2,146 matches
-
muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai bun, abandonîndu-și fără remușcări părinții în singurătate și sărăcie. Pentru nefericiții rămași acasă cu toate iluziile destrămate, debranșarea energiei termice vine aproape de la sine, ca o anticameră a morții. Goana pentru supraviețuire alterează iremediabil și relațiile dintre soți. Ocupați pînă peste cap de profesii
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
bună, îmbunat, Domnul dă semn de răzgândire și zice : ... Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinerețile lui și nu voi mai pierde toate vietățile cum am făcut. (Remușcare divină). Nu se știe dacă din cauza aceasta, dar pe cer apare pentru prima dată simbolul speranței și al omenirii împăcate: Curcubeul...
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
uneori - prin concentrație și dimensiuni - a fi corespondentul în proză al unor haiku-uri) se succed cu repeziciune, precum clipele care ne măsoară existența. În fond retrăim la nesfîrșit, în alte forme, aceeași poveste biblică despre dragoste, putere, trădare și remușcare. Viața noastră întreagă, toată istoria și literatura lumii pot fi circumscrise perimetrului de cîteva sute de metri dintre Muntele Măslinilor, Golgota și Zidul Plîngerii. Cele mai abominabile crime ale omenirii și cele mai sensibile povești de dragoste, sublimul și grotescul
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
articol de ultimă oră făcuse infarct. Numai cînd mi-am corectat șpalturile povestirii am descoperit că era tot o dramă statică dintre cele pe care ajunsesem să le scriu fără să-mi dau seama. Această surpriză neplăcută mi-a adîncit remușcările de a fi trezit un prieten cu puțin înainte de miezul nopții pentru a-mi scrie articolul în mai puțin de trei ceasuri. Cu această stare sufletească de penitent am scris povestirea exact în acest timp, iar luni am ridicat din
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și pe unul și pe celălalt. Vaga remușcare ce însoțește trecerea comunismului pe planul al doilea al criminalității se vede compensată de o vigilență, de o concentrare extremă a atenției asupra a tot ceea ce a fost în relație cu nazismul, cu Vichy, sau astăzi cu ideile perverse din
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
și alta din perioada respectivă, ca să vă verificați supozițiile.) Încă o dată reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră textul acela prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul, remușcările și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune că vă plăcuse foarte tare atunci, am putea presupune că în felul său chiar vă iubise și acum, când presimțea sfârșitul, flutura batista, vă făcea semne de împăcare, vă
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Într-o obișnuință deprimantă pentru conștiința oamenilor. Suferința Esterei, dublată de suferința propriului tată muribund, este concentrată minuțios În Contrariul morții. Fiorul morții se Întrepătrunde cu senzația sufocantă a Esterei, pentru care “orice frîntură de timp petrecută neînfolosul muribundului aducea remușcări, i se părea că, nesupravegheat, procesul care-l ducea pe Lazăr de la el la lucrul ăla de pus bine În pămînt se accelerează”. Într-un cadru În care timpul pare a se fi oprit În loc, Estera “Îi Ținea mîna Într-
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
și prezentabila, îi vrea pe amândoi: unul îi oferă stabilitate, celălalt excitație. Mai contează faptul că cei doi sunt cei mai buni prieteni, atât de buni încât oficialul nici nu își închipuie ce se petrece pe la spatele său? Amantul are remușcări, oficialul n-are habar, iar minciună are picioare scurte. Astfel, un om bun și pașnic se transformă în ceva ce nu vă puteți imagina. Cum se vor rezolva lucrurile? Aflați vizionând comedia “O femeie împărțită la doi”. Acces 18:30
Spectacolele saptamanii la Teatrul Rosu [Corola-blog/BlogPost/93929_a_95221]
-
pentru o clipă de deșărtăciunea resentimentelor, a vanității, a convențiilor, lumea Halippilor capătă o nebănuită profunzime sufletească. Spațiul extins acordat descrierii scurtului episod muzical măsoară fizic un timp interior mult mai îndelungat, cel al conștiințelor răscolite de întrebări, dureri ascunse, remușcări, amintiri... Insistența autoarei asupra vocabularului unității și al armoniei, referite concomitent la muzica interpretată și la publicul care o ascultă, vorbește de la sine: "durerile împietrite în marmora acordurilor vocale", "trupul acum uniform al asistenței", "camera convulsionată de același spasm", "Puterea
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
buna Lina". Soțului ei, în schimb, emoția zilei, accentuată de melodia divină a oratoriului, îi aduce pare-se pocăința, căci din spusele lui Marcian aflăm decizia lui de a se întoarce la repetiții. Pe flușturatecul Lică îl regăsim tulburat: de remușcări? de golul lăsat de pierderea Siei, "camarada credincioasă și arțăgoasă ca un câine-lup"? Naratoarea încearcă s-o definească: "O legătură prin suflet, fără ca Lică să fi știut ce e sufletul. O legătură nedeslușită, ce se rupea acum din unele rădăcini
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Dar, târziu, în 1930, de când datează primul volum de Memorii, numește foarte bine principalul defect al articolului său din 1915 despre Galaction, defect a cărui recunoaștere trezește o nouă suspiciune: virulența criticului și-a depășit obiectul. E o doză de remușcare, e un pic de regret. De unde o fi provenit această exagerare în negarea violentă a foarte tânărului și talentatului prozator? Mai sunt totuși la mijloc și alte motive, care pot fi chiar "motive personale", drept cauze ale acestei virulențe - cauze
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
dar pe care le gîndea ca aducînd mari satisfacții celuilalt. Era atît de sensibil la dezamăgirile și frustrările altuia, încît, pentru a i le stinge, făcea lucruri contra propriei sale persoane. Avea în el un impuls autodistructiv foarte activ și remușcări nestinse. Era un torturat, cu o inteligență uimitoare și un patetism refulat. Avea un farmec enorm, care se exercita și asupra bărbaților, și un surîs care-i transfigura fața, scoțîndu-i pe neașteptate la suprafață trăsăturile lui de om tînăr. Nu
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
spre istoric și politic (acesta în relație cu alte sisteme totalitare). Volumul se alcătuiește din mărturii minore și semnificative despre curaj și lașitate, opoziție și supunere, într-o viață care trebuie trăită și visată. Alvis și destinul, 1993, pleacă de la remușcările unui evreu român oarecare, care își părăsește țara natală abia după ce a fost marginalizat de sistem, așadar după o existență înfrântă, cu regretul mărturisit în sfârșit de a-și fi trăit viața de impostor propagandist al dogmatismului comunist. El ajunsese
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
se realiza în fond ca nimeni altul”, de a fi fost „cel mai puțin balcanic”, de a nu fi avut „nici gustul, nici superstiția eșecului”, de a „ignora într-un grad inimaginabil seducția trândăviei, a plictiselii, a vidului și a remușcării”.
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional. Un suflet se descarcă, un altul primește povara mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi, istoriografi ori arhivari care transformă în numele autorului, al memoriei și al bunului
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
Alexandru Dohi după lungul tunel al excitațiilor-cazarme treceam printr-o pădure de remușcări lângă mine ședea un poem bătrân nu-mi era clar simțeam că e o insulă unde cărți înviate erau în carantină rănile erau cuțite din convingeri se făcea focul de gală o și ce serpentine între stări ba eram într-
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
acesta își bea ceaiul de plante care-i curăța rinichii. Ascultîndu-l, mustața blajină i se zburli. Dar îi căzu înapoi la loc, treptat, fir cu fir. Deși nu era cu nimic vinovat, prin ochii bătrînului trecu o licărire gălbuie de remușcare. "Lasă frățioare, zise în șoaptă, dacă noi omorîm mai puțini dintr-ai lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
că nu am timp să mă ocup... Mulți mi-au spus-o direct, fără pic de jenă, dar cu părere de rău că literatura pierde imens lipsită fiind de un asemenea roman. Eu, spre deosebire de ei, declar fără nici o urmă de remușcare că, fără romanul vieții mele, societatea are numai de câștigat, adică mai puțin cu o mediocritate descrisă cu lux de amănunte. Despre ce aș putea să scriu? Aventuri amoroase nu am avut, nici avere să toc la jocuri de noroc
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
și cu Vama! Ce a fost... și ce-a ajuns! și eu merg în delta de 2-3 ori pe an, însă pe mine mă mâhnește și altceva: localnicii nu dau 2 bani pe delta lor. gunoiul se aruncă fără nicio remușcare. nu au nicio minimă educație despre colectarea deșeurilor. nu spun că asta e vina lor, spun că în 20 de ani s-ar fi putut face multe. și încă nu e târziu. voința să fie. oricum, delta e un loc
Frumoasa fată nemăritată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82470_a_83795]
-
dezbrăcat printre tot felul de nimfeturi, dar empatizez cu nervii care-l cuprind atunci când lucrurile nu ies așa cum vrea el și care îl fac să dea toată pădurea peste cap. Îmi mai place apoi să cred că mă regăsesc în remușcările sale finale, care îl conving să desfacă, în cele din urmă, vraja. Nici pe el, nici pe mine, pandaliile nu ne țin prea mult. Și, nu în ultimul rând, ador expresia “gone with the fairies” tartuffe
Cine-aș fi dacă aș fi un personaj de teatru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82493_a_83818]
-
eroic de această Românie încă verde, dar cu chiloții atît de îngrozitor de murdări. În chiloții României, s-au înghesuit toți politicienii ei, toți administratorii, toți “revoluționarii” scutiți de taxe, de plată biletelor de tren, avion, vapor, scutiți de rușine și remușcări, de rușine și conștiința. O Românie umilită și de noi ceilalți, noi toți cei care nu îi schimbăm naibii lenjeria, să îi cumpărăm mătasuri fine și parfumate, sau mai bine să o lăsăm să umble goală și zăluda, primitivă, necivilizata
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
mă volatilizasem încă. Nu am întrebat-o mai târziu nimic pe Ester. Simțeam că inginerul doar o dorea, îi dăduse probabil târcoale, nu-l lăsase Ester să se apropie prea mult și acum crezuse că, lovită dintr-odată de tembelismul remușcărilor, venise la el să i se ofere. La pușcărie. Amuzat de idee, am început să chicotesc. "Chiar nu te înfioară grozăviile astea?", s-a răsucit Ester spre mine. "Nu-ți dai seama ce oribil loc, au suferit oameni aici, au
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
anonim, că aici ne putem întâlni cu vietăți ca pisifonele sau putem fi urmăriți de umbre amenințătoare, (vezi ipostaza rea a câinelui de aer), că aici, pentru vini necunoscute, putem fi devorați de "amintiri mocnite", ce preschimbă gândurile în "mari remușcări" ș.a.m.d. În acest sens, "evazionismul" lui Mircea Ivănescu se dovedește, poate, cu adevăr "subversiv". Avem de-a face nu numai cu o pledoarie implicită pentru individualitatea și utopiile omului obișnuit, ci și cu o intuire a imprevizibilului și
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
au băut din laptele subteran - își spuse Aerostate, plângând. Trebuie să-ți aduni anii în pumni ca să poți plăti, ca să poți scrie pe perete: Nici azi nu a nins. În prag, o femeie tăcută sporește onoarea casei. REMUȘC|RI Cele mai multe remușcări de teren din acest an și cele mai îndelungi alunecări de faleze le-am petrecut împreună. Am văzut mai multă fericire în ochii tăi decât în bidon-ville-uri și brâiele de dinamită atârnate la matineele coapselor tale : voiai să răstorni lumea
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
văzut mai multă fericire în ochii tăi decât în bidon-ville-uri și brâiele de dinamită atârnate la matineele coapselor tale : voiai să răstorni lumea, noua ordine și, mai la urmă, porțelanul întunecat din care mai băuseră și alții. Cele mai lungi remușcări din anul acesta ploios - o formă singuratecă de surpare de sine. Voiai să răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]