134 matches
-
Cosmin Ciotloș Formula - declarată în repetate rânduri - a dramaturgiei lui Dumitru Crudu este aceea a Teatrului-Ziar. Cu alte cuvinte, fiecare dintre ficțiunile sale scenice pot fi, la rigoare, probate documentar prin fapte de istorie cotidiană, reportericească, sau dimpotrivă, de documente aproape tezaurizate. De aici, în linie firească, decurg coerența stilistică în sensurile cele mai ample, dinamismul scriiturii, originalitatea și - de ce să n-o spunem, în definitiv? - succesul mediatic. După piese ca Alegerea lui Alexandru Șuțțo, Oameni
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
a consumatorilor de hot-dog și vin fiert. Nu mai puteai suporta fumul de țigară și nici mirosul de transpirație. Lângă tine, două fete amețite de băutură Își balansau capul și mâinile În ritmul muzicii. Fotograful te sâcâia cu insistența lui reportericească de revistă de trei lulele. Ai plecat traversând parcul care era În vecinătatea Ambasadei Spaniei. Te gândeai la antologia de texte persane pe care ai fi vrut s-o dramatizezi. Îți Înghețaseră mâinile. Cerșetorii nu se duseseră Încă la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o precară cunoaștere a limbii române (,,reportaj în mineritul Văii Jiului“ - cum adică în?), dar și o neînțelegere a naturii poeziei; poate fi poezia reportaj? Să presupunem însă că poate fi (sunt atâția poeți care simulează, cu efect artistic, stilul reportericesc). În cazul acesta însă, nu se mai justifică înfrumusețarea simplistă, printr-o retorică imnică, a îndeletnicirii de miner. Versurile par scrise pentru a fi recitate pe o scenă a Festivalului Național „Cântarea României“. Stilul lor este bombastic-răsunător, ca muzica de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
paralele nu-și împrumută, sub nici un chip, episoade. Până la urmă, termenii se precizează. Destabilizat de evaporarea subită a Margăi, bărbatul își află, fără să realizeze, salvarea într-o așa-zisă anchetă de teren. Cu alte cuvine, e trimis, în scopuri reportericești, la o slujbă, cum singur îi spune, de pocăiți. Perfect imun spiritualicește, nefiind nici măcar un ortodox fervent, Andi întâlnește, în harababura psaltică de acolo, un fost coleg de cămin, căruia îi solicită, parcă pentru a împușca ambii iepuri apăruți la
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
De altfel, în timp ce-și recita versurile, la ultima sa descindere în dulcele nostru tîrg (manifestarea a avut loc la Primăria Municipiului), cerîndu-și parcă scuze, poetul a spus (citez din memorie): "Vă voi citi și cîteva din poeziile mele reportericești. Știu că ele nu sînt tocmai perfecte. Le-am scris dintr-un fel de necesitate lăuntrică. N-am putut să stau cu mîinile în sîn și să privesc pasiv la tot ce se întîmplă în preajmă..." Poetul a fost, probabil
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
claritate că, în unanimitate, poporul nostru este astăzi profund atașat partidului nostru, regimului nostru democrat popular și că el este întru totul de acord cu politica internă și externă a partidului și a guvernului.” Finalul articolului se întoarce la stilul reportericesc familiar, cu o scenă ce se vrea edificatoare. Autorul întreabă un țăran dacă alegerile au fost libere (deși nimic din amănuntele de dinainte cu privire la alegerile din 1946 încoace, la care Stancu se declarase „martor ocular”, nu sugerau o asemenea suspiciune
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5343_a_6668]
-
exigențe scriitoricești. În această privință, Atul Gawande, chirurg la „Brigham and Women's Hopital" din Boston, fiul unor medici indieni emigrați în SUA, are aplomb de scriitor și profunzime de psiholog. De fapt, autorul a învățat tiparul descrierii de tip reportericesc, genul acela de povestire în care întâmplarea e înfățișată ca și cum s-ar petrece chiar sub ochii cititorului, într-o relatare rapidă, sincopată, aproape gâfâită, de om care surprinde din mers un fenomen și îl urmărește până la încheierea lui. Medicul dă
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
ci prin corespondențele și comentariile vorbite la radio și televiziune. A primit toate distincțiile și premiile posibile, pe unele dintre ele de mai multe ori, culminând cu cel mai prestigios dintre ele, Premiul Peabody „pentru o viață întreagă de prestație reportericească fără compromisuri, de cea mai înaltă integritate". Obișnuia să spună despre sine că este „o carte de istorie vie". Cine-și mai aduce aminte de Olanda dinainte de construirea enormului dig care a legat între ele două mări pentru a feri
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
acuzase romanul francez contemporan de a fi „aservit reportajului”, în loc să-și vadă de „realitatea” lui, care nu este aceea de toată ziua. Ehe, de când disputa asta a avut loc la noi! Întrebați-l pe Radu Cosașu ce e cu „viziunea reportericească” pe care un critic i-o reproșa, lui și lui Nicolae Țic, în vara lui 1962! Sigur, comparaison n’est pas raison, cum spunea un strămoș al lui Beigbeder: una era ieșirea din realismul socialist dorită de criticii anilor 1960
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4699_a_6024]
-
Michi). Pompierul îi spune naratorului: „Tot ce trăim noi e decupat din Monciu-Sudinschi”. Sorin Stoica citise Biografiile comune și celelalte cărți ale lui Monciu- Sudinschi și, deși avea în vedere în ale sale o altă realitate, era atras de realismul reportericesc al înaintașului uitat de toți. De altfel, mărturisește în singurul lui interviu: „Am scris reportaj, ceea ce e iar o școală formidabilă”. Și încă: „Există foarte puțină ficțiune în ce am scris”. Îi place să i se remarce talentul de povestitor
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
de ani pe cruce să facă nani./ oh, eli, eli, lama sabachtani.” (p. 101) Despre cele câteva poeme apăsat conjuncturale, ca Elodia, Țară sau Blestem, nici n-are rost să discut. E suficient să spun că în ultimul, o șarjă reportericească, „buldozeriștii tineri” care tocmai au construit o biserică „se-nchină în pronaos la cosmâncă” (p. 93)! Viziunile lasă locul televiziunilor. Invocație nimănui, Elegii de când eram mai tânăr, Proprietarul de poduri, La dispoziția dumneavoastră, Teroarea bunului simț, Democrația naturii, Exil pe-
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
cum intră în felurite dispute fără miez teoretic. Sînt atîtea episoade inutile în volum, încît sîmburele de idei se reduce la 30 de pagini, restul fiind o umplutură epică în care autorul lungește pelteaua peste pragul suportabil. Cînd intuiești rețeta reportericească, a cărei intenție de senzațional face ca fizicienii să trăiască suspansuri trase de păr, care nu există decît în mintea lui Panek, începi să citești fragmentele în zigzag, sărind peste anecdota găunoasă și căutînd ideile cosmologice, așa risipite cum sînt
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
C. Mihăilescu confesiunea Lenei Constante, al cărei talent literar, consideră autorul, o ajută să cultive detaliul semnificativ, adăugând scrisului său subtilitate și forță de sugestie, în vreme ce stilul Adrianei Georgescu și al Oanei Orlea, mai grăbit, mai alert, presupune notația succintă, reportericească, consemnarea rapidă, directă a faptelor. Un ultim portret este cel al Aniței Nandriș, ale cărei Amintiri s-ar cere așezate, puncta Monica Lovinescu în 1992, la un an de la apariția cărții, pe un raft al clasicilor, constituind o lectură obligatorie
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
metode critice diverse, complementare. O astfel de atitudine, de lărgire a ariei de investigație critică, se regăsește în Imediata noastră apropiere (1980), carte cu caracter documentar mai pronunțat, articulată din diverse documente, mărturii, confesiuni, ce-și anexează, fără inhibiții, procedee reportericești. Specificul bănățean este explorat în aceste pagini în toate dimensiunile sale, relevându-se date, aspecte, dimensiuni și laturi ale creației spirituale din acest spațiu geografic mai puțin cunoscut. Scriitorii analizați, indiferent de valoare, anvergură sau importanță estetică, posedă o valoare
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
are leziuni pe creier/ și nimeni pe lume care să o iubească." ( Când am cules-o pe andreea din iarba de la național). Nu e cea mai bună pagină din sumar, însă ea conține, sub expresia directă și în modul descriptiv, reportericesc preferat de autor, sâmburele noii poezii semnate și asumate de Claudiu Komartin. Volumul său de debut, Păpușarul și alte insomnii (2003), se diferenția net de ale colegilor de generație prin cerebralitatea discursului și intelectualizarea emoției. Cultivat, conștient de trecutul cultural
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
ei. Poposeau mai cu seamă prin vechile și frumoasele mânăstiri, ce produceau o puternică impresie romancierului călător. Experiențele și descoperirile făcute au fost apoi așternute pe hârtie, probabil pe la sfârșitul lui 1919 sau începutul lui 1920, pe baza unor note reportericești. Sub titlul Orhei și Soroca. Note de drum, ele au apărut mai întâi la Chișinău, în 1921, iar ulterior, într-o versiune ușor modificată, și sub un nou titlu, Drumuri basarabene, la București (Editura H. Steinberg & Fiul). Aceasta din urmă
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe câțiva dintre școlarii și teologii blăjeni care au avut privilegiul să-l cunoască. Aceștia sunt Ioan Vargă, Petre Milăcan, Elie Damian Domșa și Grigore Dragoș. Tehnica utilizată de Elie Dăianu este reportericească, a colajului de citate și mărturisiri, pe care le comentează acceptându-le sau completându-le. Se alcătuiește astfel un film, cu secvențe memorabile, din vara blăjeană a poetului: portretul în care este izbitor contrastul între frumusețea fizică și sărăcia vestimentară
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
fracturiști au speriat de-a binelea o parte a criticii, creîndu-le unor Ion Simuț ori Paul Cernat sentimentul apocalipsei, al post-literaturii. Publicistica aflată la granița literarului nu a fost nici ea foarte imaginativă. Nu s-a făcut exces de curaj reportericesc și analitic, nu s-au explorat zone tematice noi, inaccesibile înainte. Ici-colo, un reporter frenetic, corespondent de front sau de catastrofă naturală, cu cizmele înfipte în nămol și mâna făcută streașină la ochi, înștiințează patria, la știri, asupra a ceea ce
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
în Germania de către Legația României din Franța (doar 12 persoane, printre care și soții Boz, din câteva mii). La Paris colaborează la publicațiile Le Petit Parisien, Excelsior și Dimanche illustrée. La sfârșitul anului 1944 revine în țară și, cum "diavolul reportericesc din el nu-l lasă în pace", creează, împreună cu Martin Economu, cotidianul în limbă franceză L'Information Internationale, devenind și redactor al cotidianului Finanțe și industrie și lucrând și la Agenția Română de Informații pentru Presă, ARIP. Publică lucrarea Franța
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
Pintea, șef de secție pe acolo, șeful lui Marin și al meu, și acesta trecuse prin diplomație, dar i-am spus că noi plecăm în stradă. Și el spune „Ați cerut voie conducerii?”. M.G.: De ce plecaserăți? S.A.: Asta din instinct reportericesc. Aceasta între etajul trei și unu. La etajul unu se schimbă situația. M.G.: Mi s-a spus când ați fost la Anghel Paraschiv. S.A. S-ar putea să fi fost ei. Eu eram certat cu el. Dar la el era
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
a și făcut. Ei bine, sunt absolut convins că doamna Resteman a scris cel mai frumos și cel mai complet reportaj despre frumoasa insulă din Mediterana. Tocmai de aceea o îndemn pe iubita noastră doamna Buni să reia acea aventură reportericească pentru că va ieși una dintre cele mai mari și mai frumoase cărți de reportaj despre Canada. Îl rog pe bunul Dumnezeu să-i mai dea doamnei Buni ani mulți, plini de sănătate și de putere ca să termine cea mai frumoasă
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cu noua sa ediție „Dor de Bucovina”, Editura PIM, Iași, 2012, eroul narator, Marian Malciu, continuă să-și personalizeze experiența printr-o abordare temerară a practicii textuale, aflată la frontiera dintre normele reportericești și stilistica românească. Perseverența reconstituirii tematice, seriale, pluridimensionale, exhaustiv ordonată pe rețele cronologice, din câmpurile succesive de imagini, vivante, trasează cu dezinvoltură noi direcții tehnice în țesătura suverană a autorului, menite să confirme o depășire a formelor epuizate ale narațiunii
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
o greșeală pe care trebuie să o repar. Mergi și culege și aceasta: „Moftul român”, 1893. 4 apr. - POLITICĂ - I.L. Caragiale PARTEA A TREIA Un caz și mai relevant de conspirație îl avem în scurta consemnare a autorului cu tentă reportericească intitulată O plimbare la Caldarusani. „Ca sa mergi din Bucuresti la mănăstirea Căldărușani, ieși prin bariera Moșilor, apuci pe la Zaana pe Șoseaua care merge la Fierbinți; treci la Pantelimon peste linia ferată București-Fetești; mai departe inainte de Ștefanești, la kilometrul 21
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
vorbit aici de munca imensă, de laborator, de repetițiile silnice făcute pentru avantpremiera la care am avut norocul să asist. Încă un pic și tot materialul, cu semnăturile unora dintre cei prezenți, merge la tipar. Recunosc, am avut o șansă reportericească aparte, încât să se nimerească a fi întâlnirea mea reală cu domnul Mirodan - întâlnire care era pe o cu totul altă direcție - tocmai când să fie și ședința aceasta imaginară, de lucru, a atâtor condeie de clasă care sunt prezente
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
al credinței și al urii” - român, Editura Cartea Românească 1979 - apare în “Dicționar de literatură română“, Editura Univers 1979 - “Patriarhii” - român, Ed. Cartea Românească 1979 - “Teatru comentat” - volum antologic, Editura Eminescu 1979 - “Reporter romantic în țară și pe glob” - antologie reportericeasca Editură Junimea 1979 - apare în “Dicționar cronologic de literatură română“ , Editura Științifică și Enciclopedica 1979 - “Baladele pământului natal” - povestiri, Ed. Ion Creangă 1979 - “Românul unei zile mari” - Editură Albatros 1980 - “Sufletul locului” - piesă în 3 acte, Teatru TV 1980 - “Circul
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]