238 matches
-
alții comunică în plan narativ cu o anume dificultate. În aceste condiții, trebuie considerat faptul că pe de o parte, narațiunea poate fi un numitor comun care să permită o înțelegere sporită a punctelor importante și a limitelor din forța reprezentațională a mediilor individuale și pe de alta, că sensul narațiunii în diverse media oferă oportunități pentru o reexaminare critică și pentru o extindere a vocabularului analitic al naratologiei. În acest fel, studiul narațiunii poate fi util și în domeniul mass-media
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
alții comunică în plan narativ cu o anume dificultate. În aceste condiții, trebuie considerat faptul că pe de o parte, narațiunea poate fi un numitor comun care să permită o înțelegere sporită a punctelor importante și a limitelor din forța reprezentațională a mediilor individuale și pe de alta, că sensul narațiunii în diverse media oferă oportunități pentru o reexaminare critică și pentru o extindere a vocabularului analitic al naratologiei. În acest fel, studiul narațiunii poate fi util și în domeniul mass-media
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
alții comunică în plan narativ cu o anume dificultate. În aceste condiții, trebuie considerat faptul că pe de o parte, narațiunea poate fi un numitor comun care să permită o înțelegere sporită a punctelor importante și a limitelor din forța reprezentațională a mediilor individuale și pe de alta, că sensul narațiunii în diverse media oferă oportunități pentru o reexaminare critică și pentru o extindere a vocabularului analitic al naratologiei. În acest fel, studiul narațiunii poate fi util și în domeniul mass-media
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
politică; prin invenție, imaginare și imaginație ș.a. Principalele dimensiuni înglobante, la care se face referire într-o formă sau alta în studiul său sunt: culturală în sens de conținut sau de elementele culturale: limbă, obiceiuri, simboluri, mituri, memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de "granițe", de percepție sau imagine -, politică în sens de acțiune de inculcare a elementelor culturale și valorilor -, afectivă în sens de atașamente, emoții și biologică (în sens de ereditate); iar componenetele sale sunt: afecte, cogniții, reprezentări, practici
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
istorică" (de Grauwe 2003), punctul de plecare fiind lingvistică funcțională, în special afirmația lui M.A.K. Halliday (1994: 36) potrivit căreia sistemele semiotice au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se referă la structurile tranzitive care au un înțeles reprezentațional. Fiecare proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de mod care exprimă un înțeles interacțional și relații sociale; * textuala (propoziție ca mesaj
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a discursurilor (vizuale). Scrierea și citirea devin două procese participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
va transforma dintr-un simplu copil-adult în "tovarășul de joacă al povestitorului" (Stephens, apud Beckett 2002: 215), deoarece aceasta textualitate autoreflexivă implică un joc subtil al decodării, unde cititorul/ spectatorul trebuie să fie conștient de faptul că dincolo de simple imagini reprezentaționale (non)verbale, există anumite semnificații sociale, culturale și politice. ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești Cele două instanțe metafictive politice constituie reprezentarea nonverbală și verbală a contracandidatului, fiind transferul semiotic de la extensiunea către intensiunea conceptului de lup: * pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
numit e subliniată liric. Comportament analog la grecul Manolis Anagnostakis: "Copilului meu nu i-au plăcut niciodată poveștile. Acum, serile, stau și-i vorbesc, / Îi spun câinelui câine, lupului lup, întunericului întuneric..." La un Alain Bosquet întrebător, ezitant, agitat, caracterul reprezentațional al cuvântului nu funcționează impecabil: "Mărului i-am zis măr, și el mi-a răspuns: minciună! / Iar vulturului vultur, și nu mi-a răspuns..." (La Nébuleuse danse). Mereu în dezbatere încă de la romantici (de amintit textele de jurnal novalisiene!), funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de renunțare, deplasare, reinvestire reprezentațională care caracterizează o funcționare psihică suplă și implicată libidinal. Atunci când funcționarea psihică este deteriorată sau nu este investită, excitația pulsională devine o amenințare. Eșecul școlar este adesea semnul reperabil fie a acestui deficit intelectual, fie a acestei non-implicări: așa după cum
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifestări de apărare de tip maniacal), blocat într-o depresivitate ce nu poate fi elaborată (tulburare de personalitate narcisiacă de limită de exemplu). Trebuie deci să permitem „eului” adolescentului să-și regăsească activismul, capacitatea sa de a-și transforma lumea reprezentațională internă (vezi capitolul 6) acceptând în același timp realitatea afectelor și a emoțiilor care îi sunt proprii. Pornind de la această experiență trăită în adolescență, adultul va putea mai târziu să înfrunte decepțiile inevitabile ale realității, cvasi inevitabilele momente de tristețe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de schimbare al unor astfel de măsuri în legătură cu adolescentul. Aceste convorbiri au, în mod sigur, drept obiectiv tradiționala evaluare semiologică, nosografică și psihopatologică, dar noi ne vom propune în mod special să cercetăm: - capacitatea adolescentului de a investi lumea sa reprezentațională internă și de a se interesa de propria sa funcționare psihică. Aceste convorbiri de evaluare au în parte drept scop trezirea interesului adolescentului pentru un astfel de travaliu de elaborare psihodinamică, datorită modului suportiv în care terapeutul îl ascultă pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a stărilor lor afective. Alții, din contra, sunt fără încetare în căutarea unui obiect, a unei cauze externe, într-o atitudine dacă nu proiectivă, cel puțin externalizantă care îi împiedică să manifeste și cel mai mic interes față de universul lor reprezentațional intern; - o anxietate, o stare de disconfort destul de importantă pentru a face adolescentul să sufere și o recunoaștere a acestei anxietăți, a acestei stări de rău ca fiind ale sale. Această stare de rău difuză, această suferință trebuie să rămână
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de analiză în modelul cogniției distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu, starea reprezentațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu, starea reprezentațională constând în înțelegerea unei activități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu, starea reprezentațională constând în înțelegerea unei activități de către unul sau mai mulți indivizi se poate schimba când o anumită informație despre activitate este transmisă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu, starea reprezentațională constând în înțelegerea unei activități de către unul sau mai mulți indivizi se poate schimba când o anumită informație despre activitate este transmisă de o altă persoană. Pentru a analiza modul cum variate stări reprezentaționale sunt coordonate pentru îndeplinirea unei activități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu, starea reprezentațională constând în înțelegerea unei activități de către unul sau mai mulți indivizi se poate schimba când o anumită informație despre activitate este transmisă de o altă persoană. Pentru a analiza modul cum variate stări reprezentaționale sunt coordonate pentru îndeplinirea unei activități, atenția cercetătorului se concentrează pe interacțiunile care au loc între mediile reprezentaționale: coordonarea reprezentărilor interne, individuale, și externe, materializate, spre exemplu, într-un document scris. Sunt urmărite, de asemenea, artefactele cognitive dezvoltate în practicile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se poate schimba când o anumită informație despre activitate este transmisă de o altă persoană. Pentru a analiza modul cum variate stări reprezentaționale sunt coordonate pentru îndeplinirea unei activități, atenția cercetătorului se concentrează pe interacțiunile care au loc între mediile reprezentaționale: coordonarea reprezentărilor interne, individuale, și externe, materializate, spre exemplu, într-un document scris. Sunt urmărite, de asemenea, artefactele cognitive dezvoltate în practicile curente care susțin abilitățile funcționale ale sistemului cognitiv distribuit. În sfârșit, de o atenție similară beneficiază distribuirea în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
activitatea ședinței CA din perspectiva utilizării lor ca mijloace în procesele sociocognitive. Astfel, ne-am concentrat atenția pe observarea interacțiunii participanților cu documentele, urmărind momentele constituirii și modificării semnificațiilor pentru fiecare dintre temele prezentate de aceste documente. Întrucât constituirea „stării reprezentaționale” prezentate inițial în documente are loc nu doar în timpul ședinței CA, ci, mai ales, în afara acesteia, unitatea noastră de analiză este variabilă, incluzând activități cognitive ale altor structuri formale, cum sunt colegiul senatului, consiliul profesoral al facultății, biroul consiliului profesoral
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a introdus în agendele ședințelor aducerea unui astfel de document ca resursă a activității sale cognitive. Introducerea în CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care privesc facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile privind acuratețea și eficiența activității de promovare în CA a stărilor reprezentaționale ale consiliului profesoral prin intermediul participării decanului la activitatea cognitivă a CA nu ajung la cunoștința consiliului profesoral. Acesta primește rezultate finale, colective. Documentul care înregistrează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitive. Introducerea în CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care privesc facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile privind acuratețea și eficiența activității de promovare în CA a stărilor reprezentaționale ale consiliului profesoral prin intermediul participării decanului la activitatea cognitivă a CA nu ajung la cunoștința consiliului profesoral. Acesta primește rezultate finale, colective. Documentul care înregistrează contribuțiile participanților la activitățile cognitive ale CA, interacțiunile și reacțiile participanților la prezentările din documentele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
înainte, în practica ședințelor propagarea reprezentărilor asumate de colegiul senatului este mult facilitată prin artefactul (buletinul informativ) propus participanților ca document de lucru și prin ghidarea interacțiunilor de către rector. Procesul facilitat de această practică este cel de acomodare a stării reprezentaționale din mintea contributorului individual la descrierea din artefactul provenit de la colegiul senatului și la discursurile acomodative ale celorlalți participanți. Acomodarea (adică modificarea reprezentării individuale) nu este obstrucționată de nici un artefact echivalent buletinului informativ prin care consiliul profesoral să-și urmărească
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rezultatele activității cognitive a consiliului profesoral în scopul utilizării lor ca resurse în activitatea CA și care să fie utilizat drept cadru constrictiv și suport al contribuțiilor personale ale decanului. Fără astfel de documente, alinierea sau opoziția la singura stare reprezentațională sprijinită tehnologic și cultural rămân simple ideosincrasii, coordonări de persoane, nu de departamente. 6. Comentarii privind efectele practicilor curente de desfășurare a ședințelor CA Rezultatele prezentate în acest studiu privesc activitățile cognitive surprinse în practicile desfășurării ședințelor CA: interacțiuni „dirijate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prin ședințele colegiului senatului și ghidate de moderatorul discuțiilor; sisteme funcționale care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitive din ședințele CA reprezintă răspunsuri personale ale participanților, coordonate de moderatorul ședinței, la reprezentările propuse de colegiul senatului ca resurse ale activităților cognitive din CA. Sistemul funcțional menit să propage reprezentările asumate de consiliul profesoral ignoră utilizarea unor medii reprezentaționale materiale de promovare a propriilor reprezentări și de feedback privind performanța promotorului unic al acestor reprezentări în CA. În absența acestor mijloace tehnice de suport, contribuțiile decanului la activitatea cognitivă din ședințele CA se concretizează în acte personale integrate mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]