22,650 matches
-
Cazaban și N. I. Herescu, publicate în "Jurnalul literar", reacție față de politica de reconsiderare a scriitorului cu prilejul centenarului nașterii, din 1952. Sunt atenți de câte ori a fost semnalat articolul Take Ionescu, pentru comparare. Rezultatul este de ținut minte. Edițiile anterioare îl reproduc din periodice de trei ori, ediția de față, încă de unsprezece ori. Din plăcerea confruntării textului literar cu modelul posibil, este verificat Mersul trenurilor, între 18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida Condeescu, de
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
scenă de la începutul romanului, care se plasează în timp după căderea lui Struensee. Comparația provine din raportul unui diplomat englez care a avut prilejul să îi întâlnească pe cei doi în timpul unui spectacol de teatru. în timpul discuției pe care o reproduce Enquist, regele bolnav exclamase: "Struensee trăiește!" La protestul dojenitor al lui Guldberg, regele începe să facă obișnuitele sale reverențe teatral-mecanice, dar dă răspunsul care se vrea a fi în același timp cheia romanului: "Dar nu se vorbește de vremea lui
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
psihologiei, lingvisticii și esteticii, stimulată de apariția noilor mijloace ca telefonul, radioul și filmul sonor. Într-o epocă a vizualului, lucrarea lui Reinhart Meyer-Kalkus readuce vocea și arta vorbirii pe scena interesului public. Cele două capitole selectate din carte și reproduse în continuare reprezintă o mostră de lectură menită să stârnească apetitul pentru o confruntare directă cu textul lucrării. Primul capitol, Despre "Lauda vocalelor" de Ernst Jünger este o analiză pe marginea "imnului" închinat vocalelor de către E. Jünger. Cel de-al
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
că ar fi machiat-o pe Claudia Schiffer, dar și aceea că ar fi fost "nominalizat atît la Oscar cît și la festivalul de film de la Cannes"... Trec peste faptul că aceste "știri" nu sînt verificate în nici un fel, ci reproduse cu un entuziasm de papagali, ca pentru o țară de cretini. (De pildă, la festivalul de la Cannes nu există nici nominalizări și nici premiu pentru machiaj!). Pentru că numai pentru o țară de cretini se poate să consideri cea mai atractivă
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
în d-sa mai curînd un Pițurcă, antrenorul cu care Steaua se scufundă temeinic în mediocritate. * Dacă tot am ajuns la fotbal să menționăm și comentariul lui Cornel Nistorescu despre ceea ce el numește tîlhăriile din fotbalul autohton. Cum nu putem reproduce comentariul său în întregime, așa cum ar merita ne mulțumim cu titlul, care spune totul: "Vulpea, doctor la găini." În rolul uneia dintre vulpi - Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal și parlamentar PRM. Acesta trage sfori pentru care în orice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
prezente în primele pagini ale cărții, relansează lectura Călătoriei..., pentru că ele sînt cele care dau cheia acestei căutări romanești. De fapt, marea taină a omenirii e puterea de a crea lumea prin cuvinte, mai mare chiar decît aceea de a reproduce viața în eprubetă (există o excelentă scenă construită în jurul unui homunculus asexual hrănit cu esență din sîngele creatorului); un al doilea secret al împlinirii este dragostea: odată întîlnită, ea se dovedește fatală pentru Marchiz și de asemenea pentru Veronica, vinovați
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
bine să nu știi. Ce-a fost a fost. Stelian Tănase nu doar că a vrut să citească "înscrisurile" din Dosarul lui de Securitate dintre anii 1983-1989 (i s-a dat o formă incompletă, evident prelucrată), ci le-a și reprodus, în oglindă cu jurnalul său din acei ani, într-o carte senzațională, Acasă se vorbește în șoaptă (Ed. Compania). Citind-o, îți dai seama că ezitarea celor care se tem de revelații dureroase e întemeiată. Cel mai zelos delator al
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
propoziții etichetante este Ov.S. Crohmălniceanu, alături de Ion Vitner, care ne vorbește despre "conștiința mistificată" a poetului, prin al cărui scris s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse în virtutea unei logici etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată culturii române, a fost fabricată în laboratoarele Kominternului. Nu e inutil a
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Cronicar Carte cu probleme, carte primejdioasă Revista 22 vine, în numerele 9 și 10, cu noi contribuții la cartea dlui H.R. Patapievici Omul recent și la disputa din jurul ei. Un grupaj din numărul 9, reproducînd fragmente ample din textele consacrate cărții, a creat asemenea reacții, încît dna Gabriela Adameșteanu se vede obligată să dea unele explicații în editorialul numărului 10. Intitulat sugestiv, Democrație cu biciul, articolul remarcă, pe bună dreptate, două anomalii: una este considerarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
cariera fiecăruia și pentru prestigiul teatrului. Contează enorm ce energii se adună pe scenă, cine îți dă replică și cui o dai tu. Nu e nevoie să exemplific acum. Nici n-aș ști ce să aleg, ar trebui poate să reproduc, în bună măsură, cartea. În seara aceea am înțeles că această criză a teatrului pe care o parcurgem nu este nimic altceva decît criza școlii de teatru, criza managerială și criza de caracter. Ciulei, Esrig, Penciulescu, Mugur. Îi evocăm și
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
Plimbându-se singur pe malul Rinului, Nego cu siguranță recita poezii de Rilke sau alții... Cum mi se întâmplase și mie, într-o zi, după ce ieșisem din Domul copleșitor și o luasem în jos pe Rin, recitând... versurile lui Apollinaire... reproduc în proză... Rinul, greu, ca un zeu clasic, bărbos, întorcându-și spre mine fața ruisselândă... ruisselante, simplific. Adevărul e că noi..., cum să ne zicem noi, dacă nu scriitori... anormalii, pierduții, rătăciții în existență, trăim din astfel de aluzii, din
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
să se rupă precum cartonul ilustratei lui Nego cu cei trei regi-împărați înmuiați în aur. Ascultați ce însemnam eu pe hârtie în anii 50, cei mai apăsători... Dacă ați putea să vedeți și pagina cu scrisul caligrafic, limpede, de grămătic, reproducând versurile virgiliene ale epopeii... Dacă ați pă-trunde, o clipă, în acest Sanctuar, ați pricepe mai mult chiar decât încearcă să ne transmită, după două mii de ani, să ne pună în vedere însuși Virgilius, în contrast cu specia brutală a producătorilor de istorie
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
stilistic artiști revoltați, trebuie să ne dea de gîndit") și, în fine, să dea măsura epocii în care s-au născut. Reperele, în pofida polemicii inevitabile cu înaintașii, rămîn totuși Cărtărescu și modelul său Ginsberg. De altfel, Urletul lui Ginsberg e reprodus pe mai multe pagini de revistă, într-o primă traducere integrală, dar fără a ni se spune cine este traducătorul cel vajnic. Fracturi se vrea (și este) o revistă polemică, scandaloasă, șocantă, sarcastică, trivială, glumeață, revoltată, avangardistă. S-a născut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul de epocă al fotografiilor cu aromâni donate de frații Manakia muzeului, în 1906. Cartea de față e valoroasă în primul rînd pentru că reproduce, într-o elegantă formulă, cea mai mare parte a fotografiilor din fondul Manakia al Muzeului Țăranului Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje care îți par hieratice, enigmatice sau doar pitorești - cel mai adesea oameni înstăriți, purtînd costume exotice, tradiționale
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
de termeni de specialitate, el ia tonul unei conversații amicale cu cititorul/privitorul și e gata să devină literatură, chiar dacă nu e greu să descoperi, dincolo de acest ton degajat, privirea specialistului. Iar prima opține necanonică a autoarei e coperta care reproduce fotografia cu numărul de inventar 1907, "uitînd" însă să precizeze orice altceva - titlu, autor, editură. N-ai de ales: a citi/a privi. Ioana Popescu, Privește! Frații Manakia; imagine-Alice Ionescu, documentare Ana Vinea, Muzeul Țăranului Român, București-2001
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
bine scris, deși ar putea constitui un succes de librărie, romanul nu și-a găsit încă un editor. Sperăm că această prezentare va trezi interesul celor care se ocupă cu publicarea cărților. Așteptăm un mesaj din partea lor. Alex. Ștefănescu P. S. Reproducem în continuare, ca eșantion, un fragment din roman. Și cînd te gîndești că apartamentul ăsta cu două camere confort doi din groapa Vitanului, de pe strada Danubiu, îi plăcuse cîndva să-l vadă ca pe un adăpost privizoriu, în care să
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e chiar mai substanțial în planul istoriei ideilor. Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt, și moldovenii și toți cîți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
chiar periculoasă din punctul de vedere al poliției politice. Expresia făcea parte din terminologia proletaro-culturală a cenzurii și ilustra tendința de codificare a rezoluțiilor ei, astfel încât să nu poată fi supuse oprobriului public (sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
în urma mutărilor, și ziua premergătoare sfîrșitului scriitorului, sub semnul acelorași preocupări și probleme ale însemnărilor, pe care ne-am obișnuit să ni le apropiem. Cuprinse doar de abia stăpînită melancolie. Pentru cîtă uluitoare prevedere și cîtă viață rezidă în unele, reproduc reacția la apariția pentru prima oară în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr interesant, cu aparențe ascetice sau numai vițioase, inteligent, mare admirator al dogmatismului lui Brunetère și totuși critic în stilul lui... Nicu Cocea... Va fi un publicist
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
de carte poștală adică, (pe post de timbru o fotografie veche, miniaturizată, reprezentînd un cuplu în poziția convențională, așa cum găsiți în anticariatele fițoase) și cu o ștampilă pe care scrie circular arca lui noe de la neolitic la coca-cola. Prima copertă reproduce și ea un desen în stil naiv, pe care însă n-am reușit să-l descifrez. Prima parte a cărții, Talmeș balmeș-ul adică, pare să fie totuși ceea ce prezentatorul ei (Dragoș Radu-Bucurenci) ne asigură că nu e de fapt, adică
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
se manifeste, în timp ce etnologul e silit să bea țuică din tuburi transparente de medicamente, pentru că așa circula o modă în Dobrogea anilor '80. Și, atenție, flacoanele nu se spălau după folosire, iar politețea cerea să nu te plîngi. Alte texte reproduc scrisori "scrise cîndva", altele sînt scurte și inimoase confesiuni despre rude și strămoși. Acestea din urmă se dilată în partea răsturnată a cărții, unde Irina Nicolau scrie o lungă confesiune, nu personală cum sînt de obicei confesiunile, ci de neam
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
sa oglindă. Poate percepem cum se cuvine măcar acest mesaj plin de întrebări și de avertismente, dacă pe acela salvator și confortabil al lui Brâncuși am reușit să-l devalorizăm prin abuz și să-l schilodim prin inadecvare. Ilustrațiile sînt reproduse după catalogul Victor Brauner, desene din 1925-1962 din colecția Muzeului de Artă Modernă din Saint Etienne
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
nici la personajele sale complexe, alcătuite cu densitate realistă. Frapează o coincidență de preocupări cu ideile lui Derrida, care certifică indirect virtuțile romancierului. Visele personajelor sînt narate des, ele conțin semne, avertismente, somații și, de predilecție sunt premonitorii. Petru Cimpoeșu reproduce într-un loc ce zice biblicul Iosif faraonului: "visele care se repetă se împlinesc". Ele sunt în roman individuale, pot însă și vagabonda nefixate la o persoană. Că judele va deveni nevăzător reiese mai întîi dintr-un signal, inclus în
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul este scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
al lui Rebreanu), Elogiul satului românesc de Lucian Blaga, Creștinismul românesc de Simion Mehedinți și Realitatea sătească de N. Steinhardt. Am sugera redacției să însoțească textele de data cînd au fost scrise sau rostite și de sursa din care sînt reproduse. Cu excepția Laudei rebreniene, celelalte sînt nedatate și nelocalizate. În revista 22 (nr. 668, ultimul pe 2002), d-na Gabriela Adameșteanu scrie că Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu s-ar fi cuvenit nominalizat la Premiul Prometheus. Îi atragem d-ne Adameșteanu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]