31 matches
-
față cu materia sa, cu tipurile dramatice. Pretutindene am recunoscut pătrunderea (Durchdringung) idealităței și naturei (Naturwahrheit), a generalităței de speție (Gattungsallgemeinheit) și a vieței individaale de ținta absolută a artei dramatice. Din dezvoltarea noastră putem aprețui și meritul (cerinței) pretențiunei (repețite) făcute mai ales în Germania cătră actor: că el adică trebuie să ni dea și prin înfățișarea sa esterioară deplina iluziune simțuală a caracterului ce are să ni reprezinte, la care au înaintea ochilor mai escluziv, și resping ca jenătoare disproporțiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
postul său de simplă apărare. Dar operațiunile militare luară deodată o cale la care nimeni nu se aștepta și România se văzu din nou expusă a deveni teatrul războiului. Atunci, ca să preîntâmpine un asemenea pericol și înduplecându-se la chemările repețite și stăruitoare ale comandantului-cap al armatelor rusești, oștirea română trecu Dunărea. Cooperarea ei nu fu cu totul nefolositoare pentru succesul final al campaniei care, ajungând la încheierea unui armistițiu, fu îndată urmat de tractări pentru pace. Acele tractări se petrecură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Bravo! Bravo!) Să ne unim dar cu toții în votul nostru, ca să fie știut de toți că în România nu există decât un glas și nu bate decât o inimă ori de câte ori este vorba de mărirea și gloria țării. (Aplauze prelungite și repețite.) d. președinte al consiliului, ioan c. brătianu: D-lor senatori, iau cuvântul ca să îndeplinesc o datorie, declarând fericirea mea că aud vorbind astfel pe d. Iorgu Cantacuzino, fiul lui Grigore Cantacuzino, care a lucrat împreuna cu Câmpineanu și Iancu Rosetti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în marea de urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier! În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă sgudue arama urechea amorțită Și simțul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca să aprinză o singură scânteie În sufletu-nghețat. Și singur stau și caut ca uliul care cată În inima junimii de vieața-i desbrăcată Un stârv
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
veșnicie. Când nimic se întîmpla-va pe întinderea pustie Am să-ntreb: Ce-a rămas, oame, din puterea ta? - Nimic!! {EminescuOpIV 150} {EminescuOpIV 151} 1285Dar la ce să beau din lacul ce dă viață nesfârșită, Ca să văd istoria lumii dinainte-mi repețită, Cu aceleași lungi mizerii s-obosesc sufletu-mi mut? Și să văd cum nasc popoare, cum trăiesc, cum mor. Și toate Cu virtuți, vicii aceleași, cu mizerii repetate... 1290Vrei viitorul a-l cunoaște, te întoarce spre trecut. Din aghiazima din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a împărțit-o romînilor"; la care A. Russo 3 răspunde că "milionașul de moldoveni, care de 80 de ani trăiește ideile filozofice ale lumii civilizate", are acest drept. Și Russo, capul cel mai teoretic al acestei școli critice, adeverește de repețite ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el aiurea 4 - se împarte astăzi în două școli, una ce își are cuibul în București, unde se cultivă cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]