1,934 matches
-
explicat prin menținerea la reproducție a reproducătorilor valoroși o perioadă mai mare de timp Î78 aniă, aspect carcateristic toturor populațiilor de Karakul. Importul de reproducători masculi este strâns corelat cu gradul de izolare reproductivă. Până în anul 1966 populația era deschisă reproductiv și prezenta valori negative ca urmare a migrării genelor în afara populației. Apoi, prin creșterea exigențelor în aprecierea calității reproducătorilor masculi, pe baza performanțelor proprii și consolidarea însușirilor valoroase în populația nou formată, concomitent cu utilizarea exclusivă la reproducție a berbecilor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
baza performanțelor proprii și consolidarea însușirilor valoroase în populația nou formată, concomitent cu utilizarea exclusivă la reproducție a berbecilor proveniți din prăsilă proprie, s-a reușit o reducere a migrațiilor genelor caracteristice. Aceste acțiuni au determinat creșterea gradului de izolare reproductivă la 0,80 în anul 1986, fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de 30 ani Î1956 - 1986ă la rasa nou formată, s-a constatat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sezonier redusă, pot fi utilizate la reproducție pe aproape tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculată pe o durată de 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %. Perspective de creștere Din anul 1978, ovinele aparținând acestei populații sunt izolate reproductiv, iar selecția severă și dirijarea împerecherilor a permis consolidarea unor linii zootehnice distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicată de transmitere ereditară a însușirilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuată și capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale recomandă ca berbecii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de Spancă, urmărindu-se conservarea și consolidarea însușirilor valoroase pe un genotip sintetic, în vederea formării unor linii de ovine cu un potențial lactogen ridicat și bine adaptate condițiilor de mediu din țara noastră. Din F2 efectivul a evoluat genetic izolat reproductiv, urmărindu-se totodată evitarea unei consangvinizări strânse, corelată cu selecția direcțional progresivă pentru producția de lapte. Asemănarea genetică a populației nou creată cu rasele parentale este următoarea: 57,86 % cu Friza; 21,81 % cu Merinosul de Palas; 12,89 % cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
populației nou creată cu rasele parentale este următoarea: 57,86 % cu Friza; 21,81 % cu Merinosul de Palas; 12,89 % cu Awassi și 7,44% cu alte rase. Actualmente, principalele lucrări se derulează în vederea consolidării ereditare, iar efectivul evoluează închis reproductiv. Însușiri morfologice Fenotipic, oile din Linia de lapte Palas, sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de mărime mijlocie cu profil convex la oi și ceva mai pronunțat la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Infertility Counseling. A Comprehensive Handbook for Clinicians, Informa Healthcare, London, 2000. Burtsell, Richard, "Canonical Adoption", în The Catholic Encyclopedia, Robert Appleton Company, New York, 1907. Butler, Patricia A., "Assisted Reproduction in Developing Countries Facing Up to the Issues", în Progress în Reproductive Health Research, 2003, nr. 63. Cadoret, Remi J., "Biological Perspectives of Adoptees'Adjustment", în David M. Brodzinsky și Marshall D. Schechter, eds., The Psychology of Adoption, Oxford University Press, New York, 1990, pp. 25-41. Cadoret, Remi J., "Genetic and Environmental Contributions
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
New York, 1986, pp. 77-91. Streeter, Calvin L. și Cynthia Franklin, "Defining and measuring social support, Guidelines for social work practitioners", în Research on Social Work Practice, 1992, vol. 2, nr. 1, pp. 81-98. Șerbănescu, Florina, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health Survey Romania, 1999. ARSPMS, CDC, București, 2001. Tan, Tony Xing, "History of Early Neglect and Middle Childhood Social Competence, An Adoption Study", în Adoption Quarterly, 2006, vol. 9, nr. 4, pp. 59-72. Tessier, Réjean, Simon Larose, Ellen Moss, Line
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
on maternal and child health and family planning. Division of family health. Geneva, 1991, citat în 15 octombrie 2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. 359 Florina Șerbănescu, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health Survey Romania, 1999. ARSPMS, CDC, București, 2001. 360 Charlene E. Miall, "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
viață cât sunt necesari acestui scop; se poate înțelege, de asemenea, că ea nu renunță la toate celelalte scopuri și ocupații, ci la cele care nu concordă cu cerințele celui menționat. Acest fapt se justifica biologic (ca urmare a funcțiilor reproductive) și social (ca împlinire a rolurilor tradiționale, transmise prin educație, roluri legate de sfera domestică): Principala ocupație a femeii ar trebui să fie înfrumusețarea vieții: să-și cultive, de dragul ei și al celor care o înconjoară, toate facultățile minții, sufletului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de îngrijire, de protecție, de asigurare a unui mediu securizant și a unui climat afectiv suportiv, de conferire a unui status și de reglementare a comportamentelor sexuale (I. Mihăilescu, 1993, p. 242)29 -, familia monoparentală este un efect al funcției reproductive, se regăsește în socializarea copiilor, oferă îngrijire și protecție membrilor ei, dezvoltă un climat de strânsă afectivitate. În cadrul acesteia, nu sunt reglementate comportamentele sexuale, părintele singur (fără partener în cadrul familiei) putând avea relații afective și sexuale în afara familiei. În analizele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială și dobândirea de către aceștia a unui mod de viață considerat normal. Se poate observa presiunea psihologică exercitată de-a lungul vieții de către maternitate asupra femeilor. În virtutea funcțiilor reproductive, se așteaptă ca femeile să dea curs datoriei de existență 29 și să aducă pe lume copii. Nancy Chodorow (1978, p. 29) folosește, în acest sens, expresia „reproducerea maternului”: reproducerea maternă a femeii este ciclică; femeile ca mame nasc fete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bârfă inofensivă, unde se descărcau frustrările acumulate în spațiul public 5. Uneori, intimitatea era tulburată prin microfoanele plasate strategic de serviciile de securitate. Drepturile privind privatitatea au însemnat dreptul de a dispune de propriul corp, de a da curs capacităților reproductive sau de a-l controla, de a utiliza contracepția sau de a face, la limită, avort 6. Dreptul la viață privată poate însemna și dreptul părintelui natural de a stabiliza o relație cu copilul său, chiar dacă părintele nu este căsătorit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților. Soții pot decide între ei modul de administrare a relațiilor personale și financiare în timpul căsătoriei și în eventualitatea unui divorț. Bazele căsătoriei, ale activității reproductive și ale vieții de familie devin nediferențiate de acelea ale altor asocieri de tip civil sau economic. Statul nu se amestecă în încheierea contractelor. Susținătorii ordinii contractuale asupra vieții de familie argumentează că aceasta este modalitatea prin care libertatea indivizilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu bărbații, egalitate în fața legilor (inclusiv drept de reprezentare în instanță), acces la educație, drepturi referitoare la reprezentarea politică. Liberalismul a constituit un context teoretic bun de argumentare prin intermediul căruia s-au dobândit numeroase drepturi: dreptul de proprietate asupra facultăților reproductive, dreptul la liberă alegere, asistență în creșterea și îngrijirea copiilor (alături de alte drepturi, cum sunt egalitatea de tratament, șanse egale în competiție, legi antipornografie și antiprostituție - M. Miroiu, 2002, p. 125). Din perspectivă liberală, privind conceptualizarea familiei, se pot remarca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mijloc de oprimare a acestora. Dimpotrivă, susțin radicalele culturale, „poate fi un aliat pentru o «esență» moral-politică mai bună decât a bărbaților” (M. Miroiu, 2004, p. 153). O poziție diferită este aceea că biologia femeilor (faptul că au un aparat reproductiv care le permite să dea naștere copiilor) nu trebuie să constituie un mecanism de subordonare pentru ele. La limită, arăta Shulamit Firestone (1970, p. 11), atunci când fecundarea, gestația și nașterea vor fi posibile în afara corpului femeilor, ele vor fi cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în cele două situații. Atunci când reproducerea și natura femeilor sunt luate în considerare în context politic, filosofii tind să trateze rolurile femeilor în termeni funcționali și teleologici (Moira Gatens, 2001, p. 78). Astfel, femeile sunt abordate din perspectiva rolului lor reproductiv, care ajunge să fie prioritar și să le domine existența. Pare că se schimbă raportul dintre cauză și efect, dintre scop și mijloc. Femeile sunt tratate ca mijloace prin care se aduc pe lume copiii și apoi ca mijloc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
conduse de femei este atât de mare față de cele conduse de bărbați (am arătat că în nouă din zece familii monoparentale femeile sunt părinții singuri)? Presupoziția asumată este că această stare de lucruri se datorează tocmai discriminărilor de gen. Capacitățile reproductive ale femeilor ajung să determine legătura dintre copii și mame, în sensul că ele sunt obligate să-și asume răspunderea creșterii copiilor. Această situație pornește de la luarea sub protecție, chiar în proprietate a capacităților de reproducere 38 ale femeilor de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
etc.). După modul în care se repercutează în activitatea economică, cheltuielile publice pot fi grupate în: a) cheltuieli care se autolichidează, se recuperează de la beneficiarii bunurilor și serviciilor finanțate cu bani publici (Ex.: cheltuieli pentru întreținerea imobilelor închiriate); b) cheltuieli reproductive, care contribuie la creșterea venitului național (Ex.: cheltuieli pentru sănătate, proiecte economice etc.); c) cheltuieli ce au ca scop bunăstarea imediată, incluzînd în principal cheltuielile de transfer (către comunități sau instituții, cu titlu definitiv); d) cheltuieli neproductive, care constituie o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
detronat. Bărbații pot deveni infertili după vârsta de 41 de ani. Astfel, în cazul în care un cuplu decide să aibă un copil, nu doar femeile trebuie să fie îngrijorate de trecerea anilor, ci și bărbații. Centrul Huntington de Medicină Reproductiva (Brazilia) a analizat rezultatele a 570 tratamente de fecundare in vitro realizate între anii 2008 și 2011. Pentru a se asigura că obiectivul studiului va fi atins, s-au luat în calcul doar cazurile de fertilizare in vitro ale femeilor
Fertilitatea bărbaţilor scade după 41 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68504_a_69829]
-
deveni tata după vârsta de 41 de ani scad cu 7% anual, în timp ce pentru bărbații care au trecut de 45 de ani, șansele scad dramatic. Un alt studiu a fost realizat de această dată pe șobolani, la Centrul de Medicină Reproductiva din Colorado. Scopul a fost de a analiza impactul vârstei masculilor în reproducere. Cercetătorii au observat că doar în 35% din cazuri, animalele care aveau echivalentul vârstei umane de 50 de ani, reușeau să se reproducă, fie pe cale naturală, fie
Fertilitatea bărbaţilor scade după 41 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68504_a_69829]
-
cu cele mai ridicate niveluri de cortizol și cu 69 % mai mici la cele cu niveluri de alfa-amilaza mai mari. Descoperirile rezulate în urma studiului, primul de acest fel, urmează a fi prezentate la conferința anuală a Societății Americane de Medicină Reproductiva din Orlando. Cercetătorii au spus că studiul se adresează femeilor care își doresc un copil, iar importantă lui constă în identificarea factorilor care influențează nornalitatatea unei sarcinii și, totodată, sănătatea și sexul fătului. Citește și:
Femeile stresate au mai multe şanse să nască fetiţe () [Corola-journal/Journalistic/68631_a_69956]
-
e un viciu/ uneori inocența e un tertip/ uneori inocența e cea mai mare vinovăție", cu concluzia: "dar inocența e totdeauna inocență". Atingem aici punctul de fuziune între lirică și aforistică, în lumea care ne-a devenit familiară a similitudinilor reproductive. Până acolo această trecere de mână încât iată cum sună o Ars poetica: Forma ascunde fondul/ care ascunde forma/ care descoperă fondul/ care descoperă forma/ în interiorul atât de strâmt/ al poemului/ în care pogoară/ nețărmuritul spațiu". Poetul cântă culcușul câinelui
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
Proceduri la nivelul testiculelor cu CC 1,0711 3,33 0,50 477 12 C M1042 Proceduri la nivelul testiculelor fara CC 0,4410 3,14 0,50 478 12 C M1050 Circumcizie 0,3213 2,48 0,50 479 12 C M1061 Alte proceduri chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin pentru starea maligna 1,9217 3,60 0,50 480 12 C M1062 Alte proceduri chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin exceptand cele pentru starea maligna 0,6049 5,62 0,50 481 12 M M3011 Stare maligna a sistemului reproductiv masculin cu CC catastrofale
ANEXĂ din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253536]
-
CC 0,4410 3,14 0,50 478 12 C M1050 Circumcizie 0,3213 2,48 0,50 479 12 C M1061 Alte proceduri chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin pentru starea maligna 1,9217 3,60 0,50 480 12 C M1062 Alte proceduri chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin exceptand cele pentru starea maligna 0,6049 5,62 0,50 481 12 M M3011 Stare maligna a sistemului reproductiv masculin cu CC catastrofale sau severe 1,0081 4,83 0,50 482 12 M M3012 Stare maligna a sistemului reproductiv masculin fara CC catastrofale
ANEXĂ din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253536]
-
chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin pentru starea maligna 1,9217 3,60 0,50 480 12 C M1062 Alte proceduri chirugicale la nivelul sistemului reproductiv masculin exceptand cele pentru starea maligna 0,6049 5,62 0,50 481 12 M M3011 Stare maligna a sistemului reproductiv masculin cu CC catastrofale sau severe 1,0081 4,83 0,50 482 12 M M3012 Stare maligna a sistemului reproductiv masculin fara CC catastrofale sau severe 0,3465 3,03 0,50 483 12 M M3021 Hipertrofie prostatica benigna cu CC catastrofale sau severe 1,0837
ANEXĂ din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253536]