500 matches
-
felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia căutării unei limbi a Paradisului. Propunîndu-ne să recitim cîteva dintre principalele teze care au abordat încă din secolul al XVII-lea, de fapt, problema graiului originar, trecînd prin Leibniz, Herder, Renan, Richard Simon, F. Max Muller, chiar si Saussure puțin, precum și alții poate mai puțin cunoscuți, Olender desface, atent și cu răbdare, firele încurcate ale acestui ghem de tensiuni și contradicții reprezentat de investigația lingvistică. Olender nu oferă, la rîndul lui
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
la Gramatică comparată, insistă că ideea de naționalitate să fie ținută departe de noile științe ale limbii. Dar poziția lui Bopp pare a fi mai curînd un caz excepțional: un intreg capitol din cartea lui Olender este dedicat lui Joseph-Ernest Renan, cărturar care și-a început cariera cu o adevarată pasiune pentru ebraică, transformată spectaculos, în urma întîlnirilor cu filozofia și cultură germane, prin Goethe și Herder, într-un antisemitism substanțial, tematizat cu voracitate. Modificarea lui Renan este narata de Olender că
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Olender este dedicat lui Joseph-Ernest Renan, cărturar care și-a început cariera cu o adevarată pasiune pentru ebraică, transformată spectaculos, în urma întîlnirilor cu filozofia și cultură germane, prin Goethe și Herder, într-un antisemitism substanțial, tematizat cu voracitate. Modificarea lui Renan este narata de Olender că într-un adevărat Bildungsroman și tocmai de aceea ea e exemplara. Catolic că formație spirituală, ebraist că formație intelectuală, Renan suferă două convertiri radicale sub influența ideilor vremii: despărțirea de Biserică catolică și specularea valoroaselor
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
cultură germane, prin Goethe și Herder, într-un antisemitism substanțial, tematizat cu voracitate. Modificarea lui Renan este narata de Olender că într-un adevărat Bildungsroman și tocmai de aceea ea e exemplara. Catolic că formație spirituală, ebraist că formație intelectuală, Renan suferă două convertiri radicale sub influența ideilor vremii: despărțirea de Biserică catolică și specularea valoroaselor sale cunoștințe despre semiți și ebraică, inițial pentru a stabili o serie de teorii despre "rase" lingvistice, legătura dintre limba și religie, dintre civilizație și
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
stabili o serie de teorii despre "rase" lingvistice, legătura dintre limba și religie, dintre civilizație și profilul lingvistic al unui neam, teorii relativ generale și cumva chiar favorabile semiților, pe care însă ulterior le interpretează în favoarea arienilor. Convolutele gîndirii lui Renan, așa cum s-a desfășurat ea pe parcursul carierei savantului, sînt prea delicate ca să le rezum fără a alunecă în simplificări periculoase. Ce mi se pare semnificativ însă este ca întreg tabloul teoriilor renaniene, așa cum îl prezintă Olender, pare animat de acest
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
pare animat de acest cuplu dramatic: semitul și arianul. Pentru Renan-rebelul anticatolic, creștinismul trebuie să producă o arianizare a religiei lui Isus, în urma căreia această din urmă s-ar putea elibera de urmele semitice ale "indigenței sale congenitale". Strategia lui Renan de arianizare constă în "închiderea" vechilor evrei într-un "ev fără istorie", cum îl numește Olender. Antisemitismul lui, dacă termenul nu e cumva exagerat, este lipsit de stridentele unei uri rasiale explicite, ci ține mai curînd de o ostilitate controlată
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Grass a depus un vădit efort spre a-și redacta, în doar un an și jumătate, ambițioasă carte, la interferență documentarului cu ficțiunea. A consultat arhive cu documente istorice, a încercat să-și formuleze textul pe alocuri în dialect berlinez, renan etc.... Rezultatul acestor strădanii este discutabil, nu neapărat în sensul negativ al termenului. Chiar dacă tonul moralizator și intențiile didacticiste se fac pe alocuri simțite, nu acesta este elementul care deranjează. Și nici absența ironiei sau autoironiei, care ar fi putut
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că acel clișeu tipic după care portretul de evreu se reduce la imaginea de silen (buze groase, nas coroiat) nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z. Codreanu) au pretins unicitatea portretului fizic al
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
spiritului o vocație îndoielnică, adesea pernicioasă. Iată însă cum îl caracteriza pe raționalistul Benda un comentator al revistei ,,Le Nouvel Observateur", pe marginea unei noi biografii ale sale apărută în Franța: ,,Pe de o parte Franța lui Voltaire, a lui Renan și a clasicilor, de cealaltă parte Germania și romantismul său tenebros: întreaga filozofie bendiană se rezumă la această separare elementară (...) Din dragoste pentru rațiune, din suspiciune față de voluptate, acest omuleț uscat și arțăgos și-a făcut chiar o datorie din
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
o maturitate interesantă fiindcă-și păstra entuziasmul tineresc, se dovedea atât de experimentat, cu fibra atât de intens lucrată în decenii de inițiative și perseverență revoluționară, încât o uimea. Ea, prietena lui Victor Hugo, opozantul de geniu, a lui Ernest Renan ce revoluționa termenii credinței, a liber cugetătorilor de la Revue des deux mondes și a celor mai originali scriitori, de la venerabilul Dumas la atât de originala Georges Sand și la fascinantul, încă tînăr, Gustave Flaubert, plus seria celor mai noi publiciști
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
Rodica Bin Iarna a trecut blînd peste ținuturile renane luîndu-și un adio furtunos exact la 1 martie cu un uragan purtînd, din motive doar de meteorologi știute,de astă dată un nume feminin cu rezonanțe literare - "Emma". Cu doar cîteva zile înainte, peste Germania începuseră să bîntuie Eriniile, eufemistic
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
eram uluit să-i aud pe Gounod ori pe Delibes cîntînd și acompaniindu-se la pian. Anatole France și Jules Lemaître veneau deseori să dejuneze la noi ca și Pierre Loti de cîte ori trecea prin Paris. Îl văd pe Renan venind să dea autografe pe cărțile sale, pe Leconte de Lisle cu craniul lui (un copil ca mine își închipuia cu greu că un poet poate să fie atît de pleșuv), pe Maeterlinck, pe Doumic etc.". Timpuri aurite, personaje ce
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
o haină confecționată din păr de cămilă, legată la mijloc cu o curea de piele, ce se hrănea cu lăcuste și cu miere, propovăduia spălarea de păcate și venirea ultimei judecăți. Era, cum avea să-l caracterizeze mai târziu E. Renan, „austerul preparator, tristul predicator al pocăirii, înainte de bucuria sosirii Mirelui, profetul care anunță venirea Împărăției lui Dumnezeu, dar moare înainte de a o putea vedea. Gigant al originilor creștinismului..., acest aspru justițiar a fost absintul care a pregătit buzele pentru dulceața
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
modelele culturale, poate că s-ar fi pierdut dacă nu s-ar fi consacrat studiilor istorice și culturale, scriind despre Erasmus, Goethe, Hölderlin, Kleist, Nietzsche, Rilke, Herzl, Freud, Schnitzler, Mahler, Bruno Walter... sau Balzac, Dante, Montaigne, Chateaubriand, Sainte-Beuve, Dickens, Dostoievsky, Renan, Rodin, James Joyce... Și dacă n-ar fi trecut prin școala traducerii. „Dând curs sfatului lui Dehmel, căruia îi sunt și astăzi recunoscător, îmi foloseam timpul ca să traduc din limbi străine, ceea ce și astăzi socotesc a fi modalitatea cea mai
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
vorbindu-mi despre socialismul german, remarca faptul că, la efectuarea serviciului militar, compatrioții socialiști nu erau stânjeniți de opiniile lor antimilitariste, ale căror partizani se afișau, de altfel, în viața civilă. Întotdeauna m-am gândit, a adăugat el, că dl. Renan dacă s-ar fi născut în Germania, ar fi murit foarte probabil episcop sau chiar călugăr." Iată modalități de gândire care ar fi scandalizat fără îndoială Franța. Căci acolo este o problemă de conștiință aceea de a-ți conforma viața
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
dea Prusiei un teritoriu mai mare pe malul stâng al Rinului și să o pună în contact militar mai strâns cu Franța". S-a luat atunci în calcul chiar ideea de a se ceda Saxa Prusiei, pentru ca, astfel, din provinciile renane, să se formeze un regat pentru regele Saxei. Dar, acest prinț ghinionist, reținut la Berlin, nu a fost de acord cu schimbul, iar Ludovic al XVIII-lea, din rațiuni de familie, nu a consimțit nici el la această eventualitate. Talleyrand
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
revoluții contrare, ci a contrariului revoluției. Același, într-un reproș la adresa umanismului lui Rousseau, declară că a întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt împotriva sufragiului universal, convinși că "nu domesticești sufragiul univeral prin el însuși" (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
declară că a întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt împotriva sufragiului universal, convinși că "nu domesticești sufragiul univeral prin el însuși" (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De Maistre în Considérations sur la France: "Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
Dacă admitem că primul martor ocular al învierii lui Isus, primul personaj cu care discută Isus, abia înviat din morți și încă neurcat la Tatăl, este Maria Magdalena, realizăm adevărata importanță a personajului. Importanță speculată în sens invers de un Renan, de pildă, care, pentru a anula istoricitatea învierii, nu ezită să-și declanșeze o criză de misoginie: cum putem crede într-o înviere al cărei singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
făcut mult rău popoarelor respective. Aceasta nu înseamnă însă că națiunea nu este o noțiune demnă de interes, așa cum o arată numeroase lucrări de sociologie. 6.5.1.1. Două concepții despre națiune Comparativ cu discursul tradițional privind națiunea, Ernest Renan a fost poate primul autor (1882) care nu i-a ancorat înțelesurile doar în trecut, ci și într-o idee de proiect comun. Dacă pentru germani legăturile de sînge formează o națiune, pentru francezi ele sunt date de voința de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ancorat înțelesurile doar în trecut, ci și într-o idee de proiect comun. Dacă pentru germani legăturile de sînge formează o națiune, pentru francezi ele sunt date de voința de a trăi împreună, "plebiscitul de fiecare zi", după formula lui Renan. Este o diferență majoră. În Germania dreptul sîngelui e cel care prevalează și e greu de obținut cetățenia germană, chiar prin mariaj, dacă n-ai avut nici o rudă născută germană. Ei bine, în Franța a prevalat multă vreme dreptul pămîntului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
necesitatea unor redefiniri atît în ceea ce privește legăturile dintre națiuni, cît și referitor la situația imigranților, rezidenți sau nonrezidenți. Această exigență comună ne conduce la modularea opoziției tradiționale dintre cele două concepții, pentru a sublinia ceea ce au în comun. Iată ce spunea Renan în acest sens: "O națiune este un suflet, un principiu spiritual, este rezultatul unui lung trecut de eforturi, de sacrificii și devotamente, de glorii comune, este o voință comună în prezent, un mod de a face lucrurile împreună, de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
despre a lui Ioan, nu știu de ce, o să-l întreb pe Andrei când l-oi prinde - care nu e făcută de un teolog și în același timp nici de un liber cugetător, care s-ar folosi de ele precum Ernest Renan când scria 'Viața lui Iisus', la sfârșitul secolului XIX, și vedea omul fără să-l vadă pe Fiul Domnului (...) Andrei Pleșu și-a păstrat un spirit foarte liber, cu niște comentarii foarte interesante, bazate pe o bibliografie înspăimântătoare. Nu sute
Cartea Anului 2012 a fost desemnată () [Corola-journal/Journalistic/80703_a_82028]
-
L.M. Arcade, cercul literar cu pricina se reunea de vreo patru-cinci ori pe an. Ședințele, foarte lungi, erau întrerupte de o gustare, binevenită pentru participanții sosind din împrejurimile Parisului și de mai departe. Poetul-far al cenaclului (care sosea din Germania renană) era Horia Stamatu. Încă în aprilie 1974, am citit și eu acolo vreo douăzeci de poeme. Vechiul exil a manifestat o curiozitate moderată la adresa noului venit; cineva și-a manifestat mulțumirea că foloseam cuvântul suflet... Unii mi-au reproșat, câțiva
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
După o serie de două înfrângeri consecutive, ambele cu 0-2, CFR Cluj a reușit să obțină victoria, azi, pe teren propriu, scor 6-1 (1-1), în fața Sportul Studențesc. Golurile au fost marcate de Sougou 38, Mureșan 51, Renan 52, De Zerbi 69, Bastos 87 și Kapetanos 90+2, pentru gazde, respectiv Târnăcop 27, pentru oaspeți. Din păcate, autorul golului "studenților", Târnăcpo, a văzut direct cartonașul roșu, în minutul 39, pentru o intrare dură asupra lui Cadu. Astfel, antrenorul
Clujenii şi-au revenit. CFR - Sportul 6-1 () [Corola-journal/Journalistic/76614_a_77939]