2,368 matches
-
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , nu formulează critici distincte în privința acestora, ci se referă la altă cauză în care textul a fost criticat. 13. Cătălin Daniel Fenechiu arată că democrația înseamnă reprezentativitate, iar, în cazul primarilor, reprezentativitatea nu poate fi asigurată decât de majoritate. Prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în art. 2 din Constituție, legiuitorul a avut în vedere să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională. Astfel fiind, prin textul criticat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
cu dreptul de a fi ales, reprezentând un criteriu de preselectare obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de tratament egal pentru diferitele categorii de candidați la alegeri. Instituirea acestei condiții reprezintă o modalitate prin care candidatul își dovedește potențialul de reprezentativitate și o pârghie prin care se împiedică exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales. 15. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Textul criticat restrânge dreptul de a fi ales
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Textul criticat restrânge dreptul de a fi ales de vreme ce alegerile pentru funcția de primar într-un singur tur de scrutin ar putea asigura o reprezentativitate insuficientă a candidatului ales. Totuși, această restrângere este dispusă prin lege, astfel cum prevede art. 53 din Constituție. În aceste condiții instanța de contencios constituțional urmează să stabilească dacă filozofia legiuitorului, astfel cum a fost concretizată în textul criticat, este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
Curtea Constituțională cu nr. 3.998 din 10 mai 2016 și nr. 4.009 din 10 mai 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 "instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică, și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales". Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
Recomandările Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală. Cât privește art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 apreciază că "sistemul electoral astfel reglementat prevede modalități specifice și concrete de natură să asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, și anume principiul reprezentării proporționale și regula pragului electoral". Dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție "au lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege și reglementa un anumit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
susținători la depunerea candidaturii. Instituirea unei astfel de condiții este, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales, constituind o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali, și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Având în vedere eliminarea condiției de reprezentativitate la înființarea unui partid politic, respectiv instituirea, prin art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
referitoare la dreptul de a fi ales, constituind o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali, și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Având în vedere eliminarea condiției de reprezentativitate la înființarea unui partid politic, respectiv instituirea, prin art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, a regulii unui număr de "cel puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători." Curtea observă că textul citat distinge între partide care pot dovedi un potențial de reprezentativitate și partide care nu pot face acest lucru (formațiuni politice fantome), ceea ce conduce la concluzia că, și în viziunea Codului bunelor practici în materie electorală, simpla înregistrare a unui partid politic nu reprezintă singurul criteriu pentru a califica o formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
trezorerie proiectate, care sunt necesare pentru decontarea obligațiilor de asigurare și de reasigurare. Recomandarea 27 - Disponibilitatea datelor de piață 1.62. Societățile de asigurare și de reasigurare ar trebui să evalueze disponibilitatea datelor de piață relevante, cu privire la cheltuieli, prin analizarea reprezentativității datelor de piață în raport cu portofoliul de obligații de asigurare sau de reasigurare, precum și a credibilității și fiabilității datelor. Recomandarea 28 - Cheltuielile luate în considerare prin termenii contractuali 1.63. Societățile de asigurare și reasigurare ar trebui să se asigure că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267843_a_269172]
-
Consultarea în cadrul colegiului supraveghetorilor 1.37. În cadrul consultării prevăzute la articolul 356 alineatul (3) din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35, supraveghetorul coordonator și celelalte autorități de supraveghere din cadrul colegiului supraveghetorilor ar trebui, printre altele, să analizeze și să discute reprezentativitatea datelor la nivel de grup și relevanța metodei standardizate utilizate. Recomandarea 14 - Informațiile pentru colegiul supraveghetorilor 1.38. În cazul unei cereri de aprobare a utilizării parametrilor specifici societății depuse de către o societate individuală inclusă în calcularea solvabilității la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267843_a_269172]
-
Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatând că acestea sunt constituționale. În considerentele acestei decizii s-a reținut că "aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, atâta timp cât pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai, precum în legea de față, că asocierea cetățenilor în partide să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic fără de care partidul rezultat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
prevăzut la art. 8 alin. (2), de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor". Prin aceeași decizie Curtea a mai reținut că: " lt; lt;fenomenul devalorizării partidelor gt; gt; nu ar trebui contracarat prin condiția de reprezentativitate prevăzută, ci prin pragul electoral" și că "nici aceste argumente nu privesc legitimitatea constituțională a prevederii atacate, ci disputa legată de oportunitatea sa politică". În motivarea excepției s-a mai susținut că art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
curs". Mai mult, se reține că: "dacă noua reglementare nu s-ar aplica și partidelor existente, s-ar crea inevitabil o discriminare ca urmare a privilegiului de care ar beneficia unele din aceste partide care nu ar întruni condiția de reprezentativitate prevăzută de noua lege". De altfel, în același sens s-a mai pronunțat Curtea Constituțională și prin deciziile nr. 10 din 22 ianuarie 1997 și nr. 337 din 15 iulie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
electoral și, în nici un caz de vreo lege care să-i cuantifice aportul adus pentru dezvoltarea democratică a teritoriului pe care îl reprezintă. Lucrul acesta din urmă chiar reușind bine până acum, de vreme ce vorbim de stat de drept funcționând prin reprezentativitate, dar o asemenea lege nu există. Asta, în ceea ce privește candidatura corupților sau a setoșilor de putere, a căror stare naturală e păcătoșenia și ilicitul. Care, prin succesul lor electoral devin periculos de contaminante, decăzându-ne direct într-o lume inferioară din
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (IV) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355481489.html [Corola-blog/BlogPost/351701_a_353030]
-
pe un raport de drepturi și obligații între el și cetățean: Cetățeanul are drepturile sale și îndatoririle ce-i revin față de drepturile celorlalți cetățeni sau ale statului în care ei se organizează; Statul are atribuțiile sale conferite prin delegare și reprezentativitate, ca și obligațiile față de cetățean, pe care acesta i le pretinde atunci când îi conferă delegarea. Înțelegând că statul de drept are această trăsătură definitorie a drepturilor și obligațiilor reciproce în raporturile cu cetățeanul, alegerile parlamentare care se apropie nu au
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (IV) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355481489.html [Corola-blog/BlogPost/351701_a_353030]
-
aștepte să preia acest discurs”... așadar, nu contăm pentru niciunul. Cu regret spun, că foarte puțini ,,lideri” din diaspora realizează importanța și forța pe care o poate avea un Congres al Românilor de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară de la Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero by http://uzp.org.ro/congresul-romanilor-de-pretutindeni-valoare-zero/ [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții sterile și să se transforme în adevărați fondatori ai Congresului. M-am așteptat ca după prima zi a anunțului să existe discuții lungi, laborioase, să existe propuneri clare despre reprezentanți sau reprezentativitate. Să se conștientizeze faptul că, în sfârșit, diaspora are un instrument prin care poate deveni o forță: Congresul. Nu au existat însă discuții pe această temă. Cu excepția puținilor interesați, lumea de la Eforie avea alte probleme: fotografii cu politicienii, pseudointerviuri, concursuri
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero by http://uzp.org.ro/congresul-romanilor-de-pretutindeni-valoare-zero/ [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
Fără însă a-mi autoimpune o anume regularitate, căci factorii perturbatori ai ritmurilor proprii îmi cam dau târcoale. Voi răspunde însă, prin acest proiect personal, conștiinței mele de om al Cetății, atunci când voi simți că trebuie să o fac. Chiar dacă reprezentativitatea mea în acest gen de demers atinge doar etalonul omului comun. Sau, poate, cu atât mai mult din “pricina” asta. *** Sunt mulți ca el. De aceea, identitatea lui e nesemnificativă. Îi asociez însă anonimului un crâmpei de biografie. A ieșit
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (I) SAU DACĂ E MICĂ PENSIA, MĂCAR SĂ FIE... DREAPTĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_i_sau_gheorghe_parlea_1389298601.html [Corola-blog/BlogPost/346505_a_347834]
-
și sprijină acest proiect, nu înseamnă oare că acesta se bucură de legitimitate? Cetățenii își exprimă opțiunile politice prin reprezentanții pe care îi trimit în parlament, iar partidele sunt expresia voinței lor politice, însumează capitalul lor politic, de delegare a reprezentativității. Este România mai democratică, mai predictivă, mai liberă și mai reprezentată dacă nu are o casă regală al cărei statut să fie consfințit votat printr-o lege specială? O lege pentru Casa Regală nu împiedică prin absolut nimic aspirațiile monarhiste
Adevărul despre proiectul de lege privind Casa Regală. 'Atac indecent la adresa familiei regale' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102956_a_104248]
-
modul de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcții de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competență profesională si probitate. Practic orice plată făcută în aceste condiții constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidați într-un colegiu care să asigure obținerea mandatului este condiționată de efectuarea acesteia. Inculpatului i s-
Victor Ponta, sub control judiciar. DNA, acuzații oficiale by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102832_a_104124]
-
criterii neprevăzute în legea psihologului, ci doar în niște hotărâri interne, din cauza cărora muulte alte candidaturi au fost respinse în acest proces electoral. De pildă, candidatură lui Ion Dafinoiu a fost respinsă pentru că nu ar fi prestat (atenție!) ''activități de reprezentativitate ale Colegiului'' și pentru că dumnealui nu s-ar mai considera psiholog, după cum mi-a declarat d. Stefan, ci doar psihoterapeut. Nici pe vremea CAP-urilor nu cred că exista un astfel de criteriu. Ce anume trebuia să bifeze Dafinoiu și
Alegeri psihologi. SCANDAL cu mulți bani în joc by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101360_a_102652]
-
majore în acest scrutin electoral. Cu toate acestea, miza pe termen mediu a clasei politice ar trebui să o reprezinte restul de 50 + de procente de electori care nu se prezintă la vot din diverse motive subiective: dezamăgire, apatie, lipsa reprezentativității, etc. (...) Trebuie să ținem cont de nivelul de încredere pe care partidele politice, ca organizații, îl au în ochii electoratului țintă - nu ne referim aici la electoratul dur, acei votanți foarte bine cristalizați, ci la oamenii cu drept de vot
ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. Marii sociologi rup tăcerea. Miza care răstoarnă predicțiile din sondaje by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102697_a_103989]
-
ridicate în rândul bărbaților și a persoanelor din mediul urban. (G30) Aproximativ șapte din zece respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanții la studiu menționează dreptul la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ șase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Mențiunea respondenților cu privire la principalul avantaj
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]