108 matches
-
sunt transformate, de oameni, în scopuri. Omul nu poate trăi decât prin cultură. Dar ființa sa culturală nu repre-zintă un exclusivism ontologic, pentru că dacă ar fi astfel, natura nu ar fi depășită. Cultura este o altă ordine decât natura; ea reordonează natura, prin urmare, o și depășește. Omul este ființă culturală prin program ontologic și nu în serie naturală, pentru că apariția lui reprezintă o mutație ontologică; sau, în termenii lui Imm. Kant și ai lui C. Rădulescu-Motru, omul este scopul final
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1994; A. Corbin, 1994; J.R. Gillis, 1994; M. Ozouf, 1976; R. Sanson, 1976) au urmărit etapele prin care data de 14 iulie a fost construită și impusă ca sărbătoare națională a Franței și tehnicile ceremoniale prin care mecanismul comemorării a reordonat și resemnificat trecutul. Dacă inițial finalitatea sărbătorii era una „conservatoare” (a păstra și apăra memoria revoluției), foarte repede o nouă perspectivă, teleologică, și-a făcut loc: sărbătoarea trebuia nu numai să comemoreze faptele de odinioară, ci și să promoveze un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cheltuieli pentru emițător și cu cel mai mic efort pentru receptor (sinonim cu cel mai mare confort). Televiziunea, în acest sens, domină radioul, care domină presa scrisă, care domină broșura, care domină cartea, care domină manuscrisul etc. 3. Fiecare mediasferă reordonează diversele sale rețele în funcție de memoria sa cea mai eficace, asemenea unei structuri economice în interiorul căreia concurează mai multe moduri de producție, dominația aparținînd unuia dintre ele, ultimul venit de obicei. 4. Determinările tehnice ale organelor de transmisie condiționează mai mult
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lipsită de viziune, dar care, uneori, disprețuia viziunea. Care considera că "mâna invizibilă" a lui Smith va reglementa totul. În mod tradițional, capitalul reprezenta factorul cel mai important în cadrul unui ciclu de producție. Abundența de capital pe piețele financiare a reordonat ierarhia de până atunci a oricărui proces de producție. Importanța capitalului s-a reponderat, iar cea a forței de muncă a crescut. În felul acesta, țările cu populație numeroasă au ieșit avantajate, iar cele cu un număr de locuitori care
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
comedie umană” (un capitol se ocupă de „numele proprii”) -, de larga înțelegere a sufletului omenesc, de echilibrul operei, caracterizată prin „obiectivitate și comprehensiune etnică”, de finețea metaforei și de caracterul ceremonial și ritualic al stilului. Materialul documentar al lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale epocii (sincronism și protoconism ș.a.). Pe tema specificului național în literatura română a realizat o antologie cuprinzătoare, Național
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
sociale și a modului său de producție. Din motive evidente, elitele politice - și mai ales cele extrem-moderniste deosebit de autoritare - Încep, de obicei, cu schimbări ale structurii formale și ale regulilor. Aceste modificări sunt cel mai accesibile și mai ușor de reordonat. Oricine a lucrat Într-o organizație formală - fie chiar și Într-una ce funcționează strict după reguli detaliate - știe că manualele și regulamentele nu pot deloc să explice cum reușește instituția să Își facă bine treaba. Funcționarea ei armonioasă se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a proiecta și influența dezvoltarea unei noi ordini internaționale” (10 ianuarie 1977, p. 2). Această amintește de aspirația pe care America a întreținut-o f)r) încetare, din perioada mandatului prezidențial al lui Woodrow Wilson încoace, aspirația de a reordona lumea; ins) nu este vorba de aceasta. Kissinger nu concepea ordinea mondial) în termeni structurali precis definiți, ci se gândea mai degrab) la sarcina de a modela, de-a lungul anilor, relații organizate și pașnice între principalele p)rți ale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
resursele lumii occidentale erau orientate pe trei direcții complet divergente. În primul rând, spre propria restructurare, care urma să consume cea mai mare parte a acestor resurse. În al doilea rând, spre înglobarea în sistemul mondial - pe cale de a fi reordonat - a periferiilor abandonate de sistemul comunist: America Centrală și Latină, Asia de Sud-Est, Africa. În al treilea rând, spre distrugere și nu spre construcție. A fost nevoie de mai mult de un deceniu pentru ca lumea occidentală să devină conștientă de sarcina sa de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al rupturilor, dramatizate într-o manieră amintind și de poemele lui Aurel Dumitrașcu, sunt profund expresioniste, trădând un fond abisal angoasat: „M-am retras cu totul,/ stau în punctul întunecat,/ astup o gură”. Aceste Veneții, aceste lagune (1999), antologie care reordonează versurile anterioare, cuprinzând și inedite, oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a simțurilor: „Carne urcată în bolți abia
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
1996). Construindu-și demersul de la autor înspre operă, comentatorul evită confuzia între biografia unui autor și „viața și opiniile personajelor” sale, ceea ce duce de regulă la biografii romanțate și la conturări pripite ale eului creator. El cercetează cu minuție și reordonează nuanțat documentele și actele oficiale, unele inedite, ajungând la definirea unei psihologii creatoare și la schițarea etapelor unui destin uman adesea derutant pentru istoricii literari. Se demonstrează că „sucitul” Creangă a avut darul disimulării, acoperindu-și protector fondul său grav
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
general, care tinde să le anuleze. Pentru a se preveni pierderea specificității artistice, soluția posibilă - potrivit lui P. - e cea întrevăzută de Tudor Vianu: reconstituirea în civilizația modernă a pantomimei artei, existentă în Antichitate. În fine, Arta de la A la Z reordonează alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
anumite aspecte ale realității (cum crește iarba, cum zboară o pasăre sau un avion, cum explodează o bombă atomică etc.). Calculatorul devine un excelent mijloc de experimentare în mediul școlar. În fața calculatorului, copilul poate descoperi lumea, o poate apropia și reordona în consonanță cu trebuințele și țelurile sale. Calculatorul integrat într-o rețea are rolul de mijloc de comunicare și de exteriorizare în mediul școlar. Devine o fereastră de deschidere (informațională, emoțională) către cei din mediul proxim sau chiar îndepărtat. Calculatorul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rapida trecere spre un multipolarism neechilibrat, ar putea produce reașezări În sistemele de alianță, ar putea reașeza raporturile de forță de pe continent și din subsistemul de relații internaționale al României. Schimbarea proximă a structurii de putere a sistemului internațional poate reordona prioritățile de securitate ale României Într-un sens realist sau o vor putea face să adere la proiectul Europei federale. Lecturi recomandate Hitchins, Keith (1998), România (1866-1947), Humanitas, București. Mearsheimer, John (2003), Tragedia politicii de forță, trad. de A. Năstase
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
toate adunate în Vizuina luminată (1971). B. consideră cuvintele realități concrete și invită nu la o lectură, ci la o vizionare din interior a poemelor. Privirea lucidă descompune imaginile lumii; figuri și obiecte, lumini și culori, senzații și stări sunt reordonate liber, după logica visului sau a delirului și sub influența uneori manieristă a practicilor suprarealiste. Diversitatea haotică, hazardul combinațiilor constituie încă de acum o dimensiune a „irealității”. Viața apare ca un „umblet” printre șiruri de lucruri, sub cerul nedefinit, insensibil
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
cuvintele. O tristețe indiferentă ca rătăcirea frunzelor, poate. Fără timp, fără duh, fără corp. Tristețe a coborârii, poate, dacă ai simți-o. Dar nu simți cum cobori. Simți doar cum hălci de text se tot adună, se ordonează și se reordonează continuu, într-un multiform și policrom, încă diform, alt text. Gioarse de text se împreună, spre a se răzleți iarăși, dintr-odată revene. 30tc "30" M-am despărțit de Vichi din frică. Acel soi de teamă difuză care intrase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cuvântul, și toate lucrurile din lume, numite și nenumite, cunoscute și secrete, vizibile și invizibile, precum un stol de păsări care a obosit să zboare și coboară din nori, se așezară unul câte unul la locurile lor, umplând absențele și reordonând sensurile. Cipriano Algor se așeză pe banca veche de piatră pe care bunicul o pusese lângă cuptor, își sprijini coatele pe genunchi, bărbia în palmele împreunate și desfăcute, nu privea casa nici olăria, nici câmpurile care se întindeau dincolo de șosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
câini, Această problemă nu-i poate interesa decât pe cei care trăiesc acolo, îi tăie vorba Cipriano Algor cu glasul crispat. Marta nu răspunse, înțelese că orice cuvânt pe care l-ar spune ar putea porni o nouă discuție. În timp ce reordona din nou desenele obosite se gândi, Dacă mâine Marçal vine acasă și spune că a devenit gardian rezident, că trebuie să ne mutăm, tot ce facem aici își pierde sensul, va fi totuna dacă tata ne însoțește sau nu, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai mare provocare în gândirea femeiască este aceea de a trece de la dorința feminină de siguranță și aprobare la cea mai «nefeminină» dintre toate însușirile: aceea a aroganței intelectuale, supremul hybris de a-și revendica pentru sine dreptul de a reordona lumea. Hybrisul creatorilor de zei, hybrisul bărbaților creatori de sisteme” (Lernerxe "„Lerner,Gerda", 1986, p. 228). A provoca gândirea și putereaxe "„putere" patriarhale înseamnă încurajarea gândirii, puterii, autonomieixe "„autonomie" femeilor și a interdependenței dintre sexe în locul supunerii și dependenței. Patriarhatulxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cărții în patru capitole (având o întindere substanțială) în limbaj natural, urmate de alte patru capitole în limbaj formal, părea a îngreuna lectura. Această nouă ediție rezolvă problemele menționate. Cartea apare acum într-un singur volum, iar capitolele au fost reordonate în așa fel încât fiecare problemă prezentată în limbaj natural să fie urmată imediat de prezentarea ei în limbaj formal. În acest mod, cititorul poate verifica, cu ușurință, demonstrațiile tuturor rezultatelor prezentate în limbaj natural, fără a mai fi nevoit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dar când cineva din public l-a întrebat pe Rumsfeld ce părere are despre puterea blândă, acesta a răspuns: "Nu știu ce înseamnă."2 Iată una dintre problemele noastre. Unii dintre liderii noștri nu înțeleg importanța capitală a puterii blânde în lumea reordonată în urma evenimentelor din 11 septembrie. După cum remarca fostul președinte al Camerei Reprezentanților, Newt Gingrich, în legătură cu politica administrației Bush în Irak, "ceea ce contează nu este să ucid cât mai mulți inamici. Contează numărul aliaților pe care mi-i fac. E un
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
e exagerat să vedem În particulele enigmatice despre care e vorba un element pe cât de desuet, pe atât de obscur: talentul. Dar nu talentul În stare pură, ci tensiunea filtrată de dorința de autocunoaștere sau, după caz, de autoexpunere. El reordonează, după legi la fel de impenetrabile, fragmentele ce păreau să se disperseze permanent sau, În orice caz, să rămână simple segmente amorfe dintr-o improbabilă serie de lumi paralele. Or, talentul unifică miraculos particulele și senzațiile cărora subiectivitatea amenința să le dea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
eseuri. Hume, Voltaire, Rousseau, Diderot, Kant și atâtea alte nume ilustre vin să întregească o listă care atestă pe deplin această voluptate a teoretizărilor care marchează secolul al XVIII-lea. În același spirit, după cum am mai sugerat, sfera literară își reordonează mecanismele, ducând la crearea unui nou domeniu cel al criticii. Aceasta este scoasă din marginalitate, nu mai este un simplu apendice al creației, ci devine creație propriu-zisă, deținând, în acest sens, o dublă îndreptățire ideatică și artistică.106 Forța pe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dintr-un film cu Humphrey Bogart 2. După ce s-a mai estompat noutatea descoperirii, o dată cu publicarea tuturor fragmentelor de text gnostic sau cu privire la gnostici 3, euforiei i-a luat locul studiul serios. Însă toate materialele existente au nevoie să fie reordonate, iar pînă acum n-au apărut noi interpretări globale. Specialiștii nu par a fi gata de sinteze. După cum opinează Însuși James Robinson: „Într-un anume sens, afluxul noilor izvoare a absorbit În asemenea măsură energiile științifice, Încît generația noastră dă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
în epocă pe adresa înaltei societăți a saloanelor, edița princeps și următoarele au devenit pentru N. Georgescu un reper de disociere și o referință negativă ce au declanșat ... eminescologia. Toți ceilalți editori au fost tentați să destructureze edițiile Maiorescu, să reordoneze poeziile după alte criterii. Din lunga listă a edițiilor și a autorilor lor, amintim doar numele unor V. G. Morțun, A. D. Xenopol, Matei Eminescu, Ioan Scurtu, A. C. Cuza, G. Adamescu, N. Iorga, C. Bogdan Duică, G. Murnu, Ibrăileanu, C. Botez
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]