5,917 matches
-
contemporan sînt substantivele nene și tanti folosite ca termeni nu doar de adresare, ci și de desemnare a unui bărbat, respectiv a unei femei necunoscute. Uzul e ușor de verificat în texte jurnalistice, de pildă în replica atribuită într-un reportaj unei fetițe de 12 ani: "O tanti mi-a dat 100 de mii de lei" (EZ 2727, 2001, 15). în afara limbajului infantil, cei doi termeni transmit o ingenuitate mimată ironic: "E frumoasă tanti din poză, aproape la fel de frumoasă ca poezia
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
Rodica Zafiu În prezent, se vorbește și se scrie tot mai mult despre droguri: în diferite contexte (cronică senzațională, reportaje, analize sociologice sau medicale) și în varii registre de limbaj (standard, științific sau familiar-argotic). Discursul jurnalistic rămîne totuși unul destul de sumar, repetitiv, vehiculînd o informație minimală în raport cu amploarea fenomenului. Din păcate, nici instrumentele lexicografice nu sînt în acest caz de
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
17) o revistă de cultură intitulată Caligraf, însoțită de antologii lunare (presupunem) din opera cîte unui scriitor. În Colecția Caligraf din aceeași lună putem citi poeziile dlui Radu Voinescu. Ce mai ascultă PSD-ul În ultima vreme ROMÂNIA LIBERĂ publică reportaje realizate "sub acoperire". Cel apărut în nr. 3780 consemnează recțiile unora dintre concetățenii noștri la invitația de a investi într-un joc piramidal de tip Caritas. Îngrijorător pentru discernămîntul celor care au căzut în plasă e că pe fluturașul promoțional
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
cu litere mari întrebarea " Nu v-ați săturat?" și că destui au fost cei doritori să cotizeze la societatea fantomă Satirac, care de la dreapta la stînga se citește Caritas, îmbiați de reporterii României libere. Teama Cronicarului e că după apariția reportajului se va găsi vreun întreprinzător care nu va glumi și îi va impozita pe creduli. * Mai marii Poliției sînt convinși că demilitarizarea acestei instituții va produce minuni în mentalitatea polițistului. Potrivit ziarului AZI, șefii IGP sînt supărați pe presă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
de diversiuni nu înșală pe nimeni. Dacă vrea să rezolve problemele reale ale țării, n-ar fi rău ca d-nii Năstase și Iliescu să ia într-o după-amiază trenul de Oltenița, după modelul lui Mircea Dinescu, realizatorul celui mai cutremurător reportaj t.v. difuzat în ultimii ani. Acolo sunt adevăratele probleme ale țării. Acolo e România adevărată, în vagoanele pestilențiale umplute până la refuz de-o populație semi-animalizată, lac de sudoare, navetând în condiții de exterminare zeci de kilometri pentru a câștiga
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
într-o zi" (sau, mai bine zis, "un roman de o noapte"): se cunoaște că autorul Panos Ioannidis are școala de ziaristică și abilitatea simbolului individual, ori aceea a abordării simbolurilor în sistem de parabolă. Limbajul jurnalistic dă credibilitate de reportaj, perdeaua de simboluri dă trăinicie, durată, perspectivă. Ciprul e deja împărțit." Linia verde" care desparte populația greacă de cea turcă e deja supravegheată de căștile albastre /evenimentele se petrec după 1974/ , numită involuntar ironic "strada libertății", e frecvent traversată de
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
dorit. Singur Eugen Istodor a profitat de un asemenea "aliaj" găsindu-și totodată și propria formulă pentru care merită toată considerația. Cărțile jurnalistului de la Curentul, Iftimie Nesfântu sunt oarecum simptomatice. Merită discutată îndeosebi oportunitatea de a publica într-o carte reportaje apărute în ziar. Acel "un bun reportaj cotidian înlocuiește azi orice lung roman de aventuri sau de analiză", proclamat în 1920 de Ion Vinea, poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
un asemenea "aliaj" găsindu-și totodată și propria formulă pentru care merită toată considerația. Cărțile jurnalistului de la Curentul, Iftimie Nesfântu sunt oarecum simptomatice. Merită discutată îndeosebi oportunitatea de a publica într-o carte reportaje apărute în ziar. Acel "un bun reportaj cotidian înlocuiește azi orice lung roman de aventuri sau de analiză", proclamat în 1920 de Ion Vinea, poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
lung roman de aventuri sau de analiză", proclamat în 1920 de Ion Vinea, poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria îl încarcă zi de zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în carte datele, chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în carte datele, chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
nu-și dă seama. Oamenii din Erou al Muncii Socialiste, 17 frați și o bunică, Îngropați de vii... sunt adevărate personaje. Destinele și întâmplările lor sunt extrem de interesante. Drumul n-ar fi fost deci greu! Pușcărie cu balamuc este un reportaj de senzație care îți face părul măciucă. Jurnalistul rămâne din greșeală închis peste noapte laolaltă cu bolnavii psihic de la Tg. Ocna. Pagini întregi în care înregistrează comportamentul "colegilor" de celulă sunt înfiorătoare: "Un epileptic aflat în criză se tăvălește pe
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Brueghel. Zidul pictat în 1808 este atracția...babelor plictisite de slujbă religioasă și preotul e nevoit să-l acopere cu un covor. Umorul e suculent. I. Nesfântu este foarte aproape de cum ce ar fi putut arăta cele două volume de reportaje doar în Parfum de Rahela. Povestea unui sărăcit care transformă malul mlăștinos al Oltului într-un soi de grădină japoneză și care "pescuiește" dimineața cu barca clienți morți ai curvelor de pe barajul din apropiere este aproape o povestire. Are o
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Cronicar Cimitirul de pe Ada Kaleh Un reportaj senzațional publică în Flacăra nr. 3 (număr integral relevabil pentru conținut și punere în pagină) Toma Roman jr., însoțit de fotografiile foarte expresive ale lui Octavian Tibăr: Profetul, dolarii și turcii. E vorba despre ce a mai rămas din insula
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
l Ziarul INDEPENDENT a dat de urmele polițistului pe care îl cheamă Garcea în viața de toate zilele. E vorba de maiorul Ovidiu Garcea care se ocupă de cazurile de furturi de mașini care intră în parohia poliției Capitalei. În reportajul din Independent, maiorul Garcea e prezentat drept un polițist fără pată, care are un serios handicap din cauza omonimului său de la ProTv. Cînd se recomandă infractorilor pe care îi anchetează, trebuie să-i aștepte să-și termine hohotele de rîs, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
tentația epicului în sine, adică plonjarea, consolatoare, "într-o altă ordine, mai practică, a lumii" (Dialog final). Poetul decupează secvența din real, cu o foarfecă avînd ascuțișuri suprarealiste, în conformitate cu tentația către hiperrealism a unor avangardiști care au practicat cu sete reportajul. Proza groasă nu e decît o odihnă, programată, de acuitatea revelației lirice, așadar o subtilitate: "Într-o seară i-am întîlnit aproape pe toți. Se-ntorceau/ de la o înmormîntare, erau prăfuiți, șifonați și sufereau/ mai ales de sete./ Au tras
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
că vreau să devin ziarist și că îmi place foarte mult muzica lui Adamo. Pe urmă, la o săptămînă sau două, le-am trimis un articol despre găștile de pe Șoseaua Giurgiului, care acționau la cinematograful Flamura. Am făcut deci primul reportaj din viața mea, la 11 ani, în '64, și am primit cadou de la ei un stilou și un pix. Pe urmă, am debutat în '69, în anul I de liceu. Eram la liceul 39 unde George Șovu m-a pus
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
provocare a scriitorului, notând cu evidentă satisfacție: " Cercetând paginile revistei, am descoperit, într-adevăr, acest răspuns, întocmai, în numărul din 20 martie 1894." În numărul din 14 iulie 1896, descoperă în revista lui Anton Bacalbașa, "Moș Teacă", un pamflet sau reportaj nesemnat, "pus sub semnul probabilității pe baza mărturiilor verbale ale scriitorului". În "Liga ortodoxă", din 18 august 1986, sub semnătura Grigore Pisc, prescurtarea numelui Pișculescu, deschide posibilitatea stabilirii datei când a fost scris articolul Dintr-un carnet, corelând ziua morții
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
în istoria genului realizată cu peste două decenii în urmă de genialul Josef Loosey. Originalitatea actualei producții cinematografice Tosca constă în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a reportajului privind realizarea însăși a filmului-operă. Desfășurarea propriu-zisă cuprinde inserții și supraimprimări de imagini, de sunet, de vorbă, inserții dintre care multe - patinate în culori cenușii - provin chiar din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
genului realizată cu peste două decenii în urmă de genialul Josef Loosey. Originalitatea actualei producții cinematografice Tosca constă în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a reportajului privind realizarea însăși a filmului-operă. Desfășurarea propriu-zisă cuprinde inserții și supraimprimări de imagini, de sunet, de vorbă, inserții dintre care multe - patinate în culori cenușii - provin chiar din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
în zona operei. Astfel pot fi catalogate anume pleonasme, anume ilustrări imagistice ușor naive ce țin a explicita, a însoți, sensul textului cântat, ...sau progresiile episodice în recurență ale personajelor, drept procedeu simplist de basculare în timp. Dar aspectul de reportaj - plasarea în juxtapunere a desfășurarii muzical-dramatice cu imaginile din studioul de imprimare a peliculei sonore, acest paralelism constituie originalitatea însăși, o inspirație fericită, cea care face posibilă dezagregarea convenției fastidioase a spectacolului cântat, face posibilă implicarea și detașarea... drept atitudini
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]