41 matches
-
păroase, cu nervura principală prevăzută cu peri. Antenele sunt formate din 8 articole. În repaus, aripile sunt pliate de-a lungul spatelui (fig. 54 a). Masculul este mai mic decât femela și are corpul de culoare galben- cafeniu. Oul este reniform, opac. Larva este asemănătoare cu adultul, dar este mai mică și lipsită de aripi (fig. 54 b). Biologie. Iernează în stare activă (adulți și larve) pe culturile din sere, unde poate avea 5-7 generații pe an. Se înmulțește pe cale partenogenetică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care în Europa sunt prezente 30 de specii. În fauna României au fost semnalate 9 genuri cu 24 de specii. 1 Genul Nicrophorus Fabricius (Necrophorus L.) Capul este îngustat după ochi cu tâmplele ușor rotunjite. Ochii mari și convecși, ușor reniformi, prelungiți anterior până la baza mandibulelor, fin fațetați. Fruntea prezintă între ochi o carenă fină și arcuită, orientată spre baza mandibulelor, delimitându-se astfel spre interior un câmp frontal. Între locul de inserție al antenelor există o strie transversală ce delimitează
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
-lea sternit abdominal la marginea posterioară cu o prelungire triunghiulară. 6 Genul Aclypea Reitter (Blitophaga Rtt.) Corpul negru-unicolor. Capul transvers, mai lat decât lung, nu este îngustat după ochi. Labrumul sinuat în forma unui unghi aproape până la frunte. Ochii ușor reniformi, între ochi și vertex se află proeminență transversală care uneori poate lipsi. Antenele scurte cu o măciucă alcătuită din 4 articole. Scapul ceva mai lung decât următoarele 2 articole luate împreună, al 2-lea articol antenal fiind puțin mai lung
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații purtând denumirea de sterigme de care se prind sporangii. Sporangioforii au dimensiuni între 300-1200 µm, iar sporangii 14 30 x 10 -18 µm. Din germinația sporangilor rezultă 5-8 zoospori biflagelați, reniformi, de 6 8 x 4,5 µm. Formarea sporangioforilor și a sporangilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 1824oC. Către toamnă în spațiile intercelulare ale frunzelor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspunzătoare de apariția unui răspuns anafilactic sistemic puternic sau de apariția unei vasodilatații locale și creșterea permeabilității vasculare (edemul local). 11.4. Monocitele Monocitele sunt cele mai mari leucocite (diametrul lor este de 15 - 20 μm). Ele prezintă un nucleu reniform și granulații citoplasmatice fine de culoare roz. Monocitele sunt eliberate în circulație din măduva hematogenă atunci când sunt mature și apoi migrează în țesuturi (ficat, splină, noduli limfatici, plămân) unde pot sta zile sau chiar ani, intrând în componența sistemului reticulo-endotelial
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau total, de bazicromatină. În celulele foarte întinse sau pe cale de strivire prin întindere, nucleolii sunt vizibili ca și la microscopul cu contrast de fază. Protoplasma foarte puțină, bazofilă, cu structură extrem de fin granulată. Celulele reticulo-endoteliale nediferențiate pot prezenta nuclei reniformi sau alungiți, elipsoizi, care rezultă prin întindere. Se mobilizează în sângele circulant. Sunt celulele care dau naștere la mitoze și “blaști” în culturile de sânge periferic. Celula reticulo endotelială nediferențiată are potențial hematopoietic mieloic. În măduva osoasă formează mici noduli
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
structurilor mezenchimatoase (splină, ganglionio limfatici). Structura ganglionilor limfatici, este adaptată pentru limfocitopoieză și plasmocitopoieză, dar și pentru funcția de filtrare a limfei și va fi formată din țesut limfatic dens și lax (lacunar). Ganglionii limfatici sunt organe ovalare turtite sau reniforme, cu dimensiuni de 230 mm. Tot țesutul limfoid, reprezintă 5% din greutatea corpului, masa cea mai mare fiind reprezentată de ganglionii limfatici. Ei, apar pentru prima dată la amfibieni sub forma unor corpusculi mici anexați vaselor; se găsesc și la
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sau total, de bazicromatină. În celulele foarte întinse sau pe cale de strivire prin întindere, nucleolii sunt vizibili ca și la microscopul cu contrast de fază. Protoplasma foarte puțină, bazofilă, cu structură extrem de fingranulată.Celulele reticulo-endoteliale nediferențiate pot prezenta nuclei reniformi sau alungiți, elipsoizi, care rezultă prin întindere. Se mobilizează în sângele circulant.Sunt celulele care dau naștere la mitoze și “blaști” în culturile de sânge periferic.Celula reticulo-endotelială nediferențiată are potențial hematopoietic mieloic. În măduva osoasă formează mici noduli sincițiali
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
nucleul conține un nucleol. Citoplasma este hialină și bazofilă. LIMFOCITUL MARE - este mai mic de volum, cu diametru mediu de 10µm, în circulație putându-se găsi celule cu diametru până la 20µm. Are o formă rotundă, cu nucleu rotund sau discret reniform, situat ușor excentric. Cromatina nucleară este densă, dispuse în mase grosolane, neregulate ce maschează nucleolii. Citoplasma este bazofilă fără granulații sau rare granulații azurofile. LIMFOCITUL MIC - este agranular, unele limfoicte mici conțin granulații azurofile sferoidale nerefringente în interiorul unor vacuole mici
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
pombe În ciclul de viață a speciei Schizosaccharomyces pombe predomină haplofaza, stadiul diploid fiind reprezentat de zigot. Imediat după formarea zigotului are loc diviziunea reducțională, în urma căreia se formează patru ascospori haploizi. La Schizosaccharomyces pombe, sporii sunt dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor sunt frați. Sporii eliberați după dezagregarea ascelor se mențin atâta timp cât
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
eliptică obovală ovală rotunjită Fructul: forma generală globular oval piriform îngustat neregulat oblong Fragaria x. Ananassa duch. Inflorescența: poziția față de frunze dedesubt la același nivel deasupra Fructul: mărimea foarte mic mic mediu mare foarte mare Fructul: forma cea mai frecventă reniform aplatizat globular conic biconic aproape cilindric cuneiform ovoid cordiform Fructul: culoarea galben albicios portocaliu pal portocaliu roșu portocaliu roșu purpuriu purpuriu închis Perioada de maturitate (50 % din plante cu fructe coapte) foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Extinderea neurcătoare
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Prunus salicina L. Fructul: mărimea foarte mic mic
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
formă generală: - globulos - ovat - piriform - îngustat - neregulat - oblong 4. Fragaria x ananassa Duch. Inflorescența: poziția relativă față de foliaj: - mai jos - la același nivel - mai sus Fructul: mărimea: - foarte mic - mic - mediu - mare - foarte mare Fructul: formă predominantă: (cea mai frecventă) - reniform - aplatizat - globulos - conic - bi-conic - aproape cilindric - cuneiform - ovoid - cordiform Fructul: culoarea: - galben deschis - oranj deschis - oranj - oranj-roșu - roșu - purpuriu - purpuriu închis Dată maturării (50% din plante au fructe mature-coapte): - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie Tipul de fructificare: - neremontant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
pur Ramură mixtă: pigmentația antocianica: - absența - prezenta Data începerii înfloritului: - foarte timpuriu - timpuriu - mediu - târziu - foarte târziu Floarea: formă: - rozacee - campanulata Petalele: mărimea: - foarte mici - mici - medii - mari - foarte mari Pedunculul: glandele nectarifere: - absențe - prezente Pedunculul: formă glandelor nectarifere: - rotunde - reniforme Fructul: pubescenta: - absența - prezenta Fructul: culoarea de fond a pulpei: - albă - galbenă până la galben oranj - roșie Sâmburele: aderenta la pulpa: - absența - prezenta Dată maturării: - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie 13. Prunus salicina L. Fructul: mărimea: - foarte mic - mic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
În funcție de aceste granulații se diferențiază cele 3 tipuri de granulocite - neutrofil, eozinofil, bazofil. Limfocitul este un leucocit de talie variabilă, cu nucleu unic, rotund, mare și citoplasmă bazofilă, subțire. Monocitul este un leucocit de talie mare, cu nucleu de aspect reniform și citoplasmă cu granulații fine azurofile (Fig. 79, Planșa III). Câteva exemple de anomalii ale seriei albe sunt: 1. granulații de diferite tipuri, de ex. granulațiile toxice din granulocite care apar în reacțiile leucemoide și permit diferențierea de leucemia mieloidă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
subliniat anterior, sunt membri imaturi ai sistemului monocitar - macrofagic și au că precursori monoblaștii măduvei osoase, care se transformă în promonocite, monocite medulare și apoi monocite circulante. Ultimele sunt observate că celule rotund - ovale de 12-15 µm, cu nucleu excentric, reniform sau dințat. Citoplasma este moderat bazofila cu puține granulații azurofile. Membrana poate prezenta numeroase pseudopode sau filopodii, importante pentru primul contact cu endoteliul vascular (Cheville N. F., 1976Ă (Fig. 2.14Ă. Fig. 2.14. Monocite circulante cu pseudopode la primul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]