp ce codobaturile au
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
mai mică decât guguștiucul; masculul este puțin mai mare decât femela. Corpul este subțire, coada alungită, aripile lungi și ascuțite. Coloritul general este întunecat. Capul și creștetul capului sunt de culoare albastru-cenușiu. Penele din spatele capului prezentă adesea vagi margini. Spatele, remigele terțiare (scapulare) și tectricele au o culoare cafeniu-roșie, dar cu centrul penelor negru, dând acestei părți un aspect foarte solzos. Părțile laterale ale gâtului au dungi albe și negre repartizate în 3-4 rânduri. Gâtul și pieptul sunt roz-violaceu sau cenușiu-roz
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
petelor negre de la vârful aripii este foarte importantă pentru determinare ereților vineți, sur și alb. Masculii tineri sunt cafenii deschis pe spate, iar pata neagră din vârful aripii este asemănătoare cu cea de la eretele alb,ușor mai ascuțită,doar câteva remige primare fiind negre. Femela este maronie cu târtița albă, mai lată decât la ereții alb și sur, iar aripile sunt evident mai scurte și mai rotunjite, cu 4 nu 3 "degete" în vârf, în timpul zborului glisat la înălțimi mari, femela
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]