33 matches
-
împrejurimi și din livezile costișelor veneau răspunsurile în prelungi tremurări melodioase și arzătoare (...). Și nici un glas, nici o ființă omenească pe uliți. Eram singur și așteptam să se întâmple ceva, o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastre. Niciodata nu mi-am imaginat ce comori se ascund în aceste pagini", povestește Kurt Philippi. Astfel au fost scoase la lumină piese muzicale excepționale și rare, descoperite în Arhivele de Stat din Sibiu - faimoasa lucrare Stabat Mater de Pergolesi reorchestrată de însuși Johann Sebastian Bach, opere ale unor compozitori baroci transilvăneni, precum și alte comori pierdute ale muzicii baroce, care demonstrează faptul că Transilvania era foarte bine conectată la curentul muzical european al perioadei, fiind în același timp un spațiu important
Le Monde: Muzica barocă, identitate românească () [Corola-journal/Journalistic/69822_a_71147]
-
de vază, nici un compozitor, textier sau instrumentist cu participări notabile în istoria de 50 de ani a Mamaiei nu fusese contactat!! Brambureală totală, cum s-ar spune, pentru că se punea, firesc, întrebarea: ce se va cânta, în ce acompaniament, cine reorchestrează piesele? Iar artiștii aveau și ei programul făcut, iar de concursuri de creație și interpretare nici nu mai putea fi vorba, acestea cer pregătiri minuțioase. Și ce simplu și elegant se putea rezolva totul, cu proiecții pe ecran ale momentelor
Moartea unui festival by Silvia Leontena? () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
crema” acestui proiect) și nu vor “suna” în formulă redusă. Atunci a fost contactat Sebastian Burneci, un muzician excepțional, foarte bun trompetist, membru al orchestrei cu care am lucrat proiectul și bun coleg și colaborator de-al meu, pentru a reorchestra piesele în variantă de 6 suflători. El mi-a cerut acordul, nu am avut nimic împotrivă, deși amândoi știam că această reorchestrare nu e decât încercarea de a ține în viață, conectat la aparate, un proiect schilodit. Am totuși un
George Natsis despre proiectul ?Ieri ?i azi? by George NATSIS () [Corola-journal/Journalistic/83390_a_84715]
-
Sorescu. Pentru ea mai făcuse o singură dată o excepție: i-a creat rochia de mireasă. Și tot Alină Sorescu a fost “vocea” care a însoțit aceasta pre- zentare inter- pretând pie- șele lui Edith Piaf care au fost superb reorchestrate de compo- zitorul Andrei Tudor. O idee foarte inspirată ce se vă materializa și în lansarea unui CD. Atmosferă ve- chiului Paris a fost recreata cu imagini reprezentând elemente stilizate din orașul de pe Sena, de la umbrele multicolore și tablouri, până la
Omagiu muzical by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84026_a_85351]
-
și lui Dumnezeu laudă; Urmează semnătura și data: Mangalia, 13 august. 1940. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4, unde se precizează că lucrarea a fost orchestrată în anul 1940 și reorchestrată în 1951<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Formație. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: 2 corni, gong, harpa, coarde. PRIMA AUDIȚIE: (în program nu se precizează că este prima audiție, dar nu am
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Bugeanu, solist, Götz Teutsch.<footnote Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa Radio”, Buc. 1999. footnote> OBSERVAȚII: 44b. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I. D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și orchestră - reorchestrată în 1951. ANUL TERMINĂRII: 3 septembrie 1951, Herculane UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 492 bis, DESCRIERE: F. Sp. 492 bis: manuscris de 15 pagini, semnat la sfârșit și datat 3 septembrie 1951, Herculane. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
trăit traiul în secolul trecut: atletul ceh Emil Zatopek (1922-2000) și inventatorul de origine sârbă Nikola Tesla (1856-1943). Ambii au cunoscut oroarea războiului, fiecare a cîte unuia, și unul din pariurile romanelor lui Echenoz este să “micșoreze”, să decoloreze, să reorchestreze sound-ul grav la care cititorul unui roman istoric s-ar putea aștepta, cu crochiuri, cu sepia, cu arii scurte, cu bucăți de jazz. De data aceasta, personajele nu mai contează, vorbim iar de “vieți minuscule” (Pierre Michon): toată greutatea cade
Sînt 14. 1914. by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4082_a_5407]