142 matches
-
noii ediții este că echipele trebuie să gândească proiecte vandabile, că dacă vor ca aceste proiecte să rămână în repertoriu, trebuie să știe să-și facă promovare singure și pe banii lor și, în general, să se plieze pe profilul repertorial al Teatrului Național și să nu se aștepte, de fapt, la un suport real din partea unui teatru profesionist. Ni se pare extrem de grav că un teatru de stat se comportă ca un spațiu privat, că încalcă principiile egalității de șanse
Scrisoare deschisă adresată Teatrului Național «I. L. Caragiale» din București cu privire la programul 9G la TNB () [Corola-website/Science/295838_a_297167]
-
În urma publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, două teatre s-au închis: Teatrul Nottara și Teatrul Foarte Mic, ambele aflate într-un moment de reconstrucție repertorială și de importantă definire identitară. Clădirile în care funcționează cele două teatre sunt pe lista imobilelor expertizate tehnic, incluse în clasa I de risc seismic. Încă din 2006, clădirea în care se află Teatrul Foarte Mic figura în planul de
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
a acestora: cântecului liric propriu-zis i-a alăturat balada, cântecul haiducesc, cântecul de dragoste, cel de lume, romanța semicultă și chiar cântecele în stil popular ale unor autori de muzică ușoară. Florilegiul din înregistrările sale evidențiază această foarte diversă abordare repertorială, care tentează la o asociere a personalității lui Dan Moisescu cu cea a marelui său înaintaș Anton Pann (psalt și muzician de lume în același timp, culegător, interpret și publicist). Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
1985) ARTA PREZICERII PE TERMEN SCURT (Omul nu-i supus mașinii), Septembrie 18, 1980, Teatrul Național, Cluj-Napoca; Aprilie 1, 1981, Teatrul dramatic, Constanța; Aprilie 23, 1989, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț " Această piesă are o serie de însușiri care fac firească opțiunea repertorială a teatrului. În primul rând, acțiunea ei este interesantă datorită plasării în realitatea imediată, mai exact, într-o categorie de probleme (promovarea în funcții de răspundere) hotărâtoare pentru asigurarea bunului mers al vieții întregii societăți, cât și a fiecăruia dintre
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
în studiul bisericilor de lemn din Ardeal. Cele câteva biserici de lemn din zona Sibiului sunt remarcate de Ioan Ovidiu Abrudan, care le descrie, încadrează istoric și analizează iconografia. Pentru județele Maramureș, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Mureș au apărut noi publicații repertoriale cu contribuții marginale, îndeosebi în actualizarea situației din teren. Lista regiunilor istorice sau administrative în care este împărțit, de regulă, studiul bisericilor de lemn din Transilvania.
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]
-
Cor al Corului Operei Naționale din București și Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice Muntenia din Târgoviște. S-a afirmat ca dirijor secund al Corului de Cameră Madrigal și dirijor fondator al Corului de cameră Accoustic, cu care abordează o paletă repertorială complexă: muzică sacră, prelucrări folclorice, renaștere europeană, muzică contemporană și muzică de teatru și film, colaborând cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Alice Barb, George Ivașcu, Alexandru Dabija. I-a avut ca profesori de dirijat sau mentori
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
corală acumulată în acești ani îi va folosi mai târziu în activitatea dirijorală și îl va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal”, legitimându-i astfel, "de facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăsește emblematicul "Madrigal" și înființează Corul de
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăsește emblematicul "Madrigal" și înființează Corul de Cameră "Accoustic", împreună cu cei mai valoroși colegi ai generației sale. Corul „Accoustic” își construiește în scurt timp o identitate repertorială nouă și o sonoritate proprie, la acest lucru contribuind colaborările cu lumea teatrului, concertele și imprimările de muzică contemporană, realizate în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Căsătoria cu mezzosoprana Maria Jinga și prietenia cu tenorul Vlad Miriță
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
firească, în 2015 este numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice „Muntenia” din Târgoviște și începe o revigorare a activității concertistice a acestui ansamblu, aducând alături de el o pleiadă de instrumentiști foarte valoroși și experimentați din Capitală. Aici gândește o linie repertorială potrivită publicului local, alternând concertele elitiste cu spectacolele dedicate atragerii publicului larg. A absolvit Seminarul Teologic din București în 1997, după care a urmat cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, la Universitatea Națională de Muzică din București. În
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
primarului general interimar în acest sens. Multe dintre teatrele publice funcționează în detrimentul publicurilor pe care ar trebui să le integreze în construcția repertoriilor lor. Nu explorează diversitatea acestora și nu-și asumă manifest cunoașterea și integrarea lor într-un discurs repertorial consistent. Cele mai multe dintre teatrele publice nu au o misiune formatoare, educațională, ci una de bandă de producție, de livrare de spectacole, schimbând, în regim de circuit exclusivist, artiști. Instituțiile de spectacol rămân dependente de regimul stagnant de făcătoare de montări
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]
-
o idee, cred, foarte importantă: și anume că e nevoie de un program evaluativ consistent în lipsa căruia instituția de spectacol funcționează arbitrar. Orice director de instituție publică de spectacol ar trebui să fie capabil să-și motiveze principiile de selecție repertorială, alegerea unei viziuni emblematice pentru teatrul pe care-l conduce, planul de investiții etc. Dacă nu există o bază comună de criterii de evaluare, cu necesare diferențe specifice, formulate aplicat și puse în practică de persoane care nu au în
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]
-
de admitere în marea familie lirică sovietică”, teatrul liric Moldav devine subiect de referință pentru care se deschide comunicarea cu omologii săi din spațiul unional, dar și din cel socialist. În prima perioadă de activitate a teatrului, se cristalizează bagajul repertorial, cu o acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor de operă și balet: opere - Casa mare de M. Kopytman, Rigoletto, Traviata, Aida, Othello, Trubadurul de G.Verdi, Tosca, Madama Butterfly de G.Puccini, Paiațe de R.Leoncavallo, Bărbierul din Sevilla de
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Este remarcabilă, de la debut și până în prezent ținuta sa artistica echilibrată, în permanență raportare la valorile tradiționale ale cântecului popular românesc și într-o constanta ascensiune, pe drumul performanței artistice. Performanță ce se realizează pe de o parte în plan repertorial, prin abordarea unei game tot mai bogate de registre expresive ale cântecului popular, pe de alta în plan vocal și tehnico-interpretativ, această voce, de excepțională frumusețe și cu totul originală prin culoarea sa bogată în rezonanțe grave, fiind pusă in
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
fățișă a unei atitudini critice, în sensul social-politic. Uneori, grupurile producătoare de spectacol independent sunt motivate exclusiv de dorința de a pune în scenă ceea ce nu pot juca în instituții publice; alteori de dorința de a ieși din rutina regimului repertorial. Nu de puține ori, actorii tineri sau maturi vor pur și simplu să fie văzuți, să lucreze ceva, orice, în condițiile în care sunt salariați într-o instituție care îi folosește sporadic, ori la minima rezistență. De aceea își înscenează
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
se pare că reiese, deocamdată, de aici, e că, atîta vreme cît nimic nu se schimbă în principiile și modalitățile de concepție și funcționare a sistemului subvenționat, atfel spus atîta vreme cît instituția publică rămîne exclusiv un „furnizor de servicii” repertoriale, o parte din ce în ce mai consistentă a mișcării teatrale independente, deja coagulată pe baza conținuturilor critice de discurs teatral, pare în mod natural condamnată la libertate (cum ar fi zis existențialiștii): asumîndu-și și dezvoltîndu-și propriile strategii prin care teatrul provoacă participația, reacția
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
vedere nu pare diferit de celelalte tipuri de orchestre din Băli însă diferența constă în primul rând în ceea ce privește acordajul. Acest tip de ansamblu este acordat folosind modul "pelog saih 7" ceea ce conferă muzicienilor săi posibilitatea să abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
gest ireverențios față de un trecut strălucit, față de care, în ultimul timp, s-a adîncit o prăpastie. Practic, de la Iluzia comică al lui Alexandru Darie n-am mai văzut nimic semnificativ (stagiunea 1998-1999). Și atunci, îmi pun întrebări serioase privind strategia repertorială, existența unui program pe termen scurt sau lung, tacticile de a atrage regizori importanți care să pună în valoare o trupă cu mari posibilități și disponibilități, aproape neadusă în luminile rampei. Spectacolele stagiunii trecute sînt proiecte sau producții ale Laboratorului
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Publicistica se remarcă prin libertatea de spirit în abordarea unor subiecte dificile, prin distincție și intelectualitate. Mai importante par a fi cronicile dramatice, adunate parțial în volumul Vreau să trăiesc (1983), în care insistă asupra necesității educării spectatorilor prin politici repertoriale adecvate sau asupra obligației actorilor de a-și nuanța jocul în funcție de registrul psihologic al fiecărui personaj și analizează diferite roluri pentru a sugera cum ar trebui jucate, oferind interpretări interesante ale unor piese. Plecând de la ideea că verosimilitatea unui personaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
de aleasă eleganță a spiritului din cenaclul condus de E. Lovinescu. Volumul Teatrul așa cum l-am văzut (1935-1945), apărut în 1986, reunește o parte din publicistica teatrală semnată într-un deceniu dominat de o acută criză economică, politică, dar și repertorială. Tonul comentariilor este moderat, civilizat, lipsit de ostentație. Perspectiva, mereu în atenția analistului, salvează spectacolele și textele discutate de situarea strâmtă în timp. Criticul se dovedește foarte sensibil la problema priorității care trebuie acordată partiturii dramatice și la readucerea actorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
la volumul lucrărilor existente. Repertoriul, mai ales cel al secolului al XX-lea, este foarte puțin cunoscut. FINAL Catalogul grupat pe genuri muzicale oferă o perspectivă în orientarea interpreților interesați de acest domeniu și de a crea posibiliatetea unei opțiuni repertoriale cu un spectru mai larg. Considerăm că acest catalog îșî afirmă utilitatea si in plan muzicologic, oferind o bază consistentă de date reprezentată de repertoriul bogat pentru pian la patru mâini, pentru cei care doresc săși îndrepte cercetarea teoretică spre
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
dintre iubire și ură. Personajele se dezlănțuie, adăugând atmosferei gestul decis. În Michelangelo, atmosferă și conflict se topesc într-o discretă stare de poezie, astfel încât piesa poate fi citită și ca un poem închinat creației artistice. Ieșite rapid din circuitul repertorial sunt alte câteva lucrări dramatice ale lui K.: Lăcustele (1934), Intermezzo (1943), Răzbunarea Corinei (1943), Fata de la mansardă (1944), Dictatorul (1945), Tarsița și roșiorul, libret de comedie muzicală (1947), Ruxanda și Timotei, poem dramatic (1957), Moș Teacă (1960), precum și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
a fost satisfăcut în întregime de libret așa că nici nu a început transpunerea lui pe muzica. Cand Merelli s-a întors de la Viena la începutul anului 1840, l-a chemat pe Verdi și i-a explicat că, din considerente pur repertoriale, are nevoie ca el să compună o operă comică pentru toamna viitoare. Avea deja în vedere anumite librete iar opera Îl Proscrito urma să mai aștepte. Verdi n-a refuzat propunerea iar Merelli i-a oferit câteva librete scrise de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
po rani ei, care s-au văzut prinși în vârtejul de neoprit al vieții moderne. Acest fapt se traduce prin a cânta prea mult, titluri în drăznețe și poate nerecomandabile, în prea puțin timp. Odată ce a pornit pe o cale repertorială dificilă și, după părerea mea, un pic aventuroasă ăîn comparație cu mijloacele sale de mezzosoprană acută), Cortez a trebuit să facă uneori față unei culori câteodată ambigue, unui timbru pe alocuri deteriorat de un vibrato prea strâns, unei emisii din
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
al Vioricăi, greu de egalat de către vreun alt cântăreț din România contemporan perioadei sale. Poate că, luați separat, unul are mai multe discuri, altul mai multe spectacole la Scala, Covent Garden sau Wiener Staatsoper. Per ansamblu însă, amplitudinea geografică și repertorială la care a ajuns Viorica reprezintă un capitol luxuriant, greu de comparat cu al altcuiva. Poate că ar fi trebuit să găsesc un loc unde să înșir măcar o parte din multele premii ale Vioricăi, de la Marele Premiu al Academiei
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Ferdinad al III-lea de Habsburg au semnat privilegii prin care permiteau muzicanților evrei să cânte inclusiv la ceremonii baptismale și nupțiale creștine. Concu rența și colaborarea dintre lăutarii evrei și cei creștini au dus la influențarea reciprocă a temelor repertoriale și a instrumetelor folosite <endnote id="(705)"/>. Acest tablou este completat de numele de dansuri populare - gen Jidăncuța, Ovreicuța etc. - intrate În folclorul românesc <endnote id="(404)"/>, precum și de faptul că, În Țara Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]